336 matches
-
universităților în secolul al XIII-lea, releul de transmisie al științei are loc în primul rînd prin intermediul școlilor monastice, apoi episcopie, în secolul al X-lea, la vremea cînd țările vestului european suportau din greu invaziile scandinave sau musulmane mănăstiri jefuite, biblioteci arse, maeștri și clerici alungați -, cultura și studiile și-au găsit refugiu în Imperiu și au beneficiat de protcția împăraților ottonieni. Otto I a reluat după propriile sale principii programul școlar al lui Carol cel Mare și a deschis
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în care legile îi vor interzice omului să-și trăiască viața lui omenească. Simțise că aceste legi se aplică deja, încă de când fusese arestat. [...] Oameni care n-au greșit cu nimic puteau fi deci în mod legal arestați, schingiuiți, înfometați, jefuiți și exterminați.” Traian Koruga este astfel purtătorul de cuvânt al celor care după război realizează printre primii tragedia epocii - transformarea individului în simplu număr dintr-un mecanism uriaș, în care viața fiecăruia în parte nu interesează pe nimeni. „Marele merit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
ca act de caritate și multe din comportamentele individuale. Tot atît de sever poate fi criticată distorsiunea între viziunea asupra lumii așa cum reiese ea din programul creștin-democrat și realitatea serviciilor publice ruinate, a fondurilor publice delapidate sau deturnate, a regiunilor jefuite: este suficient să ne gîndim la scandalul privind zonele distruse de seisme și niciodată reconstruite în ciuda deblocărilor sumelor necesare, dispărute în oceanul corupției. Singura prezență creștin-democrată aflată azi în fruntea Statului, președintele Republicii, Oscar Luigi Scalfaro, recunoștea în august 1993
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o rostește la intrarea într-un cimitir... un cimitir de martiri... Aici odihnesc numeroasele generații ale poporului lui Israel care, vreme de lungi secole, au suferit toate umilințele, toate insultele pentru a rămâne fidele credinței lor, care s-au lăsat jefuite, alungate, ucise, care au îndurat tortura focului și a apei pentru a sfinți Numele Dumnezeului lor. Aici dorm în pace veșnică soți plini de tandrețe conjugală, tați mistuiți de dragoste paternă, care, în încrâncenarea unui delir sacru, și-au ucis
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de către câțiva indivizi iresponsabili! Iată, oamenii se răzvrătesc împotriva Uraeus-ului regal! Care a pacificat cele Două Țări. Reședința regală poate fi rasă într-o oră!" Provinciile și templele nu mai plătesc taxele din pricina războiului civil. Mormintele Piramidelor au fost sălbatic jefuite. "Regele a fost luat de săraci. Iată, cel care fusese înmormântat ca un șoim (divin) zace acum pe un (simplu) dric; ascunzătoarea piramidei e acum goală". Totuși, pe măsură ce vorbește, "profetul" Ipu-wer devine mai îndrăzneț și sfârșește prin a-1 condamna
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aceste ființe acceptau repartizarea inegală a binelui și a răului și cum enorma structură socială nu cădea în disoluție. Nu vedeam lanțuri la mîinile și la picioarele lor, și îmi spuneam: ""Prin ce miracol aceste mii de indivizi suferinzi și jefuiți suportă toate astea?" Lanțul era în inimă, gîndirea era în lanțuri, viața își impregnase formele în spirit, obișnuința le fixase. Sistemul social îi finisase pe acești oameni, nu se revoltau împotriva realității fiindcă se confundau cu ea." Cine nu a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
oamenilor. Categoric această societate mai bună și mai dreaptă se poate face numai cu ajutor Divin, pe baza unei direcții corecte, în acord cu Legile! Eu sunt convins că toată această perioadă în care țara a fost furată și populația jefuită, a avut ca scop ca oamenii să-și înțeleagă greșelile pe care le fac, să înțeleagă foarte clar că o 98 atitudine egoistă, primitivă, șmecherească în particular, pe termen lung duce la sărăcie și nedreptate în plan general. Situație din
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
marea majoritate a oamenilor munceau timp de 8 ore pentru un salariu modest, prestau o activitate folositoare celorlalți. Securistul torționar primea bani fără a face ceva util, primea bani nemunciți fără a face ceva în folosul obștii, adică primea bani jefuiți de la alții. Un ban nemuncit este un ban jefuit ! Trebuie reamintit aici că întregul sistem socialist s-a bazat pe incompetență și slugărnicie. După război, partidul comunist care avea nevoie de membri pentru a deveni ,,forța politică conducătoare” a societății
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pentru un salariu modest, prestau o activitate folositoare celorlalți. Securistul torționar primea bani fără a face ceva util, primea bani nemunciți fără a face ceva în folosul obștii, adică primea bani jefuiți de la alții. Un ban nemuncit este un ban jefuit ! Trebuie reamintit aici că întregul sistem socialist s-a bazat pe incompetență și slugărnicie. După război, partidul comunist care avea nevoie de membri pentru a deveni ,,forța politică conducătoare” a societății, i-a primit ,,în rândurile sale” pe toți cei
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ei vor reuși să câștige. Nu s-au gândit că acest așa-zis joc a însemnat pierderi pentru alții. Dacă există vreun mod "legal" de a-i jefui pe alții, mulți dintre noi îl acceptă. Dar dacă noi suntem cei jefuiți, atunci ne adunăm, protestăm si facem mitinguri. Avem pretenția de a trăi cât mai bine, de a fi conduși cât mai bine. Dar oare merităm noi acest lucru? Suntem noi atât de corecți încât să pretindem și celorlalți aceeași corectitudine
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
jaf și groază au rămas în istorie. Mii și mii de oameni cetluiți în lanțurile robiei; uciși; fetele, femeile batjocorite în mijlocul străzii; bătrânii și pruncii tăiați cu iataganele; altarele bisericilor profanate cu scârnă, jefuite de odoare; statuile antice sparte; palatele jefuite, arse. Focul și moartea pusese stăpânire pe oraș. Iată războiul!... După trei zile și trei nopți de groază, "Magnificul Mahomed" și-a făcut intrarea triumfală într-un oraș mort, numai ruine fumegânde, orașul ce era altădată "A opta minune a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan, palatinul Moldovei, au bătut și au strivit o mare armată turcească la Podul Înalt, repurtând o prea strălucită izbândă... Prin oamenii săi..." Mulțumesc, bunule părinte. Ce vă spuneam? "Soarele când răsare..." Dar, dar ce pot să fac? Mă las jefuit. Îi las lui "gloria" toată. Să și-o ia! Și, laurii! Tot zarzavatul!... Mai mult, îi las tot aurul ce mi s-ar cuveni, că nici așa, nu se grăbește nimeni să mi-l dea... Îi las lui, osanalele toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
n-avem țară de vânzare! Așteaptă numai! E începutul... Le dai un deget și ei îți vor lua mâna! Dar, nu înțelegeți?! se aprinde Ștefan. Aici nu e vorba numai de bani!... Suntem un popor liber! De ce să ne lăsăm jefuiți, robiți?! Cu ce drept?! Cu ce drept?! Pe ce temei să rupem de la gura oamenilor ca să le plătim lor birul? De frica iataganului?! Nu suntem robii nimănui! Aista-i jaf! Hoție! Samavolnicie! Nu mai suferim pe grumazul nostru papucul au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
atunci, rușinat, jandarmul i-a scos lanțul și s-a scuzat. Apoi, când a plecat de la Cr[ușeț] pe jos, între doi jandarmi, le-a spus: „În urma mea! Așa, ca s-o vadă toată lumea pe soția lui B[ălăcioiu] plecând jefuită de pe pământul strămoșilor ei. Nu vă permit să mergeți alături de mine“. Pe urmă, cum jandarmul îi zicea „mamă“, i-a tăiat scurt vorba: „Asta-i culmea, îți interzic să-mi spui mamă, sărăntocule!“ Și celălalt, umilit: „Da’ cum să vă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
decrepit, parazit (se lasă întreținut de soția lui), s-a substituit altui Chițimia (Chițimia II) cu douăzeci de ani în urmă, traficându-i apoi ideile. Chițimia II ar putea fi imaginea pură, curajoasă a unei tinereți ce a fost apoi jefuită și distrusă prin mediocritate și inerție. Dar rostul unei parabole este să semnifice mai multe lucruri, și B. are inteligența și priceperea de a nu-și explicita simbolul. Tendința dramaturgului este să privească umanitatea prin viciile ei mărunte. Faptul se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
vacanță aici. Drda, Nauman, Soudek Maurice Carême D-na Caprina Coolins, olandeză. Castelul asasinului are grădini foarte bine întreținute, sere, un lac destul de întins, bazinuri și fântâni țâșnitoare. În interior: tablouri, stampe, vase, covoare, o bibliotecă (săracă: a fost, probabil, jefuită). Am văzut un volum somptuos legat, cuprinzând catalogul numismatic al familiei Mansfeld Coloredo. Această bogată locuință a fost lucrată în mare parte cu țărani din regiune, care, cea mai mare parte n-au fost plătiți. Coloredo ar fi spânzurat câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de venituri. De la cele de mai sus Rio nu face excepție, dimpotrivă. Aici se adună majoritatea turiștilor bogați, aici îi găsești la Carnaval, pe plajele Copacabana și Ipanema, la Buzios, Angra dos Reis, Parati... Sunt pândiți și de multe ori jefuiți și agresați chiar și în plină zi de grupuri de tineri sau chiar copii, proveniți în majoritatea cazurilor din cele peste 600 de "favelas", concentrări de defavorizați ai societății, masate de obicei pe pantele dealurilor și ale munților din Rio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
s-a transformat într-o oarecare admirație: Alibaba Zimberlan, al treilea fecior al atât de regretatului domn senator Doctor Augustus Zimberlan, a rezistat tuturor interogatoriilor și n-a declarat niciodată unde se află peștera din poveste, peștera ticsită cu averile jefuite. În felul său, Alibaba Zimberlan a dat dovadă de prestanță, ori măcar aceasta a devenit opinia generală. 4. Mogâldeața 1. Avertisment: Motivația este foarte des confundată cu tendința sau cu trebuința, dar și cu rezultatul unei modificări fiziologice și resortul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
strigă procurorul. În sală, o doamnă din asistență îi explică vecinei: E spion austro-ungar! Dar Austro-Ungaria nici nu mai există! Și ce?! Mă înveți dumneata pe mine? Se trage din Nero, hotărî cealaltă, după o matură chibzuință. Și cu trenul jefuit cum rămâne? se interesă reprezentantul presei. Pentru banii furați de ce nu-l trageți la răspundere? Cu strada asta Mozart este ceva suspect, trebui să admită judecătorul. (Revista conservatorului de muzică LIRA protestă energic. La reprezentația cu "Nunta lui Figaro" au
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile și sigure, iar nu pentru valori bănuite, incerte. Crimele gratuite erau o excepție, echipajul jefuit era lăsat, de obicei, în pace, iar eventualii prizonieri erau debarcați la țărm. Pe lângă câștigul imediat, democrația la bord era atracția principală a intrării în piraterie. A hundred years before the French Revolution, the pirate companies were the run on
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
multor rute comerciale care merg spre nord și est, sud și vest... este o țară care adesea a înflorit, a prosperat, a fost centru comercial și de schimb, de artă și cultură, dar și mai adesea a fost prădată, atacată, jefuită, cotropită și oprimată de invadatori nenumărați care, din toate direcțiile, au măturat totul în cale și au năpădit în acest peisaj mult prea accesibil. Suedezi și mezi, prusaci și ruși, asiatici, tătari și cazaci, mortari și turzi, într-a-devăr aproape fiecare
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vest de Buda și Pesta, necucerite din cauză că erau înconjurate de bălți provenite din topirea zăpezii și a gheții. Atunci, scrie Rogerius, „din porunca regilor celor mai mari, începurăm să ne retragem cu carele încărcate cu prăzi și mobile de pe pământul jefuit, cu cirezi de vite și turme de oi, căutând la fiecare pas vizuinele și desișul codrilor, pentru ca, ceea ce n-au putut găsi când au venit, să afle acum la întoarcere. Și astfel, retrăgându-ne încet am ajuns în Transilvania, unde
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tragă la suprafață. Forță neștiută? Cauza a fost cu siguranță operația pe creier pe care am suferit-o pentru a putea face permutări. Nenorociții mi-au furat amintirile. Au pătruns înăuntru și-au furat tot. Îmi era limpede că fusesem jefuit. Am început să mă enervez. N-avea nimeni dreptul să facă așa ceva. Nimeni nu are voie să fure amintirile altuia. E ca și când i-ai fura din vârstă. Pe măsură ce mă-nfuriam, îmi trecea spaima. M-am decis să nu mă las
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pătimit toate umilirile sărăciei, trebuie să credem că situația acelei lumi sărace era într-adevăr mizerabilă. Să nu uităm că Verona, un oraș militar și fortificație a renumitului cvadrilater austriac, nu dispunea de fabrici iar satele dimprejur erau în continuu jefuite și sărăcite de rechizițiile de animale și de furaj pentru armată. În suburbia orașului, unde se găsea parohia Santo Stefano, unicele activități de o anumită relevanță erau magazinul gogoșilor viermilor de mătase, unde lucrau periodic vreo 50 de femei și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că sunt însemnați de partizani. Să-i știm pe cei care sau dedat la jafuri și omoruri în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941, pe cei care au însoțit convoaiele cu deportați evrei în drumul spre Transnistria, și care au bătut, jefuit, umilit, ucis oameni nevinovați. Dacă tot se bate din gură că se vrea să-i știm pe cei care au colaborat cu securitatea, pe torționari, de ce să nu-i știm și pe cei care se dau de ceasul morții că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]