992 matches
-
au întors în Spania împreună cu Columb, cativa indieni, papagali, șobolani vii de junglă, ciudați pești sărați, aloe, bumbac, mirodenii și bijuterii imense din aur. Furtună puternică la întoarcere, împinși de hula în Portugalia lui Juan al II-lea care se jelește neconsolat văzând ce a pierdut; în 15.03.1593 acasă. La vederea minunățiilor și a aurului, se cântă „Te Deum” de parca binecuvântarea lui Dumnezeu sclipea pe bijuterii. Într-o singură generație, Spania devine cea mai bogată țară din Europa. Curând
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
a întins. Dar când s-a desprins de lume, cu chip s-a pierdut în abis. Din dragoste s-a prăpădit, cu dor de-a săruta fete. Dragobete a fost numit, și-i mereu dorit de fete. Luna, încă îl jelește că, dor de ciobănaș duce. Când Primăvara sosește și ceru-n izvoare curge. Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: DRAGOBETE -legendă- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria
DRAGOBETE -LEGENDĂ- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367611_a_368940]
-
continuu neterminat, dar și a prezentului etern, în acțiunea narațiunii dar și în dialogul dintre personaje: - Dragul nostru drag, noi pornim să ne căutăm fata care ne-a pierit, iar dumneata ia-ți nevasta și mergeți sănătoși acasă! Nu ne jeliți!(21) Desigur, poate părea o intenție ambițioasă să scrii despre lucruri atât de cunoscute, aduse din vremuri de demult, despre care deja se știu, și s-au spus atâtea! Însă, nu intenționăm, în cadrul acestei lucrări, o dezbatere literară, ci o
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Topită-i viața pe sub ger în suflet, nisipul s-a uscat prin crengi de os, o talpă se încurcă încă-n umblet, săpând întoarceri pe sub lutul gros. Te prinde-n jurăminte blând o cruce, jelind pe soarta unui vechi castan, și doru-n tine parc-ar vrea s-arunce, ninsori de lemn ce-i cad pe chip de-un an. Tresar străine fire noi de iarbă, sublime vieți ce viață tu le-ai dat, se-adună
DE DINCOLO... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363622_a_364951]
-
Acasa > Strofe > Amintire > GÂNDURI NEROSTITE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bate vântul în pustie, toamnele mă veștejesc Lacrima să plâng mă-mbie ...și pe tata să jelesc Nu-mi ajunge nici durerea și nici dorul ucigaș Moartea mi-a adus în casă suflul rece..Și ce laș A luat cu el căldura trupului gemând a jale Of, ce tare doare moartea ce mă duce-ntre hotare Dintr-
GÂNDURI NEROSTITE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364617_a_365946]
-
încearcă-acum din moarte către viață să m-adune Astea-s gândurile mele..voi pleca cu ele-n noapte Veșnică ce se strecoară...Nu mai pot vorbi, doar șoapte Ies firave de pe buze și cuvinte nu mai leagă Să nu mă jeliți copii și nici tu nevastă dragă Eu vă las, deși n-aș vrea, știți cât, viața o iubesc Vine Domnul către mine, de-ntuneric mă feresc Eu mă plec umil în fața-i de păcate să mă spăl Și mă simt
GÂNDURI NEROSTITE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364617_a_365946]
-
Doamne, dă-mi zile să am/ Să mai urc la mine-n Deal,/ Să-mi văd casa și părinții!/ Am să mă rog la toți sfinții,/ Ca în veci să-mi fii slăvit,/ Fiindcă timpul ai oprit”. Și doina se jelește odată cu mama care și-a pierdut fata, lumina sufletului ei, iar viața pentru ea, de-acum înainte, este un greu calvar: „Ghiocel crescut pe luncă,/ Floricica mamei!.../ Dorul tău, simt, mă usucă./ Draga mea, te-am așteptat, /Zile și nopți
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Doamne, dă-mi zile să am/ Să mai urc la mine-n Deal, / Să-mi văd casa și părinții!... Am să mă rog la toți sfinții,/ Ca în veci să-mi fii slăvit, / Fiindcă timpul ai oprit”. Și doina se jelește odată cu mama care și-a pierdut fata, lumina sufletului ei, iar viața pentru ea, de-acum înainte, este un greu calvar:„Ghiocel crescut pe luncă,/ Floricica mamei!.../ Dorul tău, simt, mă usucă./ Draga mea, te-am așteptat, /Zile și nopți
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Doamne, dă-mi zile să am/ Să mai urc la mine-n Deal, / Să-mi văd casa și părinții!... Am să mă rog la toți sfinții,/ Ca în veci să-mi fii slăvit, / Fiindcă timpul ai oprit”. Și doina se jelește odată cu mama care și-a pierdut fata, lumina sufletului ei, iar viața pentru ea, de-acum înainte, este un greu calvar: „Ghiocel crescut pe luncă,/ Floricica mamei!.../ Dorul tău, simt, mă usucă./ Draga mea, te-am așteptat, /Zile și nopți
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
le aduna din ochi, le măsura alene în grămăjoare tăcute din prund și nisipuri cufundate-n ape Ziua se prefăcea în noapte și noaptea în zi Luna stârnea valea cu lumina-i difuză Buruieni rânjeau pe cărări fără capăt Furtuna jelea împovărate oglinzi Nouri biruiau pe Iepuroaica cea Stearpă Ciuperci de tot felul se adăpau din pâcla cerească Vânători sfărâmau pojghița tăcerii scrobite Luna fugărea nimicuri prin făgașuri sfioase Căile se lichefiau - potecile se cutremurau - Se anunța o noapte ca oricare
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Spuse funcționarul cu jilț cu inițiale aprobat de-o funcționară ofilită care, alături, adaugă cu-un surâs diafan: Mai sunt și alte detalii - Dreptatea le stătea țeapănă pe birou; Avea creierul umflat de griji, de necazuri În zori, ochii-i jeleau după somn Abătuți, peste zare, i se aflau părinții, Copiii fără tată, soața bolnavă, Emigrantul însă ... nu era la fel ca și ei... Sta cu alți opt sau zece într-o încăpere Venetic îi era accentul când tăcea Când folosea
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
-mi cu sigla cu tot Umbrita-i de copaci uriași, dar asupră-i veghează Dumnezeu-Savaot Vor veni cu vuiet de grindini, uragan aviatic, rachete, poate, vor fi! Dar Cel ce hotaru-i veghează, dăruind dimineților soare, îi va birui. Stătea profetul jelind langă râul cel mare, Tel Avivul avea la picioare Dar n-a fost chip să adoarmă în noaptea aceea cu urlet de fiare... Roți peste roți cu angrenaje ciudate, uruit și urlet și tunet cumplit O eră și-o lume
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
alunecau pe nesimțite-n mers, Nu știam că alături poetul Radu Gyr Își înveșnicea suferința-n vers. Cânta amiaza tristețea-n flori Uitase să-nbobocească și mălinul, Iar cerul desena o cruce din cocori Ridicând la rang de virtute chinul. Amurgul jelea cu nuanțe închise Și câmpul trimitea culorile la culcare Pe când clipele albe cădeau ucise De nu se-ntorceau din nou în soare. Și azi noaptea mă-nvelește cu frig, Mă tem de visul care iată vine În miezul întunericului, cu
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349966_a_351295]
-
România ! Albastrul cerului e mai senin, În codrii se aude ciocârlia Și’n vârf de munte izvoare susurând. Iar cand viorile încep să cânte, Baladele în corzi de inimi se topesc Și plânge neamul românesc, În doinele ce încă mai jelesc ! Coloana este totuși infinită Și stă Brâncuși alăturea de ea, La masa tăcerilor asculta Vorbele ce’s spuse, în nopți fără de stea. Și’n stihuri au pulsat emoții, De la leagăn, până la mormânt, La țărm de mare însuși Eminescu, Ascultă marea
AICI E ... ROMANIA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344447_a_345776]
-
grijile tovarășei mele de drum. Cadru didactic universitar, cu zeci de cărți publicate, cu responsabilități în mai toate conducerile postdecembriste, Doamna aceasta delicată și tăcută, îndoliată acum, îmi povestise, când ne-am dus spre Lugoj, despre mătușa pe care o jelea: Ea a fost șansa mea de a participa la toate conferințele și sesiunile de comunicări, pentru că avea, ca bărăgănistă, dreptul la însoțitor pe transportul CFR. Așa m-a dus peste tot, că altfel nu mi-aș fi permis. Noi, amândoi
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
mireasă, cu voalul pe cap și cu lațul agățat de gât, atârnând ca o frunză veștejită, iar în mână ținea o poză cu ea și cu Silviu, pe care o făcuseră la bâlci... Zice că a anunțat vecinii și o jelea săracu’ , de se rupea sufletu-n el: „Adrianooo, Adrianoooo, floarea mea, frumoasa mea, ce-mi făcuși tu mieeee?... Mă lăsași singur și golopan. De ce te omorâși tu, fata meaaaa, că eu te iertasem, uite vruiam să-ți fac o surpriză
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
nici nu mi-am dat seama când am ajuns. Stația era la noi la poartă. Este și-acum. Cum am coborât, am și zbughit-o în curte. Fuga spre mamare. Cum m-a văzut a început să plângă, parcă mă jelea. Știu că o făcea de bucurie: - Uliu, fata mea! Ce mare te-ai făcut dar ești cam slabă, mamare! Las’ că am eu grijă! se întorcea spre ”omul ei” zicându-i: - Florică, v-o fi foame, pun acuș masa, că
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
mir Tăcerile treceau pe nesimțite-n mers, Contemporan fiind cu Radu Gyr Trăiam întruparea lui în vers. Cânta amiaza tristețea-n flori Uitase să înbobocească și mălinul, Cerul desena o cruce din cocori Ridicând la rang de virtute chinul. Amurgul jelea în nuanțe închise Și câmpul trimitea culorile la culcare Pe când clipele albe cădeau ucise Cele ne-ntoarse din nou în soare. Și azi noaptea mă învelește cu frig, Mă tem de visul care iată vine, În miezul întunericului mai strig
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347637_a_348966]
-
alunecau pe nesimțite-n mers, Nu știam că alături poetul Radu Gyr Își înveșnicea suferința-n vers. Cânta amiaza tristețea-n flori Uitase să-nbobocească și mălinul, Iar cerul desena o cruce din cocori Ridicând la rang de virtute chinul. Amurgul jelea cu nuanțe închise Și câmpul trimitea culorile la culcare Pe când clipele albe cădeau ucise De nu se-ntorceau din nou în soare. Și azi noaptea mă-nvelește cu frig, Mă tem de visul care iată vine În miezul întunericului, cu
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347708_a_349037]
-
de vrăjitoarea Primăvara? - Nu i-aș fi spus dacă n-ar fi venit la mine cu disperarea tuturor supușilor tăi pe care îi chinuiești și-i urgisești. Când valul disperării i-a luat pe toți, când se tânguie și se jelesc, când umbrele-ntristării îi orbesc, de piatră să fi fost și tot le-aș fi aprins un licăr de speranță. - Speranța, deci! Asta era! spuse rânjind Iarna. Te-a cuprins mila de ei, boșorogule, și i-ai amăgit cu “un
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
meleag peste meleag, Plânge astăzi tot cuprinsul, Plânge Versul, neînvinsul. Toate-acestea se unesc cu Plânsetul lui Eminescu. Plânsul fratelui mai mare, Preacinstit cu-nfiorare. Cerurile s-au deschis Să primească înc-un Vis, Stea căzând, ce s-a-nălțat Într-un crug înmiresmat. Mă jelesc și nu în van, Neamului, al meu liman. Eu mă tângui, mă jelesc Pentru neamul românesc. Mi-am găsit în el alean, Neamul meu basarabean. Eu pe cruce-oi jurui Că în veci l-oi pomeni. Plânge satul Pererita, Plânge
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
cu Plânsetul lui Eminescu. Plânsul fratelui mai mare, Preacinstit cu-nfiorare. Cerurile s-au deschis Să primească înc-un Vis, Stea căzând, ce s-a-nălțat Într-un crug înmiresmat. Mă jelesc și nu în van, Neamului, al meu liman. Eu mă tângui, mă jelesc Pentru neamul românesc. Mi-am găsit în el alean, Neamul meu basarabean. Eu pe cruce-oi jurui Că în veci l-oi pomeni. Plânge satul Pererita, Plânge iarbă, vestejita, Plânge iarbă, înghețată, Ca Grigore-n cer plecat-a. Plânge piatră
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
vestejita, Plânge iarbă, înghețată, Ca Grigore-n cer plecat-a. Plânge piatră, plânge râul Și de jale plânge grâul. La Lipcani e doliu greu, Plânge-ntregul neam al meu, Sufletul din cer al mumei, Plânge că și pumnul humei. Îngerii jelesc în cor C-a plecat Poetul lor. Plâng și pruncii ne-nțărcați, Plâng bătrânii-nfrigurați. Plânge casa-ngenuncheată După pruncul de-altădată, Plânge crucea, plânge ceară, Și-i îndoliata Țară. Plânge azima-n potire Poezia fără Mire. Trup de praf rătăcitor, Sufletul
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
crezi tu, moldovene, că ești mai cu moț, Doar pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea în geantă, sau în desagă pe băț! N-AM SĂ JELESC IUBIREA, AM S-O CÂNT N-am să jelesc iubirea, am s-o cânt N-am s-o chem înapoi când vrea să plece Îi voi trimite un zefir pe gând Să-i lege genele cu rece. De am avut
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea în geantă, sau în desagă pe băț! N-AM SĂ JELESC IUBIREA, AM S-O CÂNT N-am să jelesc iubirea, am s-o cânt N-am s-o chem înapoi când vrea să plece Îi voi trimite un zefir pe gând Să-i lege genele cu rece. De am avut ceva, a fost părere, N-am să-mi ucid
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]