1,007 matches
-
încă cumcă: puterea și mântuirea noastră în noi este! [10/22 aprilie 1870] ECUILIBRUL În fine, ceea ce am zis noi s-a împlinit. Cehii cer autonomia țărei lor; galițienii, tirolezii, triestienii cer aceeași esență sub alte forme; ba chiar organul jidanilor unguriți, "Pester Lloyd", are inspirațiunea de a recomanda guvernului austriac o deplină îndreptățire a naționalităților. Adecă, cu astuția ce li e proprie, vor a localiza reforma Austriei și uită intenționat că este și o Transilvanie care cere aceeași autonomie pre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Rusia meridională și România. Credem însă că, pentru a da o icoană fidelă despre cultura unor popoare, trebuie să le cunoști limba, căci cunoștința limbei jidovești nu poate servi decât pentru a te introduce în universitățile din Tîrgul-Cucului. Ca toți jidanii, cari în literatura germană se deosebesc prin stilul franțuzit și prin espresii mârșave și obraznice, și acest tânăr și gros colaborator de la "N. Fr. Presse" nu-și cunoaște lungul - nasului, judecă făr' a ști nimic și batjocorește toate popoarele câte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
franțuzit și prin espresii mârșave și obraznice, și acest tânăr și gros colaborator de la "N. Fr. Presse" nu-și cunoaște lungul - nasului, judecă făr' a ști nimic și batjocorește toate popoarele câte n-au plecare de-a se săruta cu jidanii. Se vede că, înamorați de stilul d-lui Franzois, un jurnal săsesc din Transilvania, pe care "Telegraful" român îl citează numai în inițiale (S. d. T., poate că "Siebenburgisch-deutsches Tagblatt"), publică asemenea aceste producte nespălate ale filozofului din Sadagura, pentru a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu marea noastră mamă latină nu ne va face să uităm că între d-nii Pellegrino, Pontecorvo, Simone Toscano etc. și între Itzig sin Șloim Bjejaner este o mare deosebire. Cei dentîi sunt italieni de confesie izraelită; cel din urmă e jidan și nimic mai mult - adică dintr-un neam deosebit prin limbă, obiceiuri, fizionomie, apucături, religie, un neam care ne urăște pe noi românii deși trăiește din sângele și sudoarea noastră. [26 septembrie 1876] UN PRECEDENT CU TEMEI N. fr. Presse
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
priveghetorii scolastici de altă lege și de altă limbă, încetul cu încetul să ni deie și învățători de altă lege și de altă limbă, și de va merge lucrul ca până acuma, în curând ne vom pomeni și cu învățători jidani. Eu știu că nu voiți și nu doriți una ca aceasta, însă după legile mai nouă pot fi în școalele nebisericești jidani învățători. Dară să vă mai spun încă una. În Viena a fost mai deunăzi o adunare mare de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
altă limbă, și de va merge lucrul ca până acuma, în curând ne vom pomeni și cu învățători jidani. Eu știu că nu voiți și nu doriți una ca aceasta, însă după legile mai nouă pot fi în școalele nebisericești jidani învățători. Dară să vă mai spun încă una. În Viena a fost mai deunăzi o adunare mare de învățători. Și din Bucovina au fost câțiva. În acea adunare s-a hotărât ca în școalele nebisericești să nu se mai învețe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu pot fi din șirul foștilor eloți, pentru că aceia n-au trăit în condițiuni de a-și putea câștiga averi și cu neînsemnate escepțiuni toți sunt din foștii stăpâni, care sunt maghiari, și din succesorii lor în proprietăți, cari sunt jidani. Iar acei aleși fiindcă la formarea cercurilor electorali nu se consideră numărul locuitorilor, ci numărul alegătorilor de deputat dietal, și numai aceștia au drept de alegere și pentru municipii, - apoi cu censul cel mare poporul român dă un contingent foarte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apoi cu censul cel mare poporul român dă un contingent foarte neînsemnat de alegători, iară nobilii maghiari, fie ei cât de calici, tot sunt alegători. Iarăși lucru firesc: cei aleși în partea lor precumpănitoare sunt din șirul celor scoși prin jidani dintre viriliști. Și așa: fie românii în municipiu în majoritate cât de precumpănitoare, în reprezentanța lui, după lege, ei rămân într-o minoritate ce dispare. Fiindcă școlile confesionale totodată sunt și naționale, statul, prin legea despre instrucțiunea poporală, cu încetul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
organic", care a pus ciocoimea alături cu boierii vechi, dîndu-i o egalitate de drepturi pe care n-o merita, au făcut ca fiecare din acești noi aristocrați cari fugeau de muncă și aspirau la slujbușoare să aibă câte un asociat jidan sub forma de orîndariu pe peticuțele lor de moșii; tot acel regulament au desființat de jure breslele, aceste clase puternice și bine constituite de meseriași. În urmă alte reforme, și mai liberale, au deschis ușa funcțiilor statului, înmnlțite în infinit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
false și imposibile, în răsuciri a vorbelor, în mistificare, c-un cuvânt în rea - credință consistă gloria celor mai mulți dintre contrarii lui Maiorescu, căci într-astă privință suntem în genere foarte inventivi. Așa, s-a zis că cere egala îndreptățire a jidanilor (fiind justă). Dar nu-i adevărat c-a cerut-o, cum nu-i adevărat că o asemenea faptă e justă. Nu poate fi just de-a lăsa mâna liberă asupra populațiunei întregi {EminescuOpIX 458} unor oameni cărora religiunea lor (Talmudul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ani, dar nedezvoltat, dur și cu o mutră obidită. A venit la mine să mă acuze, iar Moonya Staplanski cea grasă, care tocmai ieșise din Casa de corecție St. Charles și se îndrepta spre următoarea din Pontiac, l-a susținut. Jidan mic și împuțit, mi-ai lovit fratele, mi-a zis Moonya. Nu e adevărat. Nu l-am văzut în viața mea. I-ai furat un penny. Altminteri n-ai fi avut cu ce să-ți cumperi dulciurile astea! Le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
radă, spunând că bărbierul cel roșcat era singurul care îi înțelegea barba. Dingbat era foarte enervat din cauza asta. Dar Betzhevski a fost evacuat, iar nevasta lui s-a postat pe trotuar și l-a blestemat pe Einhorn făcându-l ‘olog jidan împuțit’. Dingbat n-a avut ce să-i facă. Și oricum, Einhorn decretase, „Nici o încăierare până nu spun eu.“ Nu a dat de înțeles că e complet împotriva bătăii, încă avea de gând să o controleze, și Dingbat l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
1941 (vezi infra). Prima măsură din acest plan a fost ordinul dat de Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" generalului Șteflea XE "Șteflea, Ilie (general)" , pe atunci șeful Marelui Stat-Major, „să fie identificați pe regiuni șîn Moldova XE "Moldova" ț toți jidanii, agenții comuniști sau simpatizanți. Ministerul de Interne trebuie să-i știe, să le interzică circulația și să fie În măsură a face cu ei ceea ce voi ordona, când va veni momentul oportun”. Antonescu XE "Antonescu, Ion" a mai ordonat generalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
și mortală. Un ofițer În rezervă de la Jandarmerie, care a salvat de la moarte o fetiță evreică, și-a exprimat stupoarea privind psihoza de masă care a cuprins toate cercurile publicului românesc: „Ceea ce m’a uimit e că de această părere - «jidanii din Iași ar fi avut legătură cu aviația rusească» - nu erau numai mahalagiii și soldații de la unități, dar și ofițeri și intelectuali”. El a Încercat să-și exprime rezerva față de aceste acuzații colective În fața camarazilor de unitate, dar a constatat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
porți și parcă așteptau ceva. Plutea ceva În aer... De vineri 27 iunie 1941, prin regiunea pe unde locuiau Încep Împușcături izolate... Vineri seara, la o alarmă Întreb pe niște sergenți de stradă pentru ce se trage. Ni se răspunde: «Jidanii trag În armată». Sâmbătă, 28 iunie, apar pe ziduri un fel de afișe - manifeste tipărite, care Începeau: «Români! cu fiecare jidan ucis, ucideți un bolșevic. A sosit momentul răzbunării...»”. Atmosfera de pericol care plutea În aer s-a agravat foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
izolate... Vineri seara, la o alarmă Întreb pe niște sergenți de stradă pentru ce se trage. Ni se răspunde: «Jidanii trag În armată». Sâmbătă, 28 iunie, apar pe ziduri un fel de afișe - manifeste tipărite, care Începeau: «Români! cu fiecare jidan ucis, ucideți un bolșevic. A sosit momentul răzbunării...»”. Atmosfera de pericol care plutea În aer s-a agravat foarte mult În ultimele trei zile premergătoare pogromului, aproximativ de la 26 iunie. Au contribuit la aceasta două fenomene: părăsirea orașului de către români
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
interviului, generalul i-a avertizat pe colaboratorii inamicului: „Cei În slujba inamicului vor primi pedeapsa capitală și nu se va Întârzia pentru a fi descoperiți”. Adrian Pascu XE "Pascu, Adrian" a semnat după pogrom un articol În care arăta că „jidanii au ridicat din nou capul” și că prea puțin sânge a curs În oraș și „le mai trebuie șevreilorț un alt 29 iunie”. La aceasta, Pascu XE "Pascu, Adrian" a răspuns la proces că „ziarul nu avea un caracter de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
români și o patrulă germană care efectuau o percheziție În casa unei evreice sărace și care era pusă la zid cu mâinile ridicate: „Pe stradă am găsit mulți oameni de la periferiile din jur care o Înjurau pe jidaucă și pe jidani deoarece ei sunt spioni și au tras În armată”. În fruntea instigatorilor se afla un sergent; ulterior s-a dovedit că era vorba de legionarul Manoliu XE "Manoliu, Mircea (sergent)" , care omorâse deja opt evrei. Sergentul afirma că În casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
o stație de radio și că nu e drept să fie instigată armata germană Împotriva unei părți a populației, deoarece s-a creat impresia că situația nu este În stăpânirea noastră”. Sergentul a indicat și alte case evreiești, pretinzând că „jidanii au tras asupra unei coloane de soldați germani și au omorât un ofițer german”. Șeful circumscripției de poliție s-a grăbit să intre Într-o altă casă, Înainte de a fi prea târziu: „Am găsit lipiți de zidul casei femei, copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
de zidul casei femei, copii și bărbați evrei, cu mâinile ridicate În sus și somați la aceasta cu arme de către ostași români, fiind de față și câțiva militari germani din coloana oprită. Foarte multă lume civilă din mahala instiga Împotriva jidanilor șțipândț că sunt trădători și că au tras În armată. Am recunoscut printre cei dela zid pe evrei șpe care Îi cunoșteam personalț care erau grav loviți peste față și amenințați cu Împușcarea. Am avut chiar la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
producând alarmă... Orice Încercare de potolire a acțiunii descrisă mai sus din partea noastră a rămas fără efect și riscând Împușcarea sau linșarea, deoarece șacoloț se instiga de către civili și Împotriva Poliției. Ei țipau șcă Polițiaț e jidovită și plătită de jidani”. Comisarul-șef al circumscripției de poliție a reușit să ia legătura cu locotenent-colonelul Chirilovici XE "Chirilovici (locotenent-colonel)" și să-i ceară ajutor; Chirilovici s-a adresat colonelului Lupu, XE "Lupu, Constantin" cerându-i Întăriri. Lupu XE "Lupu, Constantin" și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
cu trasoare. Când m-am uitat În sus pe cer, făcea impresia unei serbări cu focuri de artificii... Actul unul al dramei a Început. Punerea În scenă artistic făcută. Cobor În adăpost. Voci șale românilorț: «Ați văzut? S’au răsculat jidanii! atacă orașul!»”. Nu numai evreii au observat Înscenarea, ci și români care nu avut nici un rol În pregătirea pogromului. Ei au atestat după 1941 că În noaptea aceea au fost martorii unor fenomene ciudate. Directorul Arhivei Statului din Iași, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
și medici evrei cunoscuți, ca de exemplu dr. Solomonovici, medicul-șef al spitalului evreiesc. Jandarmul care l-a omorât În prezența soției sale a spus că un cartuș costă numai 7 lei, iar la banii aștia merită să omori un jidan 5. În tot orașul se auzeau focuri de armă, dar de data aceasta era vorba de Împușcături adevărate, cu gloanțe adevărate, spre ținte bine alese, și nu trase În aer. Patrule de jandarmi, polițiști și soldați (vezi infra) au pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Servitorul Leonte Hriciuc XE "Hriciuc, Leonte" a pătruns În casele dintr-un cartier de muncitori evrei, Podul Roșu, Însoțit de o bandă de huligani, „a torturat tot timpul lumea strigând că ei, legionarii, vor conduce lumea și vor stârpi toți jidanii”. El s-a Înarmat cu un pistol, a bătut evrei și evreice până la leșin, i-a jefuit și, Întrucât soldații Întârziaau să apară În cartier, a luat inițiativa și, cu ajutorul a doi sergenți de stradă, a unui măturător și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
i-au predat patrulelor germane, care au Împușcat o parte dintre ei pe loc53. Un adolescent român de 14 ani, Ilie Hrițcu, XE "Hrițcu, Ilie" Înarmat cu un topor, a condus soldați germani În case și a indicat: „Aici locuiesc jidani”. El a bătut cu sălbăticie În special evreice și a băgat În convoaie și copii 54. Rusu Nicolae XE "Rusu, Nicolae" , Înarmat cu o bâtă, Însoțit de o bandă de tineri țigani și de jandarmi, a invadat case evreiești, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]