533 matches
-
Israel are semnificația de „a luptat cu Dumnezeu” (aluzie la lupta lui Iacob cu îngerul) sau, poate, „Luptătorul lui Dumnezeu”. Variantele etnonime românești vechi ori regionale, devenite azi mai mult peiorative, bazate pe rădăcina slavizată jid- și sufixate cu -ov (jidov)și -an (jidan) provin din numele propriu ebraic devenit etnonim, יהודה, Iehuda (Mulțumire lui Iahu, sau Iahve, adică lui Dumnezeu) (יְהוּדִי , iehudí fiind cuvântul cu care evreii se denumesc pe ei înșiși în ebraică
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
provin din numele propriu ebraic devenit etnonim, יהודה, Iehuda (Mulțumire lui Iahu, sau Iahve, adică lui Dumnezeu) (יְהוּדִי , iehudí fiind cuvântul cu care evreii se denumesc pe ei înșiși în ebraică). Variantele din urmă jidov, și mai ales jidan au ajuns să fie preferate în trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română. Nume asemănătoare, dar fără conotație peiorativă, s-au păstrat în numeroase limbi - polonă (Żyd), maghiară (zsidó), germană (Jude), engleză (Jew), franceză
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
din spațiul polonez sau rusesc. Pogromurile nu au fost un fenomen tipic pentru spațiul românesc, cel puțin pentru perioada în discuție. Comunitatea evreilor ieșeni dispunea de o organizare juridică și religioasă proprie. Structurată la începutul secolului al XVIII-lea, “Breasla jidovilor” deținea un statut propriu și privilegii acordate sau întărite de domnie. În fruntea “Breslei Jidovilor”, cum era numită în epocă, se afla o instituție laică - Stărostia - și una religioasă, Rabinatul. Și rabinul și starostele erau aleși de adunarea breslașilor, însă
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
cel puțin pentru perioada în discuție. Comunitatea evreilor ieșeni dispunea de o organizare juridică și religioasă proprie. Structurată la începutul secolului al XVIII-lea, “Breasla jidovilor” deținea un statut propriu și privilegii acordate sau întărite de domnie. În fruntea “Breslei Jidovilor”, cum era numită în epocă, se afla o instituție laică - Stărostia - și una religioasă, Rabinatul. Și rabinul și starostele erau aleși de adunarea breslașilor, însă ei trebuiau confirmați oficial de domnitor (primul pe o perioadă determinată, celălalt pe viață). Cu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Organice, constituțiile octroiate de inspirație rusească aplicate cu generozitate și în cazul Principatelor, stipulau și ele prevederi restrictive la adresa evreilor. Li se interzicea achiziționarea bunurilor imobile, iar frecventarea școlilor de către copiii evrei era condiționată de renunțarea la portul tradițional. “Breasla jidovilor“ devenea “națiune evreiască”, în conformitate cu statutul specific de populație străină. Breasla nu se mai bucura de autonomia fiscală și juridică. Concomitent era desființată instituția hahambașiei. La aceste prevederi restrictive se adăugau și cele care-i vizau pe ”vagabonzii” evrei , amenințați de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
la o cofetărie poate. Hai, ridică-te ! — Tichie jegoasă, ascult-o pe cumătra și dispari ! — Hei, sare deodată tipa, nu trebuie să-l jigniți ca un bădăran, domnul nu v-a făcut nimic. — Domn, auzi ? Cuconițo, mie nu-mi plac jidovii și nu sufăr să-i văd în crâșma mea, se răstește, ducându-se țintă către ea, gata s-o plesnească. — Hei, amice ! sare Fernic în picioare, văzând că situația e pe cale să explodeze. Nici mie nu-mi place de mă-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Și calmează-te, lasă-mă să-ți iau un vin, să te mai domolești. N-am nevoie, n-auzi ? — Ce scria, domnule, așa important ? — Păi, ce putea să scrie ? Mare, frumos, cu vopsea roșie, că aici se cântă melodii de jidovi, asta scria. Și lângă, nici nu-mi pot scoate din minte : „Zaraza lui Vasile, scrisă de un câine !“ și, desenată frumos, caricatura mea. Dacă treceam cu o oră mai târziu nici că vedeam, tocmai dădeau cu vopsea. M-am și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
le pui la suflet. — Dar nu-i vorba de mine aici, ce-ți veni ? Dar despre cine-i vorba, nu mă-nnebuni ? — Că pe mine mă dor lucrurile astea, că atâta înțelege lumea din ceea ce sunt și fac, că sunt jidov e altă poveste. Dar aici e vorba de domnișorul Cristian și atât. — Păi, atunci, tocmai, lasă-l pe el să decidă dacă mai vrea sau nu să scrii pentru el, auzi... Crezi că îi pasă lui de naționalismele astea ieftine
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ce e sau că face pe prostul nu-l interesează, nu știu, dar îl afectează. — Sachi, amice, îți mai spun o dată, ia un pahar de vin și hai să discutăm, te pripești. — În librării nu-mi lasă cărțile că-s jidov, am înțeles, nici nu mai pot să semnez cu numele meu adevărat nicăieri, nici cu pseudonimul acum, ei, drăcie, nici la teatru, nici în reviste, dar, în fine, pricep și asta, e o vinovăție. Ce vinovăție, amice ? — Faptu’ că-s
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să-și exproprieze vecinul. A considera Cerul drept singurul și adevăratul Pământ îți permite să te detașezi mai ușor de lumea terestră. Indigenul din împrejurimi nu va fi nevoit să se "care" sub pretext că intinează puritatea unui loc predestiant. Jidovul rătăcitor era rătăcitor printr-o sentință; creștinul, homo viator, e călător prin definiție. Prin valea noastră a plângerii, el nu face decât să treacă, și puțin importă unde anume și-a aruncat ancora. Pentru el, niciun pelerinaj nu este obligatoriu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vadă Iașii. Un bătrân invalid povestește din războiul de la 1877 cum a murit generalul Radetzki și cum Rușii au luat Plevna numai cu hura! Sara în Bălți, șezătoare p. învățătorimea județului. Convorbire, ziua cu d. G-ral A. 18 Iulie. Anecdota jidovului din Kiev cu ofițerul și cu călătoria cu trenul. Cântecele populare la universitatea populară din Chișinău cu soldați de la noi. Soldatul care face ca gramofonul... În Slobozia Cușalăucei, dăm peste veste urâtă. Casa Cazacliu a fost acum câteva zile calcată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boi, oi, cai, vii, livezi, ogoare de pâne albă și popușoi. "Căpitane Grigore" îi spune toată lumea și toți îl salută și i se ploconesc, căci lui așa-i place, și el cinstește, vorbește tare și miluiește pe toată lumea. Îl cunosc jidovii de la Rașcov și din toate împrejurimile. "A venit căpitan Grigore! Ce mai faci, căpitan Grigore? Hât! Tâșt! da voi cum o mai duceți? Bine, căpitane Grigore! Da acasă cum merg cu sănătatea? Hăt! Tâșt! Bine, bre! Ia s-aducă aicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la 20 ani muncă silnică pentru omor când ese din ocnă, se înfățișează la judecător și-i declară că a fost nevinovat... Vezi aici descrieri de pe Bistrița haiturile Barnarului, apa Bistriței, Valea Bistriței iarna, când se fac nunțile Sciagamozzi Sagamâței, jidovul care ține cantină în pădure și-și riscă viața și sanatatea în singurătate și-ntr-o căsuță de bârne, Scovarză declasatul o femee frumoasă și cu draci eroina Scovarză se hotărăște să ucidă pe bărbatul ei și lupta bărbaților pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se râdică până la apa Spreei, cu ferestre cu flori, cu capete curioase la geamuri. Am văzut din nou și biserica Sf. Marii din Berlinul vechiu și câteva străzi cu case vechi și caracteristice: Parochial Strasse, Str. Orfanilor. Între ele ulița Jidovilor și-n preajma Sf. Marii, în turnul căreia cântă din ceas în ceas cele 31 de clopote, arii melancolice, e o liniște, o pace ș-o tihnă surprinzătoare. Copiii se joacă ca pe o toloacă de sat, un bărbat își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și artificiu, acolo; însă peisagiu trist, aer umed, oameni reci. Țară cu sistem vascular dezvoltat într-un fel de mimetism, și oamenii sunt la fel. Parcă le-ar curge prin vine apa acelor lacuri. Individualism și egoism. Un fel de jidovi speciali. Focul primitiv potolit de atâta luptă cu elementele ostile. La Predeal, zăpadă pe munți. În gară la Brașov o scenă a balconului de un gen nou. Julietta pe scară și la geam, într-un vagon de clasa III un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru o anecdotă, pe care a spus-o odată cu mult tâlc, în parlamentul dela Iași. Această anecdotă întrucâtva se potrivește și acuma provinciei Moldovinești. Doresc să nu i se mai potrivească în curând. E o anecdotă ovreiască. Era odată un jidov sărac și năcăjit cu numele Nuhăm, care avea de hrănit o balabustă și o mulțime de copii și neamuri. Trăia cu toți ai lui, într-o căsuță alcătuită dintr-o singură încăpere. În jur, nici ogradă nici șură. Ținea dinaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rezolvă prin dărămarea regimului. Principiul de rasă va submina credința creștină, zice undeva Renan. Viligeatura e adesea paradisul celor lipsiți de personalitate. Bisericile din Praga. Vâltava. Cimitirul evreu. Templul vechi Muzeul evreesc întemeiat de Hitler. ... atât să rămână din existența jidovilor pe pământ! Gaston Baissier, M-me de Sévigné5. Pg. 156.cap.V. Nici o epocă n-a fost mai celebrată și mai admirată decât domnia lui Ludovic XIV-lea. Corespondența D-nei de Sévigné răcorește întru câtva admirația noastră. În fie ce clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bătăliei, 26 octombrie, ziua Sfântului Dumitru, în al 40-lea an al domniei lui Ștefan. Către sfârșitul anului, în luna decembrie, la Moscova, se petreceau lucruri a căror semnificație este mai greu de dezlegat. Este vorba de o erezie a „jidovilor” și nu este pe deplin lămurit dacă Elena, fiica lui Ștefan, împărtășea sau nu această erezie. Partizanii lui Vasile, fiul lui Ivan al III-lea, îl sfătuiesc să se refugieze la Vologda și Beloozero, Sofia, mama lui Vasile, urmând să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
timp după Adunarea de la Iași (Hotelul „Petersburg”, 27 martie 1848), autoritățile locale au acționat ferm împotriva participanților la revoluție sau a simpatizanților revoluției. În temeiul ofisului domnesc către Isprăvnicia Fălciu pentru prinderea răzvrătitorilor, ispravnicul ținutului a luat cunoștință, prin niște „jidovi iscoditori”, că Dumitrache Cuza împreună cu Costache Moruzi s-ar afla la moșia Barboși, „proprietate a domnului postelnic Ioan Cuza din acel ținut”. Căpitanul relatează despre deplasarea la Barboși și încercarea de a aresta pe Dumitrache Cuza aflat la curtea boierească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor priviri de tină... Când apoi în zori s-arată turnurile-ndepărtate Ei se scoală cu sfială și se-ndreaptă spre cetate. Vestea Învierii trece ca un trăsnet, ce străbate În a codrilor tăcute sânuri de singurătate; În zadar voiau jidovii s-o declare de minciună, Căci ecoul învierii se mărește și răsună De prin văile bătrâne și îl trec din gură-n gură. Chiar și cedrii de pe coaste: flori și frunze din natură: “A-nviat”, răsună-n unde strigătul de veselie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
au fost elaborate doar câteva lucrări referitoare la modul În care se reflectă imaginea evreului În diverse creații mito-folclorice românești. În 1887 și, ulterior, În 1896, Lazăr Șăineanu a Încercat să refacă unele trăsături ale - să-l numesc - „evreului mitic” (Jidovul sau Uriașul), trăsături extrase din legendele mitice românești <endnote id="(1 și 46)"/>. Moses Schwarzfeld <endnote id="(80)"/> și În mai mică măsură Simeon Florea Marian <endnote id=" (2)"/> au cercetat - În a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
satire. Din păcate, În chestionarele folclorice și mitologice realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea de B.P. Hasdeu <endnote id="(32)"/> și de Nicolae Densușianu <endnote id="(56)"/> au fost inserate foarte puține Întrebări referitoare la evrei (omul roșu, solomonarul, jidovii sau uriașii). Ca atare, și răspunsurile privind aceste subiecte - colectate din sate din toate zonele României (informatori fiind, de regulă, Învățătorii și preoții de țară) - au fost relativ sărace. B.P. Hasdeu a publicat În revista sa, Columna lui Traian, câteva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care, din 1831, Regulamentele Organice legiferaseră cumva antisemitismul În Prin- cipatele Române. Această nouă legislație „proclama principiul apartenenței la credința creștină ca o condiție pentru acordarea drepturilor civile și politice”. Ca atare, din pământeni, evreii au devenit străini, „breasla jidovilor” a devenit „națiia jidovască” <endnote id="(vezi 505, p. 78)"/>, „constituind o națiune aparte, lipsită de drepturi” <endnote id=" (125, p. 46)"/>. Este un moment de graniță, când „deputații nației jâdovești” din „toată Moldaviia” - Într-o jalbă adresată, la 3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
abia În 1999, În ediția a II-a, revăzută, a cărții <endnote id="(856)"/>. În 1985 s-a publicat În România un volum de miniaturi și texte „izvodite” prin 1840 de crâsnicul Picu Pătruț din Săliștea Sibiului <endnote id="(81)"/>. „Jidovii” din Legenda Sfântului Ioan cel Nou au fost scoși din text, deși erau personaje principale : conform tradiției, ei au fost cei care l-au decapitat pe sfânt. Am fost nevoit să caut și să consult manuscrisul pentru a umple golul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]