534 matches
-
minuni ale Preasfintei Stăpânii Născătoarei de Dumnezeu [...], tălmăcite de Agapie, spre folosul cel de obște al neamului creștinesc”. În toate legendele manuscrise, scenariul amintit apare În „prima minune”, ca - de exemplu - În manuscrisul BAR nr. 1361, din anul 1786 : „Pentru jidovii carii au orbit [...] și, după ce au crezut În Hristos și În preacurata lui Maică, s-au tămăduit”. Principiile care guvernează acest tip de schemă mentală paradoxală ar fi următoarele : prin natura sa, evreul este orb și deci rătăcește În Întuneric
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și [...] l-am botezat și l-am scos de la Întuneric la lumină În legea creștină, care botez luminează pre toată creștinătatea” <endnote id=" (43, p. 214)"/>. Am citat deja textul În manuscris (mss. BAR, nr. 3171 din 1792) redactat - „Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți” - de către un anume Nicolae Botezatu, evreu botezat și călugărit la Mănăstirea Cernica : „M-am născut al doilea [= a doua oară] - mărturisește el În Predoslovie - când eram de treizeci și opt de ani”. Același tip de metafore
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Predoslovie - când eram de treizeci și opt de ani”. Același tip de metafore se regăsesc În actele de convertire, de divorț sau de căsătorie mixtă adresate Mitropoliei Moldovei sau emise de aceasta În primele decenii ale secolului al XIX-lea : „jidovul” este „rătăcit În umbra legii evreiești”, care este o „lege rătăcită”, fiind o „neagră haină a neștiinței de Dumnezeu” sau „haina ace[ea] Întunecată a necredinței pravoslavice”, În timp ce „botezatul din evreu” este considerat „luminat cu Sv[ântul] Botez din națâia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Isus să-i ierte pe „creștinii păcătoși”. Ea face astfel o discriminare Între, pe de o parte, creștinii care au păcătuit, dar „legea ta au păzit-o” fiindcă „s-au botezat În numele tău”, și, pe de altă parte, „necredincioșii de jidovi”, chiar dacă aceștia n-au păcate lumești : „Nu mă rog dereptu [= pentru] necredincioșii jidovi” <endnote id="(9, pp. 262 ș.u.)"/>. Transpare de aici o mentalitate religioasă care poate fi exprimată printr-un dicton de tipul „Un creștin păcătos este mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe de o parte, creștinii care au păcătuit, dar „legea ta au păzit-o” fiindcă „s-au botezat În numele tău”, și, pe de altă parte, „necredincioșii de jidovi”, chiar dacă aceștia n-au păcate lumești : „Nu mă rog dereptu [= pentru] necredincioșii jidovi” <endnote id="(9, pp. 262 ș.u.)"/>. Transpare de aici o mentalitate religioasă care poate fi exprimată printr-un dicton de tipul „Un creștin păcătos este mai bun decât un evreu nepăcătos”. Este o ecuație mentală care, cu termenii răsturnați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
circulat În spațiul românesc de pe la sfârșitul secolului al XVII-lea), În ultima sa parte, „Vederea Înfricoșatului județ”, Sfântul Grigorie - ucenicul Sfântului Vasile - este urcat la ceruri de un Înger. Aici, el vede cum Isus Înfăptuiește judecata de pe urmă, Întâi asupra „jidovilor”, cei care au trăit „mai [Î]nainte de Hristos” (considerați mai puțin vinovați) și cei „de la venire[a] lui Hristos, până-n sfârșit”, apoi asupra „jidovilor Închinători la idoli”, asupra ismaeliți lor, a păgânilor, a creștinilor sectanți etc. Toți sunt osândiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceruri de un Înger. Aici, el vede cum Isus Înfăptuiește judecata de pe urmă, Întâi asupra „jidovilor”, cei care au trăit „mai [Î]nainte de Hristos” (considerați mai puțin vinovați) și cei „de la venire[a] lui Hristos, până-n sfârșit”, apoi asupra „jidovilor Închinători la idoli”, asupra ismaeliți lor, a păgânilor, a creștinilor sectanți etc. Toți sunt osândiți pe veci la chinurile Iadului (cf. mss. BAR nr. 1064, din 1742 ; <endnote id="vezi și 19, II, p. 213 ; 20, p. 288"/>). Cam aceleași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iadului (cf. mss. BAR nr. 1064, din 1742 ; <endnote id="vezi și 19, II, p. 213 ; 20, p. 288"/>). Cam aceleași categorii apar și la mitropolitul Antim Ivireanul, la Începutul secolului al XVIII-lea : „limbile [= păgânii], că n-au credință, jidovii, că n-au botez, ereticii, că sunt despărțiți din brațele Bisericii”, toți fiind „vrednici de plâns” <endnote id="(656, p. 188)"/>. Într-un manuscris din 1667 (mss. BAR nr. 1570), tradus „de pre limba slovenească pre limba românească”, cel care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1667 (mss. BAR nr. 1570), tradus „de pre limba slovenească pre limba românească”, cel care citește și se Încrede În „scripturi ereticești” este „blestemat și proclețit” și amenințat cu „neîmblânzit județ”, la un loc cu „vrăjumașii lu’ Dumnezeu și cu jidovii carii l-au răstignit” <endnote id="(19, I, p. 334)"/>. Aceeași imagine a damnării evreilor apare și În colindele populare românești. În una dintre ele, Sfânta Maria Îi spune pruncului Isus că „păgânii de jidovi” sau „câinii de jidovi spurcați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vrăjumașii lu’ Dumnezeu și cu jidovii carii l-au răstignit” <endnote id="(19, I, p. 334)"/>. Aceeași imagine a damnării evreilor apare și În colindele populare românești. În una dintre ele, Sfânta Maria Îi spune pruncului Isus că „păgânii de jidovi” sau „câinii de jidovi spurcați/ și de lege lepădați” se pregătesc să-l răstignească. Răspunsul lui Cristos este tranșant : Lasă-i, maică, să vorbească, Lasă-i, maică, să-mi cioplească [crucea], Că de ei [m-]am Îngrijit, Bun locșor că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu jidovii carii l-au răstignit” <endnote id="(19, I, p. 334)"/>. Aceeași imagine a damnării evreilor apare și În colindele populare românești. În una dintre ele, Sfânta Maria Îi spune pruncului Isus că „păgânii de jidovi” sau „câinii de jidovi spurcați/ și de lege lepădați” se pregătesc să-l răstignească. Răspunsul lui Cristos este tranșant : Lasă-i, maică, să vorbească, Lasă-i, maică, să-mi cioplească [crucea], Că de ei [m-]am Îngrijit, Bun locșor că le-am găsit : La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În spațiul românesc (din secolul al XVI-lea) și În toată Europa s-a ocupat B.P. Hasdeu <endnote id=" (9, pp. 284 ș.u.)"/>. Într-un alt tip de colinde, Isus este Înfățișat purtând un „greu război” cu „cânii de jidovi și cu cânele de Iuda”. Luptând cu „tunul” (tunetul), cu fulgerul și cu cuvântul, Isus Își Învinge adversarii, alungându-i În același loc : „Pe gura Iadului,/ Pe la para focului” <endnote id="(358, pp. 87 și 94)"/>. Imagologie vizuală Motivul literar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare an să fure din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote id="(127, p. 93)"/>. Evident, pentru mentalitatea populară, Diavolul poate intra oricând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 125 ; 171, p. 473)"/>. În colindele românești, după crucificarea lui Isus, Sfânta Maria pleacă În căutarea fiului tot Într-o „lume de dincolo” (numită uneori „țările jidovești”, „ulițele jidovești”, „orașu’ jidovăsc”), În care se Întâlnește cu „trei fete de jidovi” <endnote id="(181, p. 301 ; 593, p. 259)"/>. În fine, numiți „blajini” sau „rohmani” <endnote id="(139, p. 109)"/>, strămoșii din mitologia populară românească „trăiesc sub pământ, pe cea lume”, „Într-o țară foarte depărtată de la răsărit”, unde „e totdeauna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de drac” este denumirea populară a stofei din care era făcut anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diverse caractere exotice, inclusiv cu „slove jidovești”, i-a făcut pe țăranii români să o confunde cu cărțile de rugăciune pe care le vedeau la evrei. Astfel, În zona Bucovinei, se credea că „taina școlii de solomonărit o știu numai jidovii, din cartea din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare”. Ca atare, „solomonarii Îs jidovi” și „din altă lege nu pot ieși solomonari, decât din jidovi” <endnote id="(35, pp. 143-146)"/>. Și tot În zona Bucovinei se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bucovinei, se credea că „taina școlii de solomonărit o știu numai jidovii, din cartea din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare”. Ca atare, „solomonarii Îs jidovi” și „din altă lege nu pot ieși solomonari, decât din jidovi” <endnote id="(35, pp. 143-146)"/>. Și tot În zona Bucovinei se credea că solomonarii - ca și „jidanii” - „se solomonesc, bând sânge de copil mic” <endnote id="(162, II, p. 172)"/>, o credință care ne aduce aminte că și evreii erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vreau să rămână acolo, se Îndărătnicesc sau prin șiretenie vreau să scape ; pe aceștia „Îi risipește” balaurul [norilor], Îi lasă calici ori chiar morți (credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 35, p. 146"/>). De sărbătorile jidovești trebuie să ploaie. Atunci când jidovii s-adună și intră la cușcă, se pun pe rugăciuni și nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin [...] Jidovii atunci se roagă pentru ploaie, că, dacă nu plouă, unul din ei, În fiecare târg, „trebuie să crape”, să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru ploaie, că, dacă nu plouă, unul din ei, În fiecare târg, „trebuie să crape”, să moară. Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul jidanilor, că plouă !”. Prin unele părți se zice că jidovii se roagă la aceste sărbători ale lor să nu ploaie, și, dacă plouă, din fiecare școală [= sinagogă] 383Portretul mitic și magic de-a lor trebuie să moară unul. Despre aceste ploi, prin Bucovina se spune că țin 40 de zile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iese la sorț. Neștiindu-se care evreu va fi omorât, evreicele se roagă În timpul zilei cu lacrimi fierbinți la Dumnezeu pentru a cruța viața bărbaților lor... (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 317, p. 192"/>). Se crede că când intră jidovii În sărbătoarea cuștilor va ploua (credință din Bucovina). Ovreii când intră la cușcă se roagă să nu ploaie, căci când plouă din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 64, p. 274"/>). Iese dracul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vecia vecilor. Publicând În 1871 această satiră bucovineană, Simeon Florea Marian adaugă următoarea notă de subsol : „Este o superstițiune În popor cum că, În «Ziua lungă» a evreilor, dracul trebuie În fiecare an să fure din fiecare sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad, lăsându-i numai papucii În sinagogă” (satiră și credință bucovineană ; <endnote id="2, p. 39"/>). Iată și câteva superstiții, culese În Polonia anilor ’70 și ’80 ai seco lului XX, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acel an <endnote id="(70, pp. 125-127)"/>. Par să existe unele confuzii cu „Sărbă toarea colibelor” (Sukot), dar de data aceasta nu sunt atestate legă turi Între aceste eresuri și fenomenele meteorolo gice <endnote id=" (127, p. 93)"/>. 4. Legenda jidovului rătăcitor În Europa Centrală și de Vest Motivul evanghelic „Patimile lui Isus” a generat În folclorul european legenda „evreului rătăcitor”, care are - pe scurt - următorul conținut : când Isus și-a purtat crucea pe Via dolorosa, s-a așezat să-și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întâlni să nu-l omoare” ( Facerea 4, 15). Ca și În cazul „evreului rătăcitor”, veșnicia lui Cain face parte din pedeapsă. Astfel, pedeapsa Însăși devine veșnică. Povestea lui Cain părea să aibă toate datele necesare pentru a deveni modelul legendei „jidovului rătăcitor”. Într-un fel, ea a jucat acest rol, dar numai până la nașterea legendei lui Ahasverus. În 1208, de exemplu, În Bula papei Inocențiu al III- lea era scris : „Dumnezeu l-a făcut pe Cain un rătăcitor și un fugar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
socio- politică În cadrul Imperiului Habsburgic : discrimi nați, oprimați, rătăcitori, lipsiți de țară și de drepturi <endnote id="(264, pp. 123-127)"/>. Iată câteva exemple de asemenea analogii Între imaginea evreului (biblic sau contemporan) și imaginea românului despre el Însuși : „Ca și jidovii, ce pentru necredința lor, până a se băga În pământul ce li se făgăduise, pieriră În pustie, [neamul românesc] nu va vedea pământul ce i s-a făgăduit, anume Împărăția cerului” (Gherontie Cotore, 1746) ; „Veți hi cum furăț’ pân-acum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru necredința lor, până a se băga În pământul ce li se făgăduise, pieriră În pustie, [neamul românesc] nu va vedea pământul ce i s-a făgăduit, anume Împărăția cerului” (Gherontie Cotore, 1746) ; „Veți hi cum furăț’ pân-acum,/ Cumu-s jidovii blăstămați, iacă !.../ Ce n-au țară, ci trăiesc pe drum” ; și „Vedeți [...] pe jidovi, care n-au țară și sunt pretutindeni străini și pururea În drum. În urmă, de-ar fi țara cât de mică și săracă, totuși mai fericit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]