510 matches
-
el oarecum impacientat-.Maria, unde ești? -Aici- răspunse ea din interiorul pădurii. "Aici"-răspunse ecoul. El urmă ecoul, intrând în pădure, căutând din priviri. Într-o vâlcea văzu frunza uscată, de anul anterior, mișcându-se. -Ce faci aici, ca o jivină?-întrebă el, în ochi jucându-i zâmbetul și bucuria de a o vedea. -De parcă nu ai vedea-răspunse ea făcând pe îmbufnata-.De unde ai știut unde sunt? -De la mama ta. Ce faci aici, sub frunză? -Mă las îmbrățișată, mângâiată
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
merge pe izlasul vacilor cu mieii. Mă simțeam atât de frustrată! Nefericită! Mi se părea că acest izlas era un tărâm straniu, vrăjit, un tărâm care te putea duce spre alte lumi, spre alte tărâmuri. El o privea fascinat. "Dulce jivină!"-gândi el. Se vârî în frunză alături de ea.Frunza răspândea un miros dulceag, plăcut. Ca și cu zile în urmă, o luă în brațe. Ea nu se opuse, și nici când el începu s-o sărute pe frunte, pe obraji
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
din limuzină, Căci, așa precum spuneam, Și-a uitat mama canină. Și-și alese neamuri mari Din junglă și din prerie: Tigri, Canguri, Jaguari, Și-alți magnați de pe câmpie. Învață și limbi străine: Franceza, engleza, cea rusească, Rostite de-nalte jivine, Nu seci ca limba-I potăiască. Și , în setea-I de putere, Folosind labe subtile, Latră-n partide efemere. Iată-l tot între magnați, Strângând averi și-alte prinoase: Conserve, cașcavaluri, cârnați... Mai roade dumnealui oase? Referință Bibliografică: Câinele politician
CÂINELE POLITICIAN de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380452_a_381781]
-
trup, n-a dus niciodată lipsă însă de un dram de minte și de un car de suflet. Se uită la lupi, se uită la mânz, se uită la calul care fornăie, doar o scăpare, doar o slăbiciune să simtă jivinele și mânzu-i ca și sfârtecat. În sanie bădia are alambicul, un cazan de făcut rachiu; el era pricina drumeției! Desprinde o serpentină și apucă a bate în butoiul de cupru, nu înainte de a-și face o cruce apăsând cu degetele
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
sau/ și moare întru neamul românesc, adică pentru Hristos.” (Mugur Vasiliu) Fiii creștini ortodocși, ca Fii ai Luminii deci, au fost încarcerați în bezna calvarului abătut asupra Neamului nostru prea ales și nemuritor și aruncați în malaxorul mlaștinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaționalist. Lupta eroilor dacoromâni naționaliști-creștini fiind ostășească și dreaptă, luptând sub Flamura strămoșească a Cerului: în Crez, în Cruce și în Stindard, după zeci de căderi au urmat sute de înălțări
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
trăiește sau/ și moare întru neamulromânesc, adică pentru Hristos.”(Mugur Vasiliu)Fiii creștini ortodocși, ca Fii ai Luminii deci, au fost încarcerați în bezna calvarului abătut asupra Neamului nostru prea ales și nemuritor și aruncați în malaxorul mlaștinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaționalist.Lupta eroilor dacoromâni naționaliști-creștini fiind ostășească și dreaptă, luptând sub Flamura strămoșească a Cerului: în Crez, în Cruce și în Stindard, după zeci de căderi au urmat sute de înălțări
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Am incercat prin mine însămi o terapie prin cuvânt. Ținute în noi, trăirile tind să se reverse, să iasă la lumină. Și astfel, se instalează vindecarea, purificarea. Starea de catharsis. În clasa întâi am scris, cred, prima poezie. Se numea " Jivinele". De aici și până la publicarea primului volum a trecut jumătate de secol. La douăzeci de ani după o trăire răvășitoare, am avut o tentativă de român. A rămas mulți ani în sertar. În cele din urmă, am distrus manuscrisul, crezând
MINCIUNELE DE CASA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380873_a_382202]
-
ce aleargă spre tine. Aici înțelegi că vorbirea a fost dăruită oamenilor doar pentru a comunica lucruri înalte; atunci când oamenilor le e foame, frig sau frică, ei nu se exprimă prin cuvinte. Gâtlejurile lor scot sunete asemănătoare cu cele ale jivinelor: unele de casă, altele sălbatice, marine sau chiar de sub pământ. Dacă animalele ar încerca să ne vorbească, probabil că ele ar scoate sunete asemănătoare cu cele ale copiilor adolescenți de la orfelinatul din «L». Alergând din toate părțile, copiii au umplut
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
a naște un ied plăpând ce frigu-l aburește se zbate, se înalță pe picioare ea-ncearcă să-l ferească de răcoare când blana umezită-i netezește purtând spre ei a lupilor cătare le vine din pădure semn de frică către jivine coarnele-și ridică el tatăl ce rămâne pe cărare vrea timp să mai câștige până turma s-o-ndepărta în noaptea-ntunecoasă de haită-n pădurea prietenoasă și prin tufișuri își va pierde urma s-a dat pe el dând
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374296_a_375625]
-
pe mătură și ia-ți javra de lup! Aleargă prin păduri la Craiul Codrilor, rupe-l cu colții, prinde-l de barbă și aruncă-l în Temnița Troienelor Uriașe! Pune-l pe Colț Fioros să rupă toți copacii, să prindă jivinele pădurii și să mi le aducă la palat, să-mi satur toți slujitorii cu ele! Tu, Ger Sticlos, aleargă prin toate satele și orașele, fură de la supuși toate bucatele de prin piețe, beciuri și depozite, din case și hambare! Scotocește
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
Tată Ceresc, Care este ascuns undeva și vede starea ta sufletească, interioară? Cum poți fi lumesc, pământesc, lipsit de energia sufletului, care dacă nu este în noi, această materie foarte perfecționată - trupul - ajunge de nimic, se topește și-l mănâncă jivinele? În fiecare dintre noi este un centru tainic prin care să se îndrepte toate relațiile noastre cu aproapele: dragostea, bunătatea, mila, smerenia, bunăcuviința. Toate sunt legate de centrul mistic al ființei noastre, în care locuiește Dumnezeu prin harul Duhului Sfânt
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
Tată Ceresc, Care este ascuns undeva și vede starea ta sufletească, interioară? Cum poți fi lumesc, pământesc, lipsit de energia sufletului, care dacă nu este în noi, această materie foarte perfecționată - trupul - ajunge de nimic, se topește și-l mănâncă jivinele? În fiecare dintre noi este un centru tainic prin care să se îndrepte toate relațiile noastre cu aproapele: dragostea, bunătatea, mila, smerenia, bunăcuviința. Toate sunt legate de centrul mistic al ființei noastre, în care locuiește Dumnezeu prin harul Duhului Sfânt
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
cuvânt, nu cel fără căciulă care seamăn cu praful... Așa că să nu rămân și eu mai prejos de autor). Narațiunea Mihaiului nostru din Blăgeștii de pa lângă Siret este pusă în gura marilor filozofi ai antichității și a mai multor jivine contemporane și se desfășoară în jurul Sfinxului. Autorul pornește încă de când nu era ură și dușmănie în lume, când toți oamenii și toate jivinele trăiau în pace și armonie. A intervenit însă diavolul și totul s-a întors pe dos. De
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
Blăgeștii de pa lângă Siret este pusă în gura marilor filozofi ai antichității și a mai multor jivine contemporane și se desfășoară în jurul Sfinxului. Autorul pornește încă de când nu era ură și dușmănie în lume, când toți oamenii și toate jivinele trăiau în pace și armonie. A intervenit însă diavolul și totul s-a întors pe dos. De atunci, fiecare om și fiecare jivină își caută rostul, menirea și mântuirea. Singurul care nu s-a schimbat a fost Sfinxul, un fel
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
Sfinxului. Autorul pornește încă de când nu era ură și dușmănie în lume, când toți oamenii și toate jivinele trăiau în pace și armonie. A intervenit însă diavolul și totul s-a întors pe dos. De atunci, fiecare om și fiecare jivină își caută rostul, menirea și mântuirea. Singurul care nu s-a schimbat a fost Sfinxul, un fel de creator atotștiutor care nu se amestecă însă în viața tragică a oamenilor. Cartea, o fabulă miniroman, deplânge soarta omului, care om în
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
îmbeznată: Iuda nici nu primește - nici n-are cui da plată... O - DOAMNE - NU CĂTA URÂT SPRE MINE o - Doamne - nu căta urât spre mine: tot ce-am putut - uite - pe masă-i pus am așteptat din voci să țeși jivine și să mă lupt - spre-a respira mai sus n-ai luat în seamă bătătură - casă - vatră de parc-aș fi tâlharul stângii Tale-amare m-ai ocolit - și-ai luat-o tot pe mare plutind lumìni - pășind pe nori de
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
e inima amară de cat năduf s-a strâns Și cerul meu de apă din lacrimi are stele Și fierbe pe-nfundat, o noapte am de plâns Dar noaptea fără ține, are umbrele grele. Blestem amar de soarta, inima de jivina Ți-a răsturnat în drum căruță cu minute Iar muntele-i prea sus bobitul de lumină De-a rostogolul fuge și zilele-s pierdute. Lovește-o neputința gonindu-ți dimineață Și noaptea te cuprinde, te-absoarbe al ei tumult, De
NEGURI DE POVESTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371836_a_373165]
-
peu’’ (Edmond Haraucourt) Orice plecare seamănă c-o moarte Și despărțirea-i ca o ghilotină, Suntem aici și totuși prea departe, Dar noi n-avem, iubito, nicio vină. Sau poate suntem mieii de osândă, Imaculați și fără nicio pată, Printre jivinele ce stau la pândă Și vor sentința să ne-o dea pe dată. Dar nu te teme, draga mea, de colții Și ghearele ce vor să ne sfășie, Pe tot cuprinsu-ntunecat al bolții Doar steaua noastră arde-ntruna, vie
SENTINȚA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373003_a_374332]
-
gemenii se simt și își vorbesc fără grai. Plecarea din țară a fratelui său a însemnat pentru Cornel Constantiniu interdicția de a călători în Occident. Abia după mult timp, în care securitatea și-a exercitat zi și noapte meseria de jivină la pândă, a avut permisiunea plecării la Lisabona, pentru un concert, împreună cu Sile Dinicu și Corina Chiriac. Odată ajuns în capitala Portugaliei, Cornel Constantiniu l-a sunat pe Mircea, care, a doua zi de dimineață, a și sosit la hotelul
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
aproape orice vorbea Mircea Vulcănescu, îți dădea sentimentul că se naște din el.” Filosoful de la Păltiniș sfârșea prin a-l compara cu biblicul Noe, cel care comunica direct, firesc, cu Dumnezeu, și care a știut să rânduiască într-o arcă jivinele pământului. Și, într-adevăr, Mircea Vulcănescu a știut să asimileze toate treptele realului și să ofere sentimentul integralității, de la înalta speculație filosofică la riguroasele planuri pentru economia României și a Estului Europei, de la munca intensă și sistematică la plăcerea loisirului
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
nori cenușii Și cerul cursese pe dealuri Ploua sfâșiind tot amurgu-n fâșii Și marea mușca surd din maluri. Pe-o stâncă, doar farul de ani gârbovit Aruncă firav o lumină Ce-mbracă un val și al lui zvârcolit De nepământeană jivină. În zarea de zmoală bat tobe de fier Copacii de frică se-nchină Șuvoaie de apă se-amestecă-n cer Ca-n marea pedeapsă divină. Un bici de lumină pleznește de sus Și geamătul mării zvâcnește Se pierde apoi rătăcit la apus
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui necunoscut? - Ce-i, mă frate, cu tine la ora asta? Nu te-ai gândit că te puteau rupe câinii de pe la vreo stână sau să te încolțească vreo jivină? Aici doar nu ești la tine pe bulevard sau între blocurile tale din beton. - Trebuia să fiu demult la tine, dar așa-i când pleci cu graba, te întâlnești în drum cu zăbava. - Dar ce ai pățit, Neculai? - Multe s-
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
trăsăturile nobleței și pecetea frânturilor de suspine ale fetelor, preschimbate azi în murmure, pe când se stinge câte un felinar al scenei, explodând în locul lor fabricațiile electronice. Gările de altădată, printre care „gara mică”, fie s-au prefăcut în hrube pentru jivine, fie s-au demolat, fie sunt pustii (dacă miniștrii de azi mai ascultă cumva cântecul lui Gabriel Dorobanțu au oare habar că cele mai multe gări nici nu au săli de așteptare, iar călătorii îngheață ca prizonierii din Siberia?!). Gabriel Dorobanțu cântă
GABRIEL DOROBANŢU. MAI ESTE DOR ŞI IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347992_a_349321]
-
la New York te preschimbai în virtualul rock, durere din cuptorul de dorinți, Anais Nin ești nudă și colinzi prin sufletul bărbaților-femei, ai fost mereu în patru sau în trei sau una singură, Ofelia lângă tine este un rai perfect pentru jivine. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Vechime / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1088, Anul III, 23 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VECHIME de BORIS MEHR în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348484_a_349813]
-
să-l trântească. Lui însă nu-i pasă; s-au hârjonit și altă dată și a învățat să-l biruie. Înaintea sa, nu vede mai nimic, dibuiește cu vârful bocancilor smocurile de iarbă de pe marginea potecii și adulmecă (asemeni unei jivine) miresme cunoscute: de fum, de așezare omenească. Între două rafale, când vântul se mai domolește, îl ia în primire ploaia. Nici ea nu se poate stăpâni și-l joacă mocănește. Se amuză năucindu-l: boare, reflexe umede-ireale lucind pe firele
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]