445 matches
-
te simți împlinită, fericită. Nu te gândi la ceea ce faci acum, doar dă-ți voie să exprimi ceea ce sufletul tău șiar dori să facă, să atingă, să obțină în viață. Scrie fără să te gândești, fără să analizezi, fără să judeci. Poate la început ți se va părea greu, dificil, dar tu continuă. Repetă acest mic exercițiu de introspecție după 2-3 zile și apoi compară cele 2 foi de hârtie.Vezi vreo diferență? Nu uita să începi cu exercițiul de respirație
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
oglinzi care-ți arată aspectele pe care tu nu le accepți, nu le recunoști ca fiindu-ți specifice, iar prin judecarea, criticarea lor nu faci altceva decât să-ți atragi mai multe astfel de persoane , evenimente pe care să le judeci și te trezești în acest cerc al suferinței din care fără conștientizare, iertare, acceptare e foarte greu să ieși. Mergând mai departe vedem cum tendința de a-i controla pe cei din jur, dorința de a controla evenimentele, desfășurarea lor
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
magic. Când opui rezistență, cînd refuzi să accepți magia clipei, nu faci altceva decât să blochezi energia iubirii , și astfel devii ca un magnet care în loc să atragă lucrurile bune în viața sa de fapt le respinge. E mai ușor să judeci, să privești la ce au alții mai bun, mai frumos, decât să accepți realitatea ta, existența ta și minunea din tine. Da, ești o minune. Mâna unui Pictor ne-a pus la fiecare în haina vieții culori, la unii a
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
în ceea ce faci, câtă iubire sălășluiește în tine. Iubirea e ca o floare de care trebuie să ai grijă zilnic, să o uzi, să aibă lumină, pământ fertil. Nu poți să spui că ai iubire și în același timp să judeci aproapele. Ce iubire e aceasta? Nu poți să spui că ai iubire și să fii furios pe darurile zilei, pe ceea ce-ți trimite Dumnezeu în viața ta. Nu poți să spui că ai iubire dacă te revolți pe cei
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
revedem, să știi. Îl Întrebă debusolată: — Matthew, a fost ceva special sau a fost o aventură ca multe altele? El râse ușor. — Sigur că a fost ceva special, răspunse. O să fiu plecat o lună, vreau să te rog să nu judeci sentimentele pe care le am pentru tine după frecvența mesajelor trimise. Și Închisese, promis Parisului. Viața reală nu era legată frumos cu o fundă, ca-n ultima scenă din Pretty Woman, ci, ca În filmele lui Almodovar, devenea din ce În ce mai complicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Alții caută așa ceva, alții vor așa ceva. Între noi e și greu, că ești ultima măsea stricată dintre stricate. Unii o fac cu bani... e mai nasol decât să fii violator de copii, că la ăla asta e, nu trebuie să judeci fapta cuiva... bine, și violatorul de copii nu are viață frumoasă. Vine oamenii, se dă cu alte fapte, am violat-o pe una, și se află din ziar. Și vine hoții peste el... că e confuzie, că e nu știu ce - mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
fetelor. Cu cât încerca să fie mai politicos, cu atât apărea mai ridicol în ochii ei. — Tomoe, spuse el cu durere în glas, mi-e teamă că, de când cu povestea din Shinjuku, ți-ai schimbat părerea despre mine și mă judeci greșit. Nu te judec greșit. Un zâmbet malițios îi învălui chipul. L-a pus la punct imediat. De fapt, nu m-am gândit suficient de serios la tine ca să-mi fac vreo părere. Ōkuma s-a simțit jignit și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Încât, poate ar fi mai bine să discutăm despre vară. ― Iartă-mă, Galilei, n-am vrut să te jignesc ― În plus, ești prea tânăr ca să înțelegi de ce mă uit mereu în urmă. ― Am aflat, totuși, că pentru a putea să judeci corect, trebuie să te îndepărtezi puțin... ― În fața amintirilor suntem egali cu zeii. Nici ei nu le mai pot schimba. Ceea ce s-a întîmplat nu mai stă în puterea lor și nici a destinului Dar eu fac parte dintre cei ce
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
de îngeri, sfinți sau zei din panteonul greco-roman: ─ Ce, te crezi Sfântul Ioan Gură de Aur? Apollo? M-am săturat de aerele tale, de... de... prefăcătoria asta, ce ești tu, stăpânul Olimpului? Mereu te uiți de sus la toată lumea, mereu judeci, parcă tu ai fi Galaad cel fără de prihană, curvar, bețiv spurcat ce ești, citești numai porcării, Bataille și toți ăia, zici că n-ai simțul realității, dar pe-al sarmalelor îl ai, fir-ar să fie! Așa sau în aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
nou acasă. Nu putem face așa ceva. Ar fi un păcat prea mare. Memoria răposatului, pentru care a suferit atâtea în viață, totuși... - Păcat de cine? țipă dintr-o dată Goncea. Păcat de niște oase? Păcat de-un pumn de ciolane? Așa judeci dom’le bunăvoința noastră? Păcat zici?! I-auzi părințele, cine zice de păcat. Da’ nu-mi zici și ce-a făcut unchiul ăsta de-al lu’ mătăluță? Ce-a făcut domnul ăla de stă acuma în săculeț și așteaptă cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
di Baldo la un miraculum care s-a petrecut în jurul lui 1501, la singular, majoritatea surselor menționează semne și miracole la plural, si poate că tocmai pluralitatea fenomenelor miraculoase a fost ceea ce i-a impresionat pe contemporani. Este greu să judeci după surse dacă un cult care s-a dezvoltat în jurul imaginii este rezultatul unei tendințe populare sau al inițiativei clericale, si sa distingi rolurile autorității ecleziastice, guvernului secular, si clerului local, care fără dubiu au participat la încurajarea devoțiunii. Faptul
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
o țigară. — Se vede că ești nouă În meseria asta, a spus el după jumătate de țigară. N‑a mai spus nimic vreo zece minute, apoi, ca din senin, spuse : — Oamenii, situațiile sunt ca niște picturi. Nu trebuie să‑i judeci, trebuie doar să‑i privești, să‑i lași să defileze prin fața ta fărĂ să intervii cu nimic. — Bine, dar e nedrept ! Individul Ăsta e plătit ca să găsească soluții, iar el ne ia cu tot felul de baliverne. Toată lumea se preface
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o țigară. — Se vede că ești nouă în meseria asta, a spus el după jumătate de țigară. N-a mai spus nimic vreo zece minute, apoi, ca din senin, spuse : — Oamenii, situațiile sunt ca niște picturi. Nu trebuie să-i judeci, trebuie doar să-i privești, să-i lași să defileze prin fața ta fără să intervii cu nimic. — Bine, dar e nedrept ! Individul ăsta e plătit ca să găsească soluții, iar el ne ia cu tot felul de baliverne. Toată lumea se preface
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
își caută nevasta pe internet. Copiii au rămas cu ea. Tipul din State dispăruse când ea îl chemase la Vancouver, să o ia... Bineînțeles, toți prietenii o acuza pe ea pentru situația creată. Se pare că e bine să nu judeci pe alții, până nu ești în păpucii lor. Vasia, o față crescută și ținută ca-ntr-o seră, preferase riscul și chinul vieții de mamă singură cu doi copii, vieții dinainte -aseptica, sterilă și goală de meniri și sentimente. - Poate
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
cazul În care morala lor coincide cu cea, hai să-i zicem «oficială», atunci toate-s bune și frumoase, Însă de multe ori nu corespunde. ─ Bine, dar asta Înseamnă că majoritatea oamenilor sînt egoiști! Vezi nepoate, iar Începi să-i judeci pe oameni după felul tău de a fi. Dacă te gîndești mai Întîi la binele tău, Înseamnă că ești neapărat egoist? Eu aș zice mai degrabă că egoist e acela care urmărește să-și Îndeplinească ceea ce-și dorește pentru
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
cu Georgeta ce-ai făcut dumneata în cinci minute. Ăștia care au succes la dame se pricep și în lucruri bănești, contrar părerii comune. Dar să zic că n-auzi, nu vezi. Eu te întreb așa, să văd, dumneata cum judeci? Unde să-i fi ascuns? - În casă nu cred că-i ține, zise Felix, dintr-un sentimentde solidaritate cu bătrânul. Avarii îngroapă banii prin grădini. - Ei, asta în povești, nu pe aici pe la oraș. Crezi că eu num-am plimbat prin
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
este posibilitatea de greșeală a lumii. O epocă se reazemă pe un adevăr și crede în el fiindcă nu-l cumpănește. Cum l-ai pus la cântar și-i măsori greutatea, se transformă într-un adevăr oarecare - în eroare. Când judeci, orice - din siguranță de nestrămutat ajunge un principiu ce se clatină fără rost. Nu poți fi lucid într-un adevăr, fără să-l compromiți. Un individ sau o epocă trebuie să respire inconștient în necondiționatul unui principiu, pentru a-l
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
În tot anul o revoluțiune contra aristrocrației, a curtizanilor reginei - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură, după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluție contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadar organizațiile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religii subiective
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În tot anul o revoluțiune contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde - părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Alecu Văcărescu) existența se confundă cu iubirea. Ideea ce se repetă cel mai des la acești profesioniști ai pasiunii este aceea că viața n-are nici o rațiune fără dragoste: „A trăi făr-a iubi Mă mir ce irai o mai fi.” Judecind cu miturile propuse de Denis de Rougemont, Conachi este un Don Juan care se ia drept un Tristan. Seducător profesionist, el cîntă (termenul potrivit aici este plînge) o pasiune aflată mereu pe marginea prăpastiei. O substituire, o corupere a miturilor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de pînă la Eminescu” exprimă mai limpede decît oricine marea „obediență a poeziei față de eros” la poeții Întemeietori. „Se plînge mereu de focul ce Îl arde dar nu scrie decît cînd vîlvătăile focului sînt mai mari și chinurile mai adînci”. „Judecind cu miturile propuse de Denis de Rougemont, Conachi este un Don Juan care se ia drept un Tristan”. Un Don Juan care „leapădă la porțile Orientului teribila lui insolență. Nu i-ar sluji la nimic. Pentru a cîștiga, el trebuie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a practicat și a predominat o “continuitate mobilă”, de cele mai multe ori, doar în cuprinsul propriilor hotare arătate mai sus. Alexandru I. Gonța, în monografia sa dedicată satului medieval din Moldova, pune întrebarea „Cât teren era destinat unui sat sau unei judecii ?“, și răspunde astfel: „Nu știm și nu vom putea afla din actele publicate până în prezent”. Același cercetător, vorbind de tradiția moldovenească potrivit căreia suprafața unui sat, cu moșia aferentă, ar fi cuprins teren „cât putea înconjura un călăreț din zori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca pe o transparentă Întrupare a visării: Pentru mine, prezentul e eternitate, iar eternitatea e veșnic mișcătoare, curgătoare, plutitoare. Iar când a dispărut, a și murit. Dar nu poți s-o iei de la Început În fiecare secundă, ci trebuie să judeci după ceea ce e mort. E ca nisipurile mișcătoare... fără nici un fel de speranță, Încă de la bun Început. O povestire, un tablou pot să reînnoiască puțin acea senzație, dar nu destul, nu destul. Nimic nu e real, În afara prezentului, iar eu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
oferi în proiecțiile de perspectivă. Bineînțeles, nu există o singură conștiință istorică nici măcar națională și ea nu poate fi impusă, ci doar propusă. Se presupune că "a fi conștient de ceea ce a fost societatea, omul [de altă dată], permite să judeci, să alegi, să dai un sens timpului și prin aceasta chiar să imaginezi un viitor" vezi Nicole Tutiaux-Guillon, L'historie enseignée entre coutoume disciplinaire et formation de la conscience historique: l'exemple français, în Nicole Tutiaux-Guillon, Didier Nourisson (eds.), op. cit., p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]