81,163 matches
-
C. Rogozanu Cine deschide prima oară noua carte a lui Stelian Tănase, Acasă se vorbește în șoaptă, ar putea crede că-l așteaptă vreun experiment literar radical, vreo scriere avangardistă. Pagina e ruptă în două: jumătatea de sus este ocupată de jurnalul pe care autorul l-a ținut între 1986-1990 (jurnal deja apărut la Editura Institutul European); jumătatea de jos este rezervată dosarului lui Stelian Tănase din arhivele Securității (sînt fragmente, bineînțeles, dintr-un dosar care
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
ar putea crede că-l așteaptă vreun experiment literar radical, vreo scriere avangardistă. Pagina e ruptă în două: jumătatea de sus este ocupată de jurnalul pe care autorul l-a ținut între 1986-1990 (jurnal deja apărut la Editura Institutul European); jumătatea de jos este rezervată dosarului lui Stelian Tănase din arhivele Securității (sînt fragmente, bineînțeles, dintr-un dosar care acoperă anii 1984-1989). Cele două identități ale autorului sînt puse față în față într-o manieră binevenit agresivă. în general, documentul (cartea
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
talia lui Petre Sălcudeanu, Andrei Pleșu, Marin Sorescu au ocupat funcții ministeriale, ca și pictori și actori. Cât privește situația scriitorului post revoluționar, ea este bine cunoscută, i se oferă tiraje confidențiale, iar când operele i se plătesc încasează maximal jumătate din prețul unei sobițe cu rumeguș - cu modele începând de la o mie de dolari. Totuși, când și când, un lot de artiști, bărbați și femei, de înțeleaptă orientare politică, iar unii apolitici până în măduva oaselor, primesc câte un milion de
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
împotriva frustrărilor la care se vedea expusă. Experiența alienantă a copilului alcătuiește etalonul moral al operației precumpănitor emoționale, de comensurare a nedreptății, a dezastrului provocat de erupția unei ideologii demonice: "M-am născut la vremea cînd secolul se frîngea la jumătate. Mai transparentă decît aerul, săgeata peste brațe subțiri: pe mine zeul nu mă hotărîse încă - pe cînd limbi de foc aruncau pîlpîiri agonizante asupra unui pămînt rănit./ Istoria scufunda peisaje./ De pe acoperișe copiii trimiteau baloane fragile de săpun. Copiii alergau
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
fi egală cu ea însăși, o alterează din capul locului. Imaginea istoriei contemporane, propusă de poetă, e cea de abator, cu înțelesul că făpturile măcelărite nu sînt doar animalele, ci și oamenii, pradă unor vampiri politici: Se frîngea secolul la jumătate. La marginea cîmpului vitele bufnind de spaimă lipite laolaltă, cum le mînau la abator. Dădea glas făptura împinsă la pieire - răcnet rostogolit peste cîmpuri, ghemuit în munți.// Jumătăți uriașe atîrnau de cîte un picior în cîrlige de nichel zidite printre
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
animalele, ci și oamenii, pradă unor vampiri politici: Se frîngea secolul la jumătate. La marginea cîmpului vitele bufnind de spaimă lipite laolaltă, cum le mînau la abator. Dădea glas făptura împinsă la pieire - răcnet rostogolit peste cîmpuri, ghemuit în munți.// Jumătăți uriașe atîrnau de cîte un picior în cîrlige de nichel zidite printre faianțe:/ chipul simplificat acum din interior./ Sîngele și toată murdăria pe jgheaburi de ciment./ Oameni îmbrăcați în cauciuc erau aici stăpînii. Ei luau vita fără viață în spinare
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
mîncau fibrele cele mai fragede, fripte în curte pe grătarul veșnic aprins.// Deși aveau treabă mereu, deși nu ascultau nimic vreodată - Difuzorul pus la maximum zi și noapte zicea de-ale lui. El avea să învingă" ( Se frîngea secolul la jumătate). Dar climatul traumatizant produce și schimbări insidioase, surpări sufletești care desfigurează omul pe dinăuntru, mai greu de sesizat și de cuantificat pe cîntarul catastrofei epocale. Hăituit de torționari, individul lipsit de apărare suferă o alienare în fibrele sale intime, o
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
inițiat la Cinemateca Română înainte de completa pedeserizare a staff-ului - 2002 ne întîmpină cu dușul rece al scorului sub care e strivit filmul european în repertoriul curent al cinematografelor autohtone. Un scor bucureștean mai expresiv decît oricînd, în a doua jumătate a lunii ianuarie, de o perfecție cifrică absolută (exceptăm filmele programate la Cinematecă și la casele de cultură străine): 33-3 (cifra din urmă include și un film românesc - bineînțeles de Sergiu Nicolaescu, cum sînt și toate producțiile locului difuzate de
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
Femeia fie ea regina... Trecută de cei doi cinci, adică atât cel care-i marca jumătatea de veac la vârsta, cât și cel care-i mai adaugă pe deasupra alți ani, plină de spirit gazdă a celui mai monden salon parizian, conștientă atât de autoritatea cât și de atracția pe care-o exercita asupra lumii ideilor și
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
de televiziune. Nu știu dacă putem conta la nesfârșit pe tulburele context universal, la adăpostul căruia o clasă de politicieni iresponsabili își fac de cap. E adevărat, Occidentul pare dispus acum să înghită și mâncăruri care în urmă cu o jumătate de an îi stăteau în gât. Dar același Occident va fi foarte atent să nu facă indigestie. Dacă duhoarea putreziciunii va deveni insuportabilă, cât îi vedem de cooperanți, nu vor ezita să ne scuipe alături de Voronim, Smirnov și alți democrați
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
omul poate alege în cea privată: ori să-și plătească întreținerea, ori să mănânce, ori să cumpere medicamente. Sub nici o formă mai mult de una din aceste obligații! Când întreținerea la trei camere de bloc a ajuns un milion și jumătate iar pensia unui om de rând abia dac-o acoperă, e grețos să pretinzi că faci "protecție socială" în alt loc decât mână în mână cu cimitirul. Cioclismul politic al clicii văcăriot-iliesciene e bine secondat de tot felul de generali
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
și hoituri de cîini pe care nu se obosește nimeni să le îndepărteze, ci doar le ocolesc toți numai atît cît să nu le bată vîntul în nas, răsar miraculos nituri și borcane cu aracet, baițuri și covrigi turcești pe jumătate mîncați, argintărie și sticlărie amestecată, rame și tablouri uneori surprinzătoare, icoane și prezervative, costume de Argeș, de Muscel și de Mehedinți și sfeșnice franțuzești, aparate de fotografiat și colecții de timbre, gramafoane și ilustrate porno din anii douăzeci, arhivă publică
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
de ființă./ O simplă reflecție.// Acum nu ninge și nici nu este frumos afară./ Ochii îmi sînt tîrzii./ Privirea îmi este dreaptă" (Plăcere, reflecție). Senzația naște gestul speculativ, după cum acesta se reazimă pe senzație: "Miros puternic de măr copt./ La jumătatea zilei, comuniunea mea/ cu ceea ce de regulă numesc/ pămînt, libertate, spațiu cosmic./ Ochiul îl cuprinde/ muntele și zăpada care îl acoperă./ Contururi șterse ale obiectelor./ Gîndesc că aș putea fi încolțit de cuvînt.// Mîna destinsă./ Starea lichidă./ Nici un motiv de
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
prin a scrie poezie și încă poezie duioasă, metafizică, prefațată de Ioan Alexandru, și am ajuns la cronici fiindcă ziarele noastre nu acceptau studii despre Eminescu, despre Blaga, Arghezi, despre ce voiam să fac eu. De fapt, "naturelul" meu este jumătate de istoric literar, de om care face sinteze, critică de susținere, de identificare și jumătate eseist, narcisiac, nombrilist, ludic, încît pot să spun că am ajuns la 48 de ani și încă n-am început să fac ceea ce eu cred
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
ajuns la cronici fiindcă ziarele noastre nu acceptau studii despre Eminescu, despre Blaga, Arghezi, despre ce voiam să fac eu. De fapt, "naturelul" meu este jumătate de istoric literar, de om care face sinteze, critică de susținere, de identificare și jumătate eseist, narcisiac, nombrilist, ludic, încît pot să spun că am ajuns la 48 de ani și încă n-am început să fac ceea ce eu cred că e vocația mea să fac - eseu. Asta arată, poate, că mai am un viitor
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
scofală. Nici măcar nu sînt termeni de specialitate. Cîte complexe și pe mine. Îmi găsesc papucul și stăpînirea. Gălăgia e în toi, sare dopul sticlei de șampanie, splendide focuri de artificii luminează cerul... E ora 12.00 noaptea! Pe la 1 și jumătate, după un tur de telefoane și tradiționale felicitări mă așez confortabil în baie. În fața oglinzii, eu și toate smacurile. După o oră sînt gata. Trendy și glamour, adică la modă și fermecătoare. Hai c-am început bine anul. Mă mai
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
în enumerări, de obicei în asociere cu grecismele. Se poate observa că, în comparație cu alte purisme lingvistice manifestate în spațiul balcanic, cele românești nu identifică în turcisme un obiect de ostilitate politico-ideologică. P.V. Haneș (în Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea) amintea că "grecii înlăturau din dicționarele lor, tot în secolul al XVIII-lea, orice cuvînt slav ori turcesc. Cele din urmă în special aduceau aminte supremația otomană, de tristă memorie pentru nobila națiune elenă; și
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
de resentiment față de un semn al invaziei, al conflictelor etc., ci mai curînd una de tip occidental, de acceptare a elementelor exotice. Că influența turcească nu e grevată ideologic de conotații negative ar putea-o dovedi, în aceeași perioadă (pe la jumătatea secolului al XIX-lea, deci înainte de obținerea independenței politice), folosirea sa în poezie, cu scop ornamental, în ciclul lui Bolintineanu Florile Bosforului. Poeziile cuprind elemente lexicale turcești folosite ca exotisme - caic, caigi, cerchez, dalga, feregea, genfez, hanima, hurioară, iașmac, kiahiul
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
vag în memorie, parcă mi-aș miji puternic ochii. Mi s-a povestit că am crescut într-un geamantan, deoarece în condițiile grele ale războiului nu se putea procura nici cărucior, nici pătuț, și multă vreme, vreo doi ani și jumătate, încă nu începusem să vorbesc. Părinții au intrat în panică, deoarece credeau că sunt mut, însă un medic cunoscut i-a liniștit, explicându-le că aceasta se datorează lipsei de hrană și, îndeosebi, a zahărului. Unde au reușit după aceea
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
la tribunal unde Sofocle, în vârstă de aproape nouăzeci de ani, avea un proces cu unul din fiii săi care, din motive de avere, vroia să-și pună tatăl sub interdicție ca iresponsabil. Pe scurt, n-am glumit decât pe jumătate când am afirmat, într-un interviu sau într-o carte, nu mai țin minte, că visul meu cel mai arzător a fost să devin “antic”. Bine, bine, o să vă întrebați, dar ce legătură au toate astea cu politica de pe malurile
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
mai citit demult o carte cu interesul pe care mi-l provoacă Jurnalul Monicăi Lovinescu. Începusem să mă tem că și gustul lecturii se uzează. Aveam tendința să citesc pe sărite, să răsfoiesc ori să las cărțile citite doar pe jumătate, ceea ce nu mi se întâmpla altădată. Trec, cum v-am spus, printr-o perioadă dificilă, și din motive de sănătate, și pentru că s-au împuținat amenințător punctele de sprijin. Or, Jurnalul Monicăi Lovinescu mi-a dovedit că, încă, mai sunt
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
zice Marc Aureliu, ai colindat mările și ai ajuns în port. Trebuie să fii gata să debarci. Dar ce “mări” am străbătut eu? Mă tem că am străbătut doar niște bălți. Am în urma mea prea multe lucruri nefăcute, făcute pe jumătate sau făcute rău. Am visat altele pe care nu eram în stare să le obțin sau n-am îndrăznit să mă bat pentru ele; era mai comod să-mi găsesc consolări și scuze. Spre deosebire de alții, cunosc nu numai ziua, ci
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
a citit vreodată. Îndefinitiv, dacă i se părea de neocolit titlul rubricii noastre, putea s-o declare frumos: mi-a plăcut titlul Ochiul magic din România literară și mi l-am însușit. Ar fi fost o hoție mărturisită, adică pe jumătate iertată. Dl Aristide Buhoiu a preferat una de neiertat. Ne consolăm și noi cum putem: măcar să fie rubrica din Național la înălțimea celei din România literară. O vom citi cu multă atenție. O vom monitoriza, cum se spune acum. * Cotidianele
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
în reîntoarcerea la trecutul legendar. Astăzi Portugalia s-a modernizat. Este membră a Uniunii Europene, integrează "spațiul Schengen", moneda ei națională este internaționalul Euro. S-ar părea că istoria a optat definitiv. Și totuși... Cine ar fi crezut? După ce, în jumătatea de secol scursă de la moarte, peste numele lui Teixeira de Pascoaes se așternuse tăcerea, autorul începe acum să fie redescoperit. Și nu este vorba doar de poet (locul lui distinct în istoria literaturii portugheze nu i-a fost contestat de
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
o motivație. Doar biciul câte unei amenințări, doar dușul rece al urecherilor străinătății pot să ne smulgă din amorțeala multiseculară și din indolența poleită cu șmechereală în care suntem doctori. Cuvintele ambasadorului cad bine: a trecut aproape o lună și jumătate de când știm ce-avem de făcut pentru a intra în NATO, am trecut câteva săptămâni și de când ni s-a oferit pe tavă intrarea în Uniunea Europeană, dar nu văd pe nimeni mâncând jăratec. Mintea politicianului-standard nu s-a dezlipit de
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]