932 matches
-
un brav actor. Aplaudat de fani - Un jder, un sconcs și-un biber - Ar vrea să ... facă bani, Visând, lâng-o artistă Pe-o scenă-n aer liber Un teatru de revista! LOVE STORY (II) O elegantă porumbiță Zâmbea spre-o jună turturică Ce țopăia pe-o rămurică Dând grațioasă din codiță; Deși era cam mărunțică, Se unduia ca o domniță Și-i promitea chiar o guriță Desigur, de nu are frică ... Urmă o dragoste fierbinte, Cu fantezie și metodă, Dorind cu
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
tot nu o poți face, atunci de ce să nu ai o căsnicie liniștită așa cum domnul Francu avea de aproape două zeci de ani. Convinsă că și de data aceasta rezolvase corect problema, doamna Cleo coborî în living unde fetița lor, June, stătea pe o canapea, clefăia gumă și asculta muzică în căști bălăngănind din cap. Îi făcu semnul victoriei și îi trimise un pupic dulce. Probabil că June a văzut semnele mamei deoarece a deschis telefonul și a început să vorbească
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
e: Prin faptul că, în loc să aprofundeze fondul politic în spiritul atenției pentru nevoia populară, a făcut caz de tinerețea strict biologică a unor acoliți nepricepuți, care s-au demonstrat la fel de conformiști și obtuzi birocartic precum și neaveniții ministeriabili din alte generații. Juni încă, dar fără nici un fel de tinerețe novatoare în spirit, ci robi ai celor mai urâte năravuri. Aceleași năravuri demonstrate pe parcursul guvernărilor de cei care ne-au confiscat administrația publică în cât mai mult folos propriu, dorind să ne conducă
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
Mihail Kogălniceanu, așteptând pe Alexandru Cuza. Spiritul romantic de care era însuflețit corpul de tineri ofițeri al armatei rusești - de la Lermontov la Tolstoi - avusese, pe lângă curentul general de renaștere, venitți din apus, o influență asupra acestei nobile stări de spirit. Junele poet se număra printre cei care vedeau în această armată de tip nou, cu totul diferită de arnăuții domnilor fanarioți, un mijloc de emancipare națională, astfel că este între primii tineri ofițeri care se înrolează în rândurile multvisatei miliții naționale
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
îi pare eternă deoarece după ce nu mai este nu știe că s-a terminat! Se străvede în „balada” ta mângâierea de mamă și povața de tată. Amândouă erau egale în privirea de sub gene și-n auzirea din tumultul și capriciile junelui suflet? Dezmierdarea dată de părinți când te-au mângâiat să cobori în visul copilăriei și cearta ca să-ți recunoști și îndrepți vina veneau pe aceeași cărăruie sufletească spre tine, atât din partea mamei, cât și a tatei? Le receptai identic și
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
themes like love and nature are explored, Traian Gardus, well-known poet, epigrams-maker and translator, who cheered the public with tonic epigrams. He read also from his latest published book, «Sonnets», that saw the light în 2012. Sunday, the 1st of June, another sunbathed day full of promises and joy to be part of the Festival and greet such a talented community of artists, started with a series of Conferences: about the Magazine «Francopolis», which creates notably a link în the francophone
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri, Mari boieri (R), Din zâuară, din doscioară, Din capu’ zâorilor, (R), C-a dat raza soarelui, Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da’ cei juni colindători De-m’ vâzură șî-m’ văzură, (R), Pâlc de porumbi să făcură, Ca un pâlc de porumbei, (R), De-amestecaț’ cu grangurei. Șî-m’ săltară de-m’ zburară, (R), Sus, măi sus să ridicară, Cu norii s-amestecară, (R), Jos
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
bin’ că le păreară, (R), Mese mari că întindeară. Peste masă grâu revarsă, (R), Peste grâu - colac de grâu Șî o mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Șî din gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Tu și Eu „dezbracă-mă/ de gânduri/ cum toamna dezvelește/ ramul de ani/ vestind venirea serii// dezbracă-mă/ de oameni/ de chipurile lor/ văzute doar de tine/ mă ajuți/ să buchisesc/ frunza care cere ajutor// îmbracă-mă/ cu primele cuvinte june/ timid le așez pe frunză/ în plutirea-i de vals/ le duce-n patru zări/ numai/ Eu și Tu/ însetați/ la marginea lumii.” Estetismul suav este impregnat cu aerul tare al munților, cu parfumul dimineților de primăvară. Poeta își dorește
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
iubitei este umbra gândurilor poetului: „Umbra gândurilor mele/ Era dulcele-ți cuvânt.” Sau „Vorba ta-i ca lamura de miere” sau „Ah, brațul tău rotund e alb-se lasă/ Cu grație pe umeri-mi-privesc/ În ochii tăi, în fața ta- în gura jună,/ S-ascult uimit la vorba ta nebună 1”. „Una din marile mulțumiri ale vieții lui -ne mărturisește Slavici- era să steie de vorbă, să-și deie pe față gândurile și să ispitească și pe alții, fie aceștia oamneni pe care
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
străbună, Zace bolnavă în pat, Și dușmanii îi cântă-n strună, Cântec jalnic întristat. Eu atunci cu mângâiere, Mă închin pe al ei sân, Și-i leg rana cruntă, mare, Că-s copilă de român. IV Și dacă în pieptu-mi june, Se va naște un sentiment, Ce te nalță și străpunge, Într-un cerc măreț și sfânt. Dacă voi păstra odată, Și eu un secret ceresc, O simțire delicată, Ce amorare o numesc. Junele cu dulci lumine, Ce-l voi strânge
COPILA ROMÂNĂ AUTOR NECUNOSCUT II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364812_a_366141]
-
Liceul din Pomârla. La vârsta de 12 ani a publicat și prima poezie. Bacalaureatul îl trece la Liceul ,,Matei Basarab,, din București. Între anii 1921-1925 este student la Viena la Facultatea de Istoria Artelor și președinte al Societății Academice ,, România jună ,, creată cu 50 de ani în urmă de către Eminescu. Prin Octavian Moșescu, am cunoscut mari artiști plastici ai vremii cu care el ținea strânse legături de prietenie: Dumitru Ghiață, Paul Iorgulescu-Yar, Jean Steriadi, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady. Prezența sa spirituală
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
creează o atmosferă caldă, calmă și delicată. Tablouri de o calitate cromatică și de un simț coloristic de excepție, conferă luminii rolul de dominantă polarizatoare, capabilă să susțină demersul și să sugereze parfumul și nostalgia unor vremuri demult apuse. „Această jună și frumoasă plasticiană care, se pare că reprezintă atât de bine o epocă, plăcută, mirosind frumos a pietre de pe colină, putând fi cea a anilor ’70, este de fapt atemporală.” „O pictură inspirată din viața pariziană cotidiană a secolului XIX
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
Ioana și Alexandra , pentru întâia oară, chipul. Și în ferestre, se reflecta de peste drum , Duhul Bisericii cu Hramul Sfântului Nicolae. Nu îi e îngăduit oricărui prunc să crească pe sunetele clopotelor... În semnul Crucii Cardinale a dimensiunilor terestre - în perioada jună , am gravitat literar sub Zodia Săgetătorului, în jurul constelațiilor Stănesciene și Soresciene; dar , în timp, am avut și alte evoluții ciclice, polarizate de reflexele altor galaxii lirice universale , cum ar fi : Lorca, Seferis, Ungareti, Tagore. De ce scriu ? Din dorul de Eternitate
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
la Giurgiu-Russe. Adio, doamnă RO! Adio, și un ineluctabil praz verde de la Nea Mărin din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, căci postromânismul este iremediabil ca orice final de partidă, când piesele se răresc și creativitatea e limitată. Hiatusul este irecuperabil, deoarece junele intelectual deștept trebuie să se orienteze în aceste adevăruri subînțelese și, odată inițiat asupra dizolvării active a RO în WO pe caniculă și gnoză, ajunge să-și scrie, călcând peste cadavre ca la Războieni, propria poveste de succes ca pe
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
decât la București, unde nu i s-a reconstituit pentru pelerinaj nici măcar chițimia gen Noica, Țuțea, Cioran, unde primi cândva pe Veronica). 10. Poetul Național nu ne mai poate zice astăzi chiar nimică, fiindcă el glossa la un Neam Românesc june, care se întregea, corsi e ricorsi storici, pe când Autoelita parazitează pe o populație pensionară-n descompunere pelagroasă, cu ofițeri în retragere - Pulimea - în declin, de unde și întunericul sfatului „ascundeți geniile!“ în debara. 11. Catedrala Mântuirii Neamului e o escrocherie a
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
orbește. O ea cu păr de aur, cu gene lungi și dese cu pielea ca și jadul, o piatră din poveste; ce ochi, două smaralde, te lasă fără glas si câtă armonie în trupul ei gingaș. Iar el, un mândru june, înalt cu piept vânjos cu umerii puternici și brațul musculos. cu ochii două stele, ce emanau văpăi albaștri ca azurul și glas fermecător. E trupul lui iubire si glasul lui e dor, privirea e dorință și trupul lui e gol
POVESTE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356730_a_358059]
-
răspunsurile diaconului, apoi imnii de slavă, puteau fi auziți dedeparte în noapte, ăla că murmurul unui ocean schimbător. Lumină lumânărilor era palida că o sfântă ce aștepta în fereastră. În secolul al Treisprezecelea după Hristos, orgă aceea era nouă și june era și Johannes Teutonicus, organistul vestit, venea aici, de două ori pe an, din abația lui, de la Feldioara. Acum, instrumentul face doar gălăgie. Zgomot ce se ridică spre tavanul sprijinit în colonade și pilaștrii albi, grandioși. Sunetele suie alandala, se
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
dr. în științe teologice Const. Galeriu (București), prof. Ion Itu (București) etc. vine în sprijinul acestei aprecieri. Din păcate, spre marea mea dezamă¬gire, lipsa fondurilor bănești ne-a împie¬dicat să realizăm ceea ce ne propusesem: reînființarea Societății Academice „România Jună“, care fusese înființată în 1871 la Viena de către un grup de studenți români, în frunte cu Mihai Eminescu și a cărei activitate încetase în anul 1944. 8. Nu am publicat articole, eseuri sau lucrări literare cu privire la Mihai Eminescu, considerând că
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
durerea lăsată în urmă de pierderea tragică a unicului său fiu, poetul Daniel Suciu, cel ce ne-a dăruit ca moștenire volumul de versuri “Copilul între noi”, ucis timpuriu de fiara de metal, mașina care a curmat viața multor poeți juni, odihnește-te în pace și tu, dragă Iustin Panța, colegul nostru de redacție, poetul tânăr dispărut în același fel tragic. Recunosc, am avut curaj să mă opresc din scris în presă în urmă cu 20 de ani, am înțeles atunci
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
ministru cu comunitatea românească? Numai că pe agenda lui Victor Ponta nu ... VIII. HUNGARY HÂȘ SPEND $1 MILLION TO PROMOTE EXTREMISTS AGENDA AT SMITHSONIAN FOLKLIFE FESTIVAL, de Simona Botezan , publicat în Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013. Between 26-30 June and 3-7 July, the Smithsonian Institute organized “Smithsonian Folklife Festival” on the grounds of the U.S. Național Mall. This year the guest of honor was the country of Hungary who presented the program "Hungarian Heritage Roots to Revival". But for
SIMONA BOTEZAN [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
Heritage program which were absolutely impressive în the staging and performance. But I was extremely disappointed by the separatist message that Hungarians have transmitted to American public about Transylvania . Media noticed tradițional Romanian songs, dance ... Citește mai mult Between 26-30 June and 3-7 July, the Smithsonian Institute organized “Smithsonian Folklife Festival” on the grounds of the U.S. Național Mall. This year the guest of honor was the country of Hungary who presented the program "Hungarian Heritage Roots to Revival". But for
SIMONA BOTEZAN [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
în care ai de ales între siguranța zilei și schimbare, ce mai poți face? Duci o luptă cu tine însuți, potrivnică feldeinței tale, rămasă-n urmă. desuetă și aparținând adolescenței... și iar te bântuie amintirile stupide, de pe vremea când erai jună și înconjurată de... libertate și îngrădeli părintești... Dacă tot ne naștem ca niște frunze-n vânt, d ece n-am avea dreptul să-nfrunzim acolo unde ne place, să-nverzim când ne place și să-ntomnăm mai spre iarna care nu
RĂBDĂRI ÎMBLÂNZITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353277_a_354606]
-
vor fi renovate cu sprijinul moral și material al ierarhului ei. Episcopul Roman Ciorogariu a primit mai multe distincții din partea Regelui Ferdinand și a fost membru de onoare al unor instituții prestigioase: Academia Română, Institutul de Geografie Regal, Societatea Academică “România Jună”, și a primit gradul de “Ofițer al Academiei Franceze”, pentru răspândirea culturii franceze în spațiul românesc. (Cf. http://www.episcopiaoradiei.ro/index.php?idmenu=165&vanzari=165#sthash.171oTbEv.dpbs - 22.01.2016; http://www.eparhiaortodoxaoradea.ro/centrul-eparhial/istoricul-episcopiei-oradiei - 22
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
așa de de fraged ca mezinele Gran Canaria, cu cele 10-15 de milonuțe sau Tenerifa și Gomera, cu doar 7-10 milioane acolo. Ca să nu mai vorbim de pifanele La Palma și El Hierro, cu zgârcitele lor 0,75 - 2 milioane. Jună sunt fără pereche, pentru că, dintre toate suratele am învelișul cel mai proaspăt. Un sfert din crusta mea grunjoasă s-a format nu demult, între 1730 și 1736 iar o părticică mică de ”pieliță” cu trei protuberanțe fistichii, pe o porțiune
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]