758 matches
-
public vreo carte în viața mea. Dar, după ce a apărut volumul De pe mal de Prut pe malurile Senei, după ce am constatat cu uluire că a plăcut multora, ba chiar mult mai mult decît aș fi putut visa vreodată, iată că junimiștii noștri de la editura ieșeană m-au convins să adun lalolaltă gîndurile și impresiile datorate pe/trecerii mele pe diversele petice ale pămîntului lui Dumnezeu... Așa se face că baza a rămas acel caiet uitat, pierdut, regăsit, rătăcit din nou și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
revenind la București după alegerea sa ca senator În 1897. După moartea lui Lascăr Catargiu (30 martie 1899), când conservatorii l-au ales șef al partidului pe Gh. Cantacuzino, atât Petre P. Carp, cât și Titu Maiorescu au protestat În numele junimiștilor, declarând că nu recunosc respectiva decizie. Între 7/20 iulie 1900-13/26 februarie 1901, Carp a deținut funcția de prim-ministru Într-un guvern compus din patru conservatori și patru junimiști, În care deținea și portofoliul finanțelor. A doua zi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
P. Carp, cât și Titu Maiorescu au protestat În numele junimiștilor, declarând că nu recunosc respectiva decizie. Între 7/20 iulie 1900-13/26 februarie 1901, Carp a deținut funcția de prim-ministru Într-un guvern compus din patru conservatori și patru junimiști, În care deținea și portofoliul finanțelor. A doua zi după formarea guvernului a avut loc fuziunea junimiștilor cu vechii conservatori. Guvernul Carp a funcționat cu parlamentul preexistent, ales sub Îndrumarea lui Take Ionescu, din care făceau parte prea puțini junimiști
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
7/20 iulie 1900-13/26 februarie 1901, Carp a deținut funcția de prim-ministru Într-un guvern compus din patru conservatori și patru junimiști, În care deținea și portofoliul finanțelor. A doua zi după formarea guvernului a avut loc fuziunea junimiștilor cu vechii conservatori. Guvernul Carp a funcționat cu parlamentul preexistent, ales sub Îndrumarea lui Take Ionescu, din care făceau parte prea puțini junimiști. Răsturnat de Parlament la 12 februarie 1901, Carp avea să considere această guvernare „cea mai mare decepție
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
junimiști, În care deținea și portofoliul finanțelor. A doua zi după formarea guvernului a avut loc fuziunea junimiștilor cu vechii conservatori. Guvernul Carp a funcționat cu parlamentul preexistent, ales sub Îndrumarea lui Take Ionescu, din care făceau parte prea puțini junimiști. Răsturnat de Parlament la 12 februarie 1901, Carp avea să considere această guvernare „cea mai mare decepție din viață”. La 30 septembrie 1901, Gh. Gr. Cantacuzino a denunțat fuziunea cu junimiștii, care avea să se refacă abia În martie 1907
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lui Take Ionescu, din care făceau parte prea puțini junimiști. Răsturnat de Parlament la 12 februarie 1901, Carp avea să considere această guvernare „cea mai mare decepție din viață”. La 30 septembrie 1901, Gh. Gr. Cantacuzino a denunțat fuziunea cu junimiștii, care avea să se refacă abia În martie 1907, când, după izbucnirea răscoalei, avea să-i cedeze șefia Partidului Conservator lui Carp și să prezinte demisia guvernului. La 10 martie 1907, Petre P. Carp a rostit În Parlament faimosul lui
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
omului politic, a hotărât numirea lui, În noiembrie 1882, În postul de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Viena, deși era unul din adversarii lui politici. Deși a acceptat propunerea, a ținut să precizeze, În cadrul unei Întâlniri a junimiștilor, desfășurată În casa lui Titu Maiorescu din București, că „Însărcinarea n-are nimic a face cu luptele de partid și că o primește, fiind vorba de existența țării”, dar că odată „terminată afacerea Dunării se va Întoarce În mijlocul opoziției”. Ulterior
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dezvoltării generale a acesteia. În 1883, atitudinea regelui coincidea cu cea a primului său ministru, I.C. Brătianu. Dar orientarea spre Puterile Centrale nu era sprijinită numai de șeful guvernului liberal, ea având adepți și În tabăra conservatoare, mai ales printre junimiști. Deși aceștia nu aveau o largă bază socială, dispuneau de o serie de personalități proeminente, cum erau Carp și Maiorescu, care au avut un rol important În acțiunea de apropiere de Puterile Centrale. Primul a reacționat prompt la sfârșitul anului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În decembrie 1891 s-a format un nou guvern condus de Lascăr Catargiu, având la externe pe Lahovari. Aceștia i-au declarat lui Carp, În cursul tratativelor pentru formarea guvernului, că recunoșteau necesitatea unei alianțe cu Puterile Centrale, dorind ca junimiștii să semneze un astfel de tratat. În același timp, Împăratul Franz Iosif i-a cerut lui Goluchowski să acționeze pe lângă Carp (intrat Între timp În guvern) să nu se manifeste prea timpuriu asupra chestiunii. S-a pus problema ca tratatul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
României”, de „cazurile de expropriere prevăzute de Constituție”, de „proprietatea funciară rurală, care nu poate fi decât În mâinile românilor” (legea minelor dădea dreptul de explorare și exploatare și străinilor), argumente combătute foarte ușor de conservatorii, dar mai ales de junimiștii. În aceeași ședință din 7 februarie 1895, Carp a ținut ultimul discurs pentru susținerea legii (poate cele mai bun dintre toate discursuri). A Început prin a-i răspunde lui Sturdza care adusese În discuție art.2, („teritoriul României este inalienabil
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
datorită campaniei care se făcuse Împotriva ei, nu numai de liberali, dar și de conservatori, care, pentru interesele personale ale câtorva latifundiari cu mine bogate pe moșiile lor (printre care era și Gheorghe Cantacuzino, viitorul șef al partidului), loveau În junimiști și În guvern. Liberalii au profitat de aceasta situație cerând parlamentului să respingă legea. Dar Carp era prea convins de importanța acesteia pentru a privi nepăsător. Astfel, În discursul Camerei din 14 aprilie, și-a apărat proiectul repetând toate lucrurile
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
găsim în curând la Institutul de Sănătate (Casa de sănătate) Ober Döbling din Viena, de unde iese (nu știm data) refăcut, dar cu oarecare dispoziții de aspect depresiv. Despre această sanatorizare nu avem documente cu excepția unor liste de subscripții ale unor junimiști și a unor referințe despre câteva conferințe ale lui Alecsandri, cu ocazia reprezentării operei "Fântâna Blanduziei", spectacole în folosul lui Eminescu, internat pe atunci (1883 septembrie-octombrie) la Viena. Acest episod medical, reconstituit indirect din acte fără conținut medical, este suficient
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
semnată Brutu Catone Horea, și volumul Doruri și speranțe (1871). Versurile glorifică eroii trecutului, invocă demnitatea în restriște, aruncă blesteme împilatorilor străini. În pofida sentimentelor frumoase care le animă, poeziile sunt artificioase, prolixe, prozaice și stârnesc ironia lui Titu Maiorescu, criticul junimist considerându-le de-a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, tipărit la Pesta, în 1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
avem un articol a lui I. Slavici, publicat în 1892, prin care nuvelistul ardelean își apără prietenul de anumite învinuiri, mai ales de imputarea făcută de B. Petriceicu Hașdeu, că Eminescu n-ar fi fost sprijinit de „Junimea” și de junimiști, care, cu toate acestea, după moartea aceluia, își fac un titlu de glorie cu numele lui Eminescu. Printr-o fericită coincidență, se publică în același număr al Buletinului continuarea studiului despre Eminescu al lui Ion Paul, care vine să susțină
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
foarte bogatul fruntaș conservator Gr.Gr. Cantacuzino (zis Nababul) până în iunie 1907, când fuzionează (fiind, de fapt, asimilat de aceasta) cu Epoca, în condițiile în care se realizase, după tratative anevoioase, o largă dar efemeră concentrare conservatoare (a vechilor conservatori cu junimiștii) sub conducerea, de mult jinduită de acesta, a lui P.P. Carp. C.C. Bacalbașa a fost la Patriotul, cu intermitențe, redactor-șef până la 1 martie 1907. De aici a trecut, la început ca redactor, la principalele foi centrale ale partidului conservator
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de mase, în 1876, când părăsește puterea, partidul conservator se modernizează studiu introductiv 27 apoi - după ani lungi și grei de opoziție - îndeosebi prin aportul grupării junimiste, inteligente și interesate în progresul controlat și fără salturi spectaculoase al societății românești. Junimiștii au fost, așa cum au demonstrat convingător Vladimir Streinu și apoi Z. Ornea, o grupare centristă oscilând între liberali și conservatori, apropiată, până la sfârșit, din punct de vedere organizatoric, de aceștia din urmă, cărora le-au împrumutat ținuta ideologică a unui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
centristă oscilând între liberali și conservatori, apropiată, până la sfârșit, din punct de vedere organizatoric, de aceștia din urmă, cărora le-au împrumutat ținuta ideologică a unui program mai realist. În cartea sa Bacalbașa se referă de mai multe ori la junimiști ca la un factor modernizator al Partidului Conservator, amenințat de anchiloză si decrepitudine (la sfârșitul secolului al XIX lea, precizează acesta, „junimiștii se prezentau ca un element modernizator al bătrânului organism conservator“50). Legăturile lui Bacalbașa cu conservatorii de după 1900
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ținuta ideologică a unui program mai realist. În cartea sa Bacalbașa se referă de mai multe ori la junimiști ca la un factor modernizator al Partidului Conservator, amenințat de anchiloză si decrepitudine (la sfârșitul secolului al XIX lea, precizează acesta, „junimiștii se prezentau ca un element modernizator al bătrânului organism conservator“50). Legăturile lui Bacalbașa cu conservatorii de după 1900, îl fac însă să nu și dea seama că partidul în slujba căruia își pusese pana stipendiată, legat prin geneză de marea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dintre personalitățile politice menționate au cunoscut în curând, așa cum, de altfel, va nota Bacalbașa însuși, la locul cuvenit, evoluții de la o grupare către alta (îndeosebi de la conservatori către liberali). Câteva precizări se impun, totuși: P.P. Carp și Titu Maiorescu erau junimiști, grupare care, având o ideologie conservatoare distinctă, nu s-a contopit niciodată în partidul conservator; Ion Cantacuzino, Constantin Bosianu și Gh. Vernescu erau liberali moderați; B.P. Hasdeu era, pe atunci, apropiat de liberalii-radicali (în august 1870 va fi chiar arestat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai vechi colaborator al lui Mihail Kogălniceanu, va deveni către anii 1880 membru al grupului liberal rosettist. Din enumerare, dacă ne referim numai la figurile politice centrale ale vremii, ar mai lipsi: Grigore Sturdza, șef al conservatorilor „ruginiți“ din Iași, junimistul Th. Rosetti, liberalul moderat D.A. Sturdza, liberalul Ion Câmpineanu ș.a. 29. Petre Grădișteanu a debutat în politică la conservatori, pentru a deveni apoi liberalrosettist; ceilalți trei tineri erau liberali; printre liberalii care începeau să se afirme în acest deceniu s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvernului, Lascăr Catargiu, fiind convins că poate instaura un regim autoritar conservator fără modificarea Constituției, ceea ce, de fapt, s-a și întâmplat. 40. Constantin Bacalbașa afirmă greșit că „Petiția de la Iași“ ar fi fost elaborată de către conservatori în colaborare cu junimiștii. Amicii lui Maiorescu și Carp, care acceptaseră de puțină vreme colaborarea cu conservatorii, dorind să se afirme în viața politică a țării, au precizat clar că sunt de acord numai cu „tendința acestei petițiuni“, și nu cu toate propunerile ei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în viața politică a țării, au precizat clar că sunt de acord numai cu „tendința acestei petițiuni“, și nu cu toate propunerile ei concrete (mențiunea aceasta era urmată, așa cum se poate constata în textul reprodus de Bacalbașa, de semnăturile unor junimiști: V. Pogor, Iacob Negru zzi, Gh. Racoviță, Titu Maiorescu; Petre Carp, care se afla la Viena, nu a iscălit-o; mai târziu, biograful acestuia din urmă, C. Gane, referindu-se la afirmațiile imprecise ale „defunctului Bacalbașa“ va exclama iritat: „Și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politice a burgheziei românești și la modernizarea țării în aceste condiții guvernele conservatoare care au venit la putere după 1888 au trebuit să accepte - și să continue - unele reforme inițiate de liberali, nuanțându-și concepțiile politice, mai ales sub influența junimiștilor. De aceea momentul 1876 poate fi socotit într-adevăr ca unul de triumf al burgheziei asupra moșierimii conservatoare, așa cum sesizează judicios Bacalbașa 307. Fanarioții făceau parte din păturile înstărite ale orașelor grecești, ei impunându-se treptat, începând din secolul al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oameni ai condeiului care răsăreau. Era Hasdeu, era Laerțiu, era Scurtescu, era poetul Zamfirescu. Hasdeu începea să fie mare, după cum am mai spus. Prin școli se vorbea de Hasdeu. Polemicile lui cu Junimea din Iași erau urmărite cu simpatie. Fiindcă junimiștii erau politicește conservatori și fiindcă la București tineretul începea să fie liberal, aproape toate glasurile erau pentru Hasdeu. Laerțiu, pseudonimul lui Lăzărescu, era un critic teatral foarte apreciat. Criticile lui teatrale erau urmărite și citate cu multă deferență. Criticile lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unul din drepturile fundamentale ale județului și ale comunei. Presa va lupta pentru realizarea lor. Presa va combate asemenea noua împărțire teritorială a României. bucureștiul în 1871 185 358. Atac la adresa conservatorilor, știindu-se că mulți dintre fruntașii acestora (inclusiv junimiștii) erau membri ai lojii masonice ieșene „L’Étoile de Roumanie“, înființată la sfârșitul anului 1865 și condusă de George Suțu. Din 1863 funcționa la București loja „Les Sages d’Héliopolis“, din care făceau parte I. Strat, I.A. Cantacuzino, Pantazi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]