16,872 matches
-
nr. 341/2004, în acest sens fiind invocată Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014. Se mai arată că măsura criticată este contrară jurisprudenței Curții Constituționale. Autorii indică Decizia nr. 444 din 28 iunie 2018, în care consideră că jurisdicția constituțională a statuat că atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare. ... 16
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
20 noiembrie 2012, precitată, sau Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16]. ... 38. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție (Hotărârea Curții Europene
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, paragraful 157, sau Decizia Curții Constituționale nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
funcție de circumstanțele particulare ale fiecărei spețe, situație în care dezlegarea acesteia își pierde caracterul pur teoretic, fiind condiționată de analiza datelor concrete ale cauzei și tinzând, de fapt, la o rezolvare a fondului litigiului aflat în ultimul grad de jurisdicție. ... 65. Totodată, din mențiunile inserate în Încheierea din 16 decembrie 2021 rezultă că instanța de apel, „în raport de natura bunurilor și elementele de fapt prezentate, de împrejurarea că bunurile indicate în facturi ar fi fost revândute, ceea ce implică
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
egalitatea armelor, asigurând posibilitatea persoanei care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală să ceară și să obțină, prin actul de justiție, acces la un proces desfășurat în mod legal, inclusiv raportat la toate gradele de jurisdicție. Or, excluderea de la controlul judecătoresc a soluțiilor definitive nelegale - în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală - constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
noua reglementare însă, recursul în casație a devenit o cale extraordinară de atac, de anulare, dată în competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Noul Cod de procedură penală a revenit la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, astfel că în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea pronunțată corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
Curtea a mai statuat că prevederile art. 129 din Constituție stabilesc dreptul părților interesate și al Ministerului Public de a exercita împotriva hotărârilor judecătorești căile de atac potrivit legii, dar aceasta nu înseamnă reglementarea constituțională a principiului dublului grad de jurisdicție. Este adevărat că art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reglementează dreptul la o cale de atac pentru persoana care a fost condamnată penal, dar, pe de altă parte, nu există
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
o cale de atac pentru persoana care a fost condamnată penal, dar, pe de altă parte, nu există obligativitatea extinderii acestui principiu și în materie civilă. De asemenea, noțiunea de „proces echitabil“ nu implică imperios existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac al hotărârilor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 86 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001). ... 16. Curtea a precizat că
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
în euro atât prin intermediul membrilor Sindicatului de Intermediere, cât și prin intermediul participanților la sistemul Depozitarului Central autorizați în vederea accesării Platformei T2S, Emitentul va efectua plățile prin intermediul Depozitarului Central. LEGEA APLICABILĂ ȘI JURISDICȚIA Legea aplicabilă Legea română Jurisdicția Instanțele judecătorești din România ADMITERE LA TRANZACȚIONARE Listare Piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București - S.A. Data admiterii/admiterilor la tranzacționare 27 iunie 2022 TERMENI ȘI CONDIȚII ALE EMISIUNII Revocarea subscrierilor Subscrierile realizate în conformitate cu termenii acestei
ORDIN nr. 1.325 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255848]
-
în euro atât prin intermediul membrilor Sindicatului de Intermediere, cât și prin intermediul participanților la sistemul Depozitarului Central autorizați în vederea accesării Platformei T2S, Emitentul va efectua plățile prin intermediul Depozitarului Central. LEGEA APLICABILĂ ȘI JURISDICȚIA Legea aplicabilă Legea română Jurisdicția Instanțele judecătorești din România ADMITERE LA TRANZACȚIONARE Listare Piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București - S.A. Data admiterii/admiterilor la tranzacționare 27 iunie 2022 TERMENI ȘI CONDIȚII ALE EMISIUNII Revocarea subscrierilor Subscrierile realizate în conformitate cu termenii acestei
ORDIN nr. 1.325 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255848]
-
facă vreo referire, cum este și normal, la Legea-cadru nr. 284/2010. Prevederile Legii nr. 24/2000 interzic procedeul adoptării, ulterior abrogării unei legi, a unor acte normative prin care să se suspende efectele legii abrogate. ... 26. În continuare, se menționează că jurisdicția constituțională trebuie să lămurească înțelesul sintagmei „ori la trecerea în rezervă“ din cuprinsul textelor criticate, având în vedere, pe de o parte, că singurele categorii profesionale care trec în rezervă sunt cadrele militare, iar, pe de altă parte, că Legea-cadru
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... 18. Guvernul, în Dosarul Curții nr. 432D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu respectă exigențele de motivare a acesteia, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale. În plus, jurisdicția constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 45 din 4 februarie 2020. ... 19. Guvernul, în Dosarul Curții nr. 525D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale deja
DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255867]
-
sunt influențate de principiile de bază care călăuzesc însăși existența statului, iar conținutul lor normativ ține cont de această situație. Desigur, numai Curtea Constituțională este competentă să aprecieze asupra acestui conținut, întrucât este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională din România [a se vedea în acest sens art. 142 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992]. De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților fundamentale astfel stabilit determină însuși nivelul de
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În situația în care Curtea Constituțională s-ar considera competentă să se pronunțe asupra conformității legislației naționale cu cea europeană s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicții între cele două instanțe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil. De asemenea, Curtea Constituțională a mai arătat că toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
fi incorecte sau false. Implementarea schemei de ajutor de stat se face cu respectarea Recomandării (UE) 2020/1.039 a Comisiei din 14 iulie 2020 privind condiționarea acordării unui sprijin financiar din partea statului pentru întreprinderile din Uniune de absența legăturilor cu jurisdicțiile necooperante. ANEXĂ la schema de ajutor de minimis LISTA domeniilor de activitate eligibile 85 Învățământ (clasa P) 8510 Învățământ preșcolar 8520 Învățământ primar 8531 Învățământ secundar general 8532 Învățământ secundar, tehnic sau profesional 8541 Învățământ superior nonuniversitar 8542 Învățământ superior
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 4 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258399]
-
soluționa fără a cunoaște sau interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Excepția de neconstituționalitate nu urmărește să rezolve situația concretă în care s-ar afla autorii săi, ci își păstrează natura juridică abstractă de întrebare adresată unei jurisdicții specializate și care vizează un raport de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția, relevant însă pentru soluționarea pe fond a cauzei în care este incidentă. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
esență, că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, statutul judecătorilor, rolul Ministerului Public, statutul procurorilor și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, întrucât nu permit exercitarea unei căi ordinare de atac împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul dispozițiilor art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin.
DECIZIA nr. 361 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258630]
-
ale art. 132 referitor la statutul procurorilor, precum și a prevederilor art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală vizează lipsa unei căi ordinare de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de
DECIZIA nr. 361 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258630]
-
condamnatului de a formula o cerere prin care să se corecteze aceste erori. Practic, o astfel de cerere reprezintă una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil, întrucât posibilitatea comiterii unei erori de drept, chiar în ipoteza dublului grad de jurisdicție, subzistă. De aceea, reglementarea unui mecanism apt să corecteze astfel de erori nu este o posibilitate acordată legiuitorului, ci o obligație a acestuia pentru a da substanță dreptului la un proces echitabil. Arată că un tratament diferit nu poate fi
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
noua reglementare însă, recursul în casație a devenit o cale extraordinară de atac, de anulare, dată în competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Noul Cod de procedură penală a revenit la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, astfel că în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea pronunțată corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
etape. ... (2) Interviul are ca obiectiv determinarea competențelor și viziunii unui candidat, în considerarea experienței sale de până la momentul interviului, abilitățile sale de evaluare factuală și de încadrare normativă a faptelor considerate încălcări ale reglementărilor anti-doping, abilitățile procedurale privind jurisdicția realizată de comisia de audiere, abilități de comunicare. Articolul 7 (1) Comisia de selecție va comunica rezultatul verificărilor efectuate în etapa I, cu mențiunea „admis“ sau „respins“, și va motiva respingerea dosarelor pentru fiecare candidat în parte. (2) Candidații ale
PROCEDURĂ DE SELECȚIE din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258720]
-
contestații pentru casa de pensii sectorială impune un conținut eminamente jurisdicțional al activității acesteia, ceea ce contrazice textul art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015. Neconstituționalitatea acestui text de lege reiese mai evident dacă se are în vedere definiția jurisdicției administrative speciale dată de art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. ... 7. Referitor la dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 4
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 21 alin. (4) referitor la jurisdicțiile speciale administrative, art. 47 privind nivelul de trai și art. 73 alin. (3) lit. p) potrivit căruia regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
condiția de a avea personalitate juridică. De asemenea, a reținut că art. 97 alin. (2) și art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu stabilesc că procedura din fața comisiilor de contestații se desfășoară potrivit principiilor urmate în activitatea jurisdicțiilor administrative speciale, respectiv ale contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale [a se vedea art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004]. Faptul că ele examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]