6,501 matches
-
incumbă însă și de care nu se poate deroba apelând la mecanismul hotărârii preliminare, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată^3. ^3 În mod asemănător, în doctrină s-a arătat că „este exclus ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să se refere la aspecte de fapt ale pricinii cu judecata căreia a fost învestită instanța
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la ai facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziilor ori lacunelor textelor legale, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare. În acest sens sunt de menționat, de exemplu: Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 (paragrafele 43-47), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016; Decizia nr. 89 din 4 decembrie
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. ... 68. Din această perspectivă, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în fapt, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a spune dreptul faptelor concrete deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
ca aspect al inadmisibilității sesizării, se constată că problema dobânzilor penalizatoare, respectiv a penalităților de întârziere pe care le pot solicita persoanele prejudiciate, victime ale unor accidente de circulație, în funcție de diferitele situații concrete deduse judecății, a primit dezlegări jurisdicționale consistente din partea instanțelor de judecată, dezvoltându-se și conturându-se deja o jurisprudență în această materie, neputându-se susține că ar fi vorba despre o chestiune de drept cu caracter de noutate, aptă să reclame intervenția instanței supreme, în
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
pendinte, erau/sunt incidente prevederile art. 102 - Excluderea probelor obținute în mod nelegal și ale art. 281 - Nulitățile absolute din Codul de procedură penală. ... 28. Totodată, în aceeași decizie, Curtea a reiterat faptul că autoritatea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta (în acest sens au fost citate și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
chemare în judecată, de exercitare a căilor de atac, modifică, renunță la pretenții și căi de atac, cu aprobarea conducerii institutului; reprezintă și apără interesele institutului în fața organelor administrației de stat, a instanțelor judecătorești, a altor organe cu caracter jurisdicțional, precum și în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, în baza delegației date de conducerea institutului; se ocupă cu obținerea titlurilor executorii și sesizează directorul financiar- contabil în vederea luării măsurilor necesare pentru realizarea executării silite a drepturilor de creanță
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică“. Potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. La paragraful 37 din Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea a stabilit că instituțiile și autoritățile publice urmează să aplice
DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256582]
-
justiție. ... 8. Se mai susține că, în jurisprudența sa, Curtea a preluat doctrina dreptului viu, care produce efecte directe în privința determinării conținutului normativ al normei de referință, și anume Constituția, iar, în această privință, Curtea Constituțională este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a realiza o asemenea interpretare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 276 din 10 mai 2016). ... 9. De asemenea, se susține că s-a încălcat și legea întrucât, prin legile de salarizare, legiuitorul a
DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256582]
-
în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi. ... – Art. 83 din Codul de procedură civilă - Reprezentarea convențională a persoanelor fizice: (1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în
DECIZIA nr. 70 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257367]
-
decizia de a propune sau nu liberarea condiționată este luată de toți membrii comisiei, în cadrul căreia judecătorul are dreptul la un vot egal cu votul celorlalți membri. Prin urmare, propunerea de liberare condiționată a comisiei trebuie supusă unei proceduri jurisdicționale, ca și cererea condamnatului de liberare condiționată, judecătorul având posibilitatea de a pronunța o soluție de admitere sau de respingere a propunerii sau cererii de liberare condiționată, după analiza motivată a tuturor condițiilor de fond prevăzute de art. 59 alin.
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
iar, pe de altă parte, procedura asupra cercetării și judecării cererilor de recuzare și abținere este una incidentală, al cărei obiect este unul distinct de obiectul propriu-zis al procesului penal la care se referă și de aceea nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
cauzei. Curtea a reținut că procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, iar această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 24). ... 24. Cât privește dreptul
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
procesual penale, în pofida reglementării deficitare, atât din perspectiva conținutului, cât și a contextului normativ în care sunt înglobate, nu au natura unor norme speciale în raport cu regula referitoare la participarea procurorilor la ședințele de judecată (indiferent de procedura jurisdicțională în care se manifestă), ci în raport cu regula referitoare la aplicarea în timp a normelor procesual penale. Se reține că aceste prevederi, ca de altfel toate dispozițiile capitolului II din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale consacră împuternicirea generală a procurorilor anticorupție de a participa în toate cauzele și procedurile jurisdicționale corelative infracțiunilor de corupție, independent de situația tranzitorie premisă avută în vedere de actul normativ care o prevede, echivalează cu o extindere artificială a reglementării dincolo de finalitatea funcțională care îi justifică existența; cu atât mai mult o astfel de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
judiciară de participare la ședințele de judecată se determină, în ceea ce privește calitatea procurorului care o realizează în concret, prin corespondență cu competența generală (stabilită pentru parchetul de pe lângă instanța competentă să judece cauza sau să realizeze procedura jurisdicțională) sau cu cea specială (stabilită pentru parchetul care a efectuat urmărirea penală) a procurorului care realizează atribuția de urmărire penală nu este de natură să transforme norma însăși care o prescrie dintr-o normă de organizare într-o normă de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale nu consacră împuternicirea generală a procurorilor anticorupție de a participa în toate cauzele și procedurile jurisdicționale corelative infracțiunilor de corupție născute atât sub imperiul vechii legi, cât și după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, ci doar în cele formate/declanșate anterior momentului intrării în vigoare a noii legi și care vizează raporturi juridice
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
din 23 iulie 2015, potrivit cărora „Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege“. ... 13. Curtea constată, totodată, că, deși în cuprinsul notelor scrise prin care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate sunt criticate dispozițiile art. 260 alin. (3) din Legea
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
silite sau explicitarea titlului executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluționării contestației, instanța nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicțională, în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluție contrară, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. Pe de
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. Pe de altă parte, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional, legea procesuală fiscală prevede că debitorul are dreptul să atace acest titlu pe calea contestației, ocazie cu care poate invoca toate apărările de fond referitoare la existența, întinderea și valabilitatea creanței constatate prin respectivul titlu executoriu. Totuși, posibilitatea formulării contestației
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
un act sau o măsură de executare silită, refuzul organelor de executare silită de a îndeplini un act de executare sau titlul executoriu în baza căruia a fost pornită executarea (dacă nu este emis de instanță sau un alt organ jurisdicțional sau dacă pentru contestare nu există o altă procedură administrativă. ... 17. Referitor la susținerile autorului excepției de neconstituționalitate privind pretinsa încălcare a accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil, precum și a dreptului la apărare, Curtea
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
Constituționale (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 și Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010), puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale și deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. ... 17. Având în vedere existența acestor două decizii contrare, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, respectiv de
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
clare și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție (a se vedea paragraful 18 al Deciziei nr. 548 din 7 iulie 2020
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
inferior legii, aspect de natură să încalce dispozițiile constituționale potrivit cărora organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești se reglementează prin lege organică, iar competența instanțelor de judecată și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Compunerea completelor este o problemă jurisdicțională, ce ține de însăși săvârșirea actului de justiție, și, prin urmare, trebuie realizată printr-o procedură legală menită să asigure independența și imparțialitatea judecătorilor. Se susține că dreptul la un proces echitabil are la bază două caracteristici esențiale, respectiv imparțialitatea
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
nu se poate intersecta cu cel jurisdicțional exercitat de către instanța de judecată, nu îl poate înlocui, suplini sau completa pe acesta. Natura juridică a controlului profesional este aceea de activitate exclusiv administrativă. În raportul dintre controlul profesional si controlul jurisdicțional, pe acele componente ce pot implica ambele forme de răspundere a executorilor judecătorești, cel dintâi are un caracter subsidiar celui din urmă. Așadar, controlul profesional este supus unor limitări atunci când acesta interferează cu controlul jurisdicțional în sensul că este
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
controlul profesional si controlul jurisdicțional, pe acele componente ce pot implica ambele forme de răspundere a executorilor judecătorești, cel dintâi are un caracter subsidiar celui din urmă. Așadar, controlul profesional este supus unor limitări atunci când acesta interferează cu controlul jurisdicțional în sensul că este ținut de constatările efectuate de instanța de judecată în mod expres ori chiar de lipsa unor atare statuări, situația determinată de neantrenarea unui control de legalitate ca efect al nesocotirii unor termene procedurale. Dacă instanța admite
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]