28,495 matches
-
și reprezentate de avocat în efectuarea demersurilor legale în vederea transcrierii/înscrierii certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă -, precum și prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la criteriile de claritate, accesibilitate și previzibilitate ale legii. Astfel, temeiul instituției reprezentării este art. 1.295 din Codul civil, potrivit căruia „puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
nr. 21/1991, care sunt obligați să depună personal cererile de transcriere, sunt tratați diferit în raport cu ceilalți cetățeni români care au dobândit cetățenia română în temeiul art. 5 și 8 din Legea nr. 21/1991. Se invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cărora un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității în fața legii și a autorităților publice
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
alin. (1) și art. 51 alin. (1) și (2) din Constituție. De asemenea, nu există nicio justificare care să corespundă exigențelor instituite de art. 53 din Constituție. Așadar, prevederile de lege criticate reprezintă o discriminare directă, multiplă (conform doctrinei și jurisprudenței Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului și UNESCO) a cetățenilor care au dobândit cetățenia română conform art. 10 și 11 din Legea nr. 21/1991, față de cetățenii români care au
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
de urgență a Guvernului nr. 33/2016. În Camera decizională s-au adus modificări și completări Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016, intervenții legislative referitoare la actele de stare civilă și la actele de identitate ale cetățenilor români. ... 18. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
legislative referitoare la eliberarea actelor de identitate pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative). Așa cum reiese din jurisprudența constantă a Curții Constituționale, bicameralismul stabilit prin art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție nu presupune ca proiectul de lege să fie adoptat în mod identic de cele două Camere ale Parlamentului; din contră, Camera decizională este în
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ“. Așa cum a stabilit Curtea în jurisprudența sa, avizul Consiliului Legislativ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
cetățenia română prin naștere, în temeiul art. 5 din Legea nr. 21/1991, nu constituie o încălcare a principiului egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, și implică existența unor proceduri unice pentru situații deosebite, iar mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
acest sens, se arată că Legea fundamentală garantează dreptul la proprietate și creanțele asupra statului, dar aceste garanții nu se regăsesc în Legea nr. 10/2001, dat fiind faptul că au trecut 22 de ani de tergiversare a soluționării cauzei, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. ... 7. Se susține că Legea nr. 10/2001 trebuia să cuprindă și un articol de sancționare a conducerii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu compensații pe măsura prejudiciului cauzat beneficiarilor moștenitori direcți
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
care se ocupă de restituiri nu este vizată de nicio sancțiune. ... 8. Se mai susține că Legea nr. 10/2001 este neconstituțională deoarece nu a fost modificată și completată conform Deciziei Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017 și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la problema caselor naționalizate, iar termenul prevăzut de Legea nr. 165/2013 a expirat la data de 21 mai 2018. Prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a declarat ca neconstituțională orice
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, astfel că Guvernul, prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, este obligat să depună de îndată la dosarul cauzei, „un titlu pentru despăgubiri sau casă/apartament“, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor omului și a Curții Constituționale. ... 9. Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
trebuie să conducă cel puțin la o „bănuială rezonabilă“ că o altă persoană a săvârșit infracțiunea gravă care face obiectul cercetării, fiind astfel necesar să se fi dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de acea persoană. ... V. Examenul jurisprudenței în materie ... V.1. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție V.1.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare și care prezintă semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile, au fost identificate două decizii
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, nu reprezintă o cauză de micșorare a pedepsei în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală“. ... V.1.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost identificate decizii prin care a fost analizată problema de drept ce formează obiectul prezenței sesizări, respectiv: • Decizia nr. 158/A din 13 aprilie 2016 a Secției penale Înalta
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât denunțurile formulate nu ar fi condus la identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor denunțate. • Decizia nr. 129/A din 12 aprilie 2017 a Secției penale Instanța de apel a constatat că jurisprudența anterioară identifica ipoteze în care denunțătorul putea beneficia de reducerea cu jumătate a limitelor pedepsei în cazul formulării unui denunț doar dacă se ajunsese la trimiterea în judecată a persoanelor denunțate. Deși această ipoteză era întrunită în favoarea inculpatului, instanța
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dreptul la asociere este un drept garantat, dar nu este un drept absolut. În ceea ce privește condiția unui număr minim de membri pentru constituirea unui sindicat amintește că, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 62 din 22 ianuarie 2019, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, constatând constituționalitatea acestei reglementări. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, Tribunalul Olt - Secția I
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 62 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 15 mai 2019, Curtea, analizând jurisprudența sa anterioară și prevederile art. 8, 9 și 40 din Constituție, a reținut că dreptul de asociere este garantat, însă nu este absolut, deoarece orice formă de asociere (partid politic, sindicat, patronat, asociație profesională sau alte forme de asociere), ca
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
sindicat, patronat, asociație profesională sau alte forme de asociere), ca expresie concretă de manifestare a acestui drept, trebuie să respecte condițiile legii referitoare la modalitatea de constituire și la desfășurarea activității specifice (paragraful 20). ... 16. Curtea Constituțională a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la libertatea de asociere, în care s-a statuat că aceasta nu este absolută, art. 11 paragraful 2 din Convenție permițând statelor să intervină pentru protejarea instituțiilor de drept și a drepturilor și
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
numeric pentru constituirea unui sindicat, legea garantează, în continuare, posibilitatea protejării drepturilor și intereselor profesionale ale angajaților, care își pot alege un reprezentant în acest sens (paragraful 41). ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 62 din 22 ianuarie 2019 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
împotriva acestor dispoziții, întrucât art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 arată că nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară. ... 43. În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu au semnificația unei exceptări absolute a unor acte administrative de la controlul judecătoresc, ci a recunoașterii unor cazuri de „recurs paralel“ împotriva unor acte
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
în ceea ce privește instanța competentă să soluționeze litigiile ivite în legătură cu raporturile de serviciu ale acestora, fără a se putea susține, așadar, încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor. ... 21. Totodată, astfel cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, principiul egalității nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, situațiile obiectiv diferite justifică și chiar impun instituirea unui tratament juridic diferențiat. Or, funcționarii publici se află într-o situație juridică distinctă de cea a personalului angajat în baza unui contract individual
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
totodată, chiar în sensul asigurării accesului liber la justiție, și nu al îngrădirii acestui drept. În consecință, dispozițiile art. 21 din Constituție nu sunt sub niciun aspect încălcate. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Referitor la dispozițiile art. 5 lit. jj) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, care stabilesc semnificația expresiei „regimul de putere publică
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
limitelor teritoriale, prin raportare la un alt scop și efect decât cele de stabilire a liniei de hotar, este de natură să contravină prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind cerințele de calitate a legii. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cerințele de claritate și previzibilitate a legii. ... 14. Tribunalul Suceava - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. ... 15. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
alin. (5) din Constituție privind cerințele de calitate a legii. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cerințele de claritate și previzibilitate a legii. ... 14. Tribunalul Suceava - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. ... 15. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
95 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. ... 25. Neintervenind elemente noi, de natură să conducă la o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art.
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
rezolvare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar soluționarea pe fond a apelului cu care a fost învestită Curtea de Apel Ploiești nu depinde de lămurirea chestiunii ce face obiectul prezentei sesizări. Astfel, potrivit jurisprudenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]