2,156 matches
-
încadrat, în condițiile legii. (...) ... ... IV. Examenul practicii judiciare 17. Din verificarea practicii instanțelor judecătorești Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava a identificat existența a două orientări distincte în această problemă de drept. ... 18. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, acțiunile cu un astfel de obiect au fost respinse. Pornind de la principiul aplicării în timp a legii civile, s-a apreciat că dispozițiile Legii nr. 288/2018 nu se pot aplica retroactiv situațiilor născute înainte de intrarea lor în vigoare
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
sens au pronunțat decizii Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Bacău. ... 24. În cea de-a doua orientare jurisprudențială, soluțiile de admitere a acțiunilor au avut drept argument faptul că situațiile juridice în discuție reprezintă facta pendentia, cu consecința aplicării legii noi, potrivit prevederilor art. 6 alin. (5) din Codul civil, că dispozițiile trebuie interpretate în spiritul legii și
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
Curții de Apel Suceava 34. Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava nu și-a exprimat opinia asupra problemei de drept. ... ... VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 35. Analizând orientările jurisprudențiale identificate în practica instanțelor, procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în spiritul și litera legii. ... 36. Astfel, raportat la natura dreptului în discuție și la condițiile acordării sale, procurorul general observă că, deși măsura analizată are și
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
Suceava nu și-a exprimat opinia asupra problemei de drept. ... ... VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 35. Analizând orientările jurisprudențiale identificate în practica instanțelor, procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în spiritul și litera legii. ... 36. Astfel, raportat la natura dreptului în discuție și la condițiile acordării sale, procurorul general observă că, deși măsura analizată are și valențe de sprijinire a personalului Ministerului Afacerilor Interne în ceea ce privește
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
judecătorești anexate actului de sesizare se reține o interpretare diferită a modului de aplicare sub aspect temporal și sub aspectul destinatarilor normei în discuție, având drept consecință pronunțarea unor soluții potrivnice. ... 55. În concret, s-au conturat cele două orientări jurisprudențiale diferite vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor expuse anterior, care justifică pronunțarea unei decizii menite să asigure unitatea de jurisprudență. ... 56. Ca atare, constatând îndeplinite condițiile de sesizare prevăzute de art. 514 din Codul de procedură civilă, precum și condițiile de
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
perioadă mai mare de 3 luni, cât și posibilitatea stabilirii sumei definitive în cazul executării obligației ulterior înregistrării cererii prin care s-a solicitat stabilirea sumei definitive, însă anterior soluționării sale. ... 24. Referitor la cerința noutății, a apreciat că examenul jurisprudențial efectuat relevă că nu s-au conturat orientări majoritare asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării. ... 25. A mai arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunilor de drept ce formează obiectul sesizării în mecanismele de
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
premisele restrângerii dreptului inculpatului la apărare, în substanța sa, precum și a dreptului la un proces echitabil. Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 21 din 18 ianuarie 2018, paragrafele 60, 70 și 71, și, de asemenea, considerente jurisprudențiale referitoare la dreptul la apărare dezvoltate în deciziile Curții Constituționale nr. 248 din 16 aprilie 2019, paragraful 29, și nr. 637 din 19 octombrie 2021, paragraful 33, precum și considerente ale Hotărârii din 15 octombrie 2020, pronunțată de Curtea Europeană
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
să permită contestarea legalității acestora în condiții de efectivitate, Curtea constată că susținerea potrivit căreia „serviciile de culegere de informații“ se transformă în organe de cercetare penală specială este neîntemeiată. ... 69. Curtea reține, totodată, că, în acest context legislativ și jurisprudențial, trebuie realizată o distincție între măsurile de supraveghere tehnică, dispuse potrivit Codului de procedură penală, și activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5). Arată că sintagma „număr fals de înmatriculare sau înregistrare“ poate primi mai multe înțelesuri, astfel că, în cazul unor acte materiale atipice, raționamentul judecătorului tinde „spre calificarea înțelesului unor norme juridice pe cale jurisprudențială selectivă și neunitară, cu toate că jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar judecătorul nu poate fi legiuitor“. Așa fiind, apreciază că dispozițiile art. 334 alin. (2) din Codul penal sunt neconstituționale „în măsura în care nu exclud situația în
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
în acest sens, nu deține faptic autovehiculul și nu are posibilitatea efectivă de a dispune cu privire la autovehicul“. Arată că sintagma „punerea în circulație [...] a unui autovehicul“ poate avea mai multe înțelesuri, care nu pot fi clarificate pe cale jurisprudențială, extinderea aplicării normei penale la o situație nereglementată expres contravenind principiului legalității incriminării. Prezintă elemente ale situației de fapt. ... 7. În ceea ce privește dispozițiile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, autorul excepției
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
care poate interveni împăcarea, „este pe deplin justificată prin finalitatea urmărită, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a acestui drept“, sens în care a reamintit considerentul jurisprudențial de principiu potrivit căruia instituirea de către legiuitor a unor termene procesuale asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
7 octombrie 2014, care vizează o anumită situație tranzitorie generată de intrarea în vigoare a noului Cod penal, astfel că situația analizată în cauza de față nu cunoaște precedent constituțional, iar prezenta decizie nu poate fi calificată drept un reviriment jurisprudențial. ... 54. În acest sens, este de menționat că nici deciziile anterioare prin care Curtea a analizat pe fond excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal (cu excluderea soluțiilor de respingere ca inadmisibilă sau
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
ce se vor arăta în continuare. ... 46. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, au fost decelate, pe cale jurisprudențială, următoarele condiții de admisibilitate ce este necesar a fi îndeplinite cumulativ: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
fond a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 și admiterea acesteia, sub aspectul aplicării acestui act normativ, referitor la stabilirea răspunderii materiale, în privința polițiștilor. O atare soluție nu reprezintă un reviriment jurisprudențial, atât timp cât Curtea nu a analizat pe fond critici de neconstituționalitate asemănătoare și nu a respins, ca neîntemeiată, o excepție cu un obiect identic. Dimpotrivă, o soluție de admitere susține efectul juridic al considerentelor pe care s-a bazat
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 1 alin. (1) din Primul Protocol adițional la Convenție, autoarea arată că procedura insolvenței instituie o procedură colectivă, egalitară și concursuală pentru achitarea maximală a datoriilor debitorului. Pornind de la reperele jurisprudențiale stabilite de Curtea Constituțională, potrivit cărora „o diferență de tratament este discriminatorie dacă nu are o «justificare obiectivă și rezonabilă», adică dacă nu urmărește un «scop legitim» sau dacă nu există «un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
Curți de Casație și Justiție, după dezbaterea și aprobarea în ședințele judecătorilor secțiilor; ... f) sistematizează jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție pe materii de drept, domenii și probleme de drept, în scopul facilitării accesului și consultării bazei de date jurisprudențiale; ... g) actualizează indexul de jurisprudență aferent problemelor de drept dezlegate în cuprinsul deciziilor analizate și adaugă termenii-cheie necesari pentru funcționarea corectă a motorului de căutare de pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... h) verifică, la
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
prealabile; ... i) ține o evidență a soluțiilor relevante transmise de curțile de apel; ... j) analizează, prin raportare la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, problemele de drept semnalate de curțile de apel ca fiind de natură să genereze divergențe jurisprudențiale și întocmește materiale de studiu în acest sens; ... k) formulează răspunsuri la solicitările diferitelor instituții care implică identificarea și transmiterea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție privind anumite probleme de drept; ... l) aduce la îndeplinire orice altă sarcină din
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
de „drept“ folosită la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale corespunde noțiunii de „lege“ ce apare în alte articole din Convenție; ea înglobează atât dreptul de origine legislativă, cât și pe cel de origine jurisprudențială și implică și condiții calitative, printre altele, pe cele privind accesibilitatea și previzibilitatea. De asemenea, Curtea Constituțională a reținut că în ipoteza infracțiunilor legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
în vederea eliminării oricărei confuzii pe care incidența art. 907 din Codul de procedură civilă ar putea-o produce asupra rolului constrângător (cominatoriu) al penalităților instituite în art. 906 din același cod. ... 102. Creată doctrinar și confirmată apoi pe cale jurisprudențială ca mijloc conceput pentru ca un creditor să îl determine pe debitorul său să execute obligația de care acesta este ținut, instituția daunelor cominatorii a fost fundamentată, în sistemul Codului civil din 1864, pe dispozițiile art. 1.073 și 1.075. ... 103
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
un rol consultativ, aceștia trebuind să aibă un rol deliberativ în condițiile în care intră în compunerea completelor de judecată. Deși Curtea s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, apreciază că înscrisurile depuse pot constitui un motiv de reviriment jurisprudențial. ... 8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât în susținerea acesteia se invocă aspecte referitoare la faptul că asistenții judiciari motivează hotărârile judecătorești la cererea completului de judecată din
DECIZIA nr. 3 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270590]
-
Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată). ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 73. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii ale magistraților, care conturează existența a două orientări jurisprudențiale. ... 74. Astfel, într-o opinie, s-a apreciat că diurna de detașare în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, de care
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
jurisprudență dezvoltată constant, instanța supremă a statuat că este îndeplinită cerința noutății atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, cărora instanțele nu le-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori în ipoteza unor chestiuni noi de drept, generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia sau dacă se impune
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
privire la interpretarea acesteia sau dacă se impune clarificarea unei asemenea norme, într-un context legislativ nou, din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 101. În același timp se apreciază că, în raport cu specificul și finalitatea acestui mecanism de unificare jurisprudențială, cerința noutății chestiunii disputate trebuie analizată în cheia necesității preîntâmpinării practicii judiciare neunitare. Or, chestiunea de drept pendinte îndeplinește cerința de noutate, având în vedere că aceasta a fost generată de intrarea în vigoare - relativ recent - a dispozițiilor art. 88^2
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
Prin urmare, instanța de contencios constituțional nu reține o încălcare a principiului egalității în cazul unor diferențe de venit lunar, atunci când salariile de bază sunt egale, potrivit legii. În acest cadru, se poate aprecia ca fiind greșită prima orientare jurisprudențială, minoritară, fundamentată pe constatarea unei situații de discriminare pe cale judiciară și repararea, în consecință, a prejudiciului rezultat din discriminare, prin obligarea angajatorului la calcularea sporurilor la nivelul maxim de 45% și în cazul persoanelor salarizate potrivit art. 1 lit.
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
art. 1 alin. (5) din Constituție [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, paragraful 94]. ... 16. Având în vedere dezvoltarea jurisprudențială, instanța de contencios constituțional a reținut că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]