856 matches
-
și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Rezultă astfel că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), prevede că legea penală trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie, cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
și autoritățile publice, din perspectiva scutirii acestora din urmă de la plata taxelor judiciare de timbru, Curtea a statuat că faptul că instituțiile publice sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru nu este de natură să creeze discriminare între justițiabili, întrucât această măsură are o justificare obiectivă și rațională în faptul că autoritățile respective - beneficiare de alocații bugetare -, fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective constituindu-se venit tot la bugetul de stat
DECIZIA nr. 678 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298008]
-
normativ, care prevede că, în situația în care se admite plângerea, se desființează soluția atacată și se dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele în cauză, încheierea poate fi atacată, motivat, cu contestație. În aceste condiții, susține că justițiabilului îi este permis accesul la o cale de atac în mod cu totul excepțional, doar în situația în care judecătorul de cameră preliminară admite plângerea împotriva soluției procurorului și dispune începerea judecății. În orice altă situație, reglementată de art. 341
DECIZIA nr. 312 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291927]
-
recursurilor. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că imposibilitatea de a obține revizuirea unei hotărâri pronunțate în procedura de filtrare a recursurilor încalcă principiile constituționale ale accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, justițiabilul fiind împiedicat să supună judecății o hotărâre pronunțată în completul de filtru. ... 6. Se mai susține și încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, în condițiile în care persoanele al căror recurs a fost soluționat de instanța
DECIZIA nr. 479 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294650]
-
nulității, nefiind condiționată de dovedirea unei vătămări specifice, respectivele termene reprezentând un standard minim apreciat de legiuitor ca fiind necesar pentru a se asigura dezideratele și scopurile urmărite de Legea nr. 52/2003. O interpretare contrară, în sensul în care fiecare justițiabil ar trebui să își dovedească în mod concret o vătămare specifică, pe lângă încălcarea flagrantă de către un inițiator a formalismului impus prin Legea nr. 52/2003, ar putea deveni probatio diabolica și ar face ca însuși obiectivul urmărit prin această
DECIZIA nr. 4.607 din 16 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291975]
-
interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care anterior nu constituiau infracțiuni -, instituie și cerința potrivit căreia legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 374 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292028]
-
lor procesuale (Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 406 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294198]
-
condiții excesive și costuri suplimentare, care se convertesc într-o dublă taxare în raport cu prevederile art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Aceste impedimente ar putea fi înlăturate prin comunicarea către justițiabil a actelor de procedură (a hotărârii ce urmează să fie atacată cu apel) conform procedurii civile de drept comun. Față de această împrejurare, se învederează că este afectat accesul liber la justiție și, prin modul diferit de comunicare a actelor
DECIZIA nr. 137 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285065]
-
împotriva Italiei, Hotărârea din 23 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Ex-regele Greciei și alții împotriva Greciei, și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei) s-a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
constatat existența unei discriminări pe criteriul valorii cererii în cadrul aceleiași categorii de persoane, mai exact a acelora care au formulat cereri evaluabile în bani. ... 23. În urma pronunțării acestei decizii, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani, justițiabilul are acces la calea de atac a recursului. Astfel, rațiunea adoptării unei asemenea soluții prin decizia antereferită a fost aceea de a deschide accesul la calea de atac extraordinară a recursului pentru cererile evaluabile în bani, indiferent de valoarea lor
DECIZIA nr. 578 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298337]
-
fost înființată prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, deși acesta nu are competențe de legiferare. Legea nr. 317/2004 prevede, prin dispozițiile art. 44, 45 și 45^1, modul de soluționare a plângerilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii de către justițiabili, stabilind competența de soluționare definitivă la nivelul Inspecției Judiciare. Se susține că, întrucât plângerea nu este supusă analizei, controlului și exigențelor specifice garantării și exercitării independenței puterii judecătorești și, implicit, a statului de drept, se impune o reglementare clară, inechivocă
DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298403]
-
care toate autoritățile trebuie să le respecte în exercitarea atribuțiilor lor. Procedura actuală deschide posibilitatea unor litigii, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcții publice într-un domeniu de importanță fundamentală, și anume al aplicării legii, în apărarea justițiabilului de abuzurile magistraților. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298403]
-
și deciziile Curții Constituționale nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 903 din 6 iulie 2010 sau nr. 26 din 18 ianuarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern și vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. De asemenea, a statuat că nu se poate considera „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate
DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297801]
-
Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 42). Tot astfel, Curtea a reținut că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile (pentru identitate de rațiune, și contravențiile), această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297801]
-
organele superioare ale profesiei de avocat. ... 12. În acest context, susține că principiul securității juridice impune legiuitorului obligația să asigure calitatea legislației, astfel încât aceasta să fie suficient de clară și precisă pentru a fi cunoscută și înțeleasă de către justițiabili, și invocă, în acest sens, considerente din jurisprudența în materie a Curții Constituționale (deciziile nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 494 din 10 mai 2012 și nr. 189 din 2 martie 2006). ... 13. Autorul excepției consideră că textul criticat
DECIZIA nr. 518 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277098]
-
materie a Curții Constituționale (deciziile nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 494 din 10 mai 2012 și nr. 189 din 2 martie 2006). ... 13. Autorul excepției consideră că textul criticat contravine prevederilor art. 21 din Constituție, normă care garantează justițiabilului posibilitatea clară și concretă de a contesta un act care aduce atingere drepturilor sale, fără ca vreo lege să poată îngrădi acest drept. Accesul liber la justiție este compatibil cu reglementarea unor proceduri administrative sau administrativ-jurisdicționale, cu condiția ce decurge
DECIZIA nr. 518 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277098]
-
și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Rezultă, astfel, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
2006, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
art. 25 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură fiscală creează posibilitatea aplicării abuzive a acestui text de lege de către organul fiscal, permițându-i acestuia o extrapolare abuzivă a normelor de drept fiscal asupra unor situații despre care justițiabilul nu a știut că ar avea semnificații în sfera ilicitului fiscal. Norma fiscală trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
de lege de către organul fiscal, permițându-i acestuia o extrapolare abuzivă a normelor de drept fiscal asupra unor situații despre care justițiabilul nu a știut că ar avea semnificații în sfera ilicitului fiscal. Norma fiscală trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că suprimarea căii de atac a recursului împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare, pronunțate tot în recurs, împiedică partea interesată să obțină reformarea hotărârii recurate, instituind un tratament discriminatoriu între justițiabili. În acest sens, se arată că în procesele începute sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865 este suprimat dreptul la recurs împotriva încheierilor de respingere a cererilor de recuzare pronunțate tot în recurs, în timp ce în procesele guvernate
DECIZIA nr. 263 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295222]
-
lege) și cel care dispune să nu se aplice legea penală în mod extensiv în detrimentul acuzatului, mai ales prin analogie. Rezultă că o infracțiune trebuie să fie definită clar de lege. Această condiție este îndeplinită în cazul în care justițiabilul poate ști, pornind de la textul dispoziției relevante și, dacă este necesar, prin intermediul interpretării acesteia de către instanțe, ce acte și omisiuni angajează răspunderea sa penală (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 17 mai 2010, pronunțată în
DECIZIA nr. 146 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299992]
-
a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta dintr-un act determinat. În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, aceasta trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]