21,649 matches
-
în ipocrite coroane, pentru comemorarea jertfei - în fond batjocoritoare - a "Eroilor", o celebrare fastuoasă a geniilor literar-artistice, o grevă ca manifestare a libertății recucerite, o injurie sau calomnie drept concretizare absurdă a sentimentului regăsit al respectului de sine ori ca justificare a "drepturilor omului". Uităm, în acest noian al "actualităților", de adevărata spiritualitate, care ne poate salva prin permanența ei, care poate reda identitatea pierdută sau pe cale să dispară a acestei țări. Se uită însă, adesea, că și "materialul" poate să
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
cetate, îl băteau cu pietre. Iar martorii și-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul." În felul acesta, Biblia subliniază sau cel puțin mimează aleatoriul opțiunii divine, în vreme ce romanul modern face ca toate datele sale să conveargă înspre justificarea acesteia. Finalul este, paradoxal, al singurătății noii condiții, deocamdată una a izolării absolute (deșertul și orbirea): "Fără să vreau clădisem în jurul meu singurătatea", dar și al unei discrete apologii a excesului, antidotul rațiunii falsificatoare: "Am pierdut orice măsură. Da' e
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
Ionescu (ca să nu mai vorbim de fascinația exercitată asupra lor de Codreanu) este greu de înțeles. Cu atît mai puțin pot înțelege și mai puțin admite atracția pe care mișcarea legionara a exercitat-o asupra lor. Explicația, nu însă și justificarea acestei adevărate trădări a clericilor spiritului, este de ordin filosofic (și mai profund încă, de ordin moral și religios). Erau epigonii tardivi ai unei filosofii de sfîrșit de veac. Discipoli amatori ai lui Hegel, imitatori întîrziați ai lui Nietzsche, schopenhauerieni
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
care nu știu sigur în ce măsură se regăsește în alte limbi, în spaniolă sau română: awe (admirație stupefiata). Mi se pare un cuvînt foarte nimerit pentru postura romanesca a eroilor lui Mariaș, și totodată cheia stării de spirit a acestei cărți, justificarea faptului că într-o asemenea carte nu poate fi vorba de parodie. Fără îndoială, însă, Oxfordul, așa cum îl descrie scriitorul spaniol, nu e foarte departe de Academia din Lagado a lui Swift, măcar ca potențial de ridicol dacă nu din
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
periodic, la care cenzorii apelau în activitatea lor. Acest tip de cenzură își pierde la un moment dat sensul, cînd comunismul devine, sub Ceaușescu, national-comunism. Temelia marxist-leninistă (cîndva, stalinista) se erodează treptat și puține din exigențele ei își mai găsesc justificarea în condițiile de dupa 1971, mai ales. A doua etapă este a cenzurii cu suport ideologic confuz și contradictoriu, în care "ortodoxia" comunistă e bîntuita de fantome ale naționalismului șovin, ale antisemitismului și ale protocronismului. Greu de pus de acord una
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
profita paradoxal. Ancorat în sfîrșit la acest țărm, mă văd nevoit să dau lămuriri cititorilor textului de față de ce n-am înfățișat mai amplu aici tocmai fructele fertilității, prin care Ana Blandiana a îmbogățit substanțial lirica și proza română contemporană. Justificarea mea e că am conceput însemnările mai degrabă că o evocare sentimentală, cu tentă și autobiografica, punînd între paranteze analiza propriu-zisă a creației. Am cedat întîietate unei laturi - rezistență în fața dictaturii și a intolerantei -, un capitol în care poeta s-
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
chiar de puterile statului de drept în România. Liderul minerilor din Valea Jiului a fost pedepsit, se spune din anumite direcții, mult prea aspru. Dar pedeapsă în sine nu e contestată. Cu alte cuvinte, mărimea pedepsei se află în discuție, nu justificarea ei. În măsura în care minerii sînt dispuși să transforme problemă penală a lui Cozma într-una sindicală e foarte greu de spus dacă cei care își asumă această transformare, oricît de numeroși, pot justifica apărarea unei ilegalități. O mișcare de nemulțumire provocată
Miron Cozma si legea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18110_a_19435]
-
așa: Va va fi dat să mergeți cu viscere de-angoasă/ pana pe tărâmurile istovirii - iar de se poate, mai departe chiar,/Voi fi cu voi în mocirlă și amar/ Voi fi în voi Cel nevăzut de nimeni. Scenarii și justificări După eșecul de la Stoenesti al ultimei mineriade, editorialistul COTIDIANULUI, Ion Cristoiu, a lansat un scenariu de presă din care se poate înțelege că Miron Cozma și-a urnit fidelii spre București în urma unei înțelegeri cu Puterea. O înțelegere căreia, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
l-a făcut pe deputatul țărănist Florin Tudose să acuze. * Însă, după eșecul celor două mineriade, Ion Cristoiu ar avea destule motive să se întrebe în ce măsură felul în care ziarul condus de el a relatat evenimentele nu a însemnat o justificare pentru Miron Cozma. * Scandalul de la Bancorex a însemnat un serios moment de profesionalism pentru cotidianele centrale. Fiindcă pînă să se ajungă la finalul cunoscut, CURENTUL a titrat mai devreme că și-a dat demisia președintele acestei bănci, Vlad Soare, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
o adevărată simfonie. Reprezentînd pur și simplu textura unui perete din bîrne, accidentat de o ușă minusculă sau de o coadă de coasă, Sura nu este numai o lucrare în care materialele picturii, tehnica și limbajul își găsesc o puternică justificare, dar și una care, prin toate coordonatele ei, trece dincolo de tot ceea ce este material, tehnica și limbaj autonom în pictură. Ea reprezintă, fără nici o îndoială, una dintre cele mai impresionante sinteze din pictură noastră de astăzi. Nivelul următor, cel de-
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
Guevarra, întâlnirile cu Ceaușescu se desfac unele din altele, fără a respecta vreo cronologie. Pe același ton "rece, sec, obiectiv" sunt povestite și episoadele picante, văzute sau relatate autorului, si anii copilăriei la Oradea, și crimele abominabile care-și găseau justificarea în formularea "genială" a Marelui Lenin: "dictatură proletariatului nu este îngrădita de nici o lege, nu este limitată de nici o regulă și se bazează nemijlocit numai pe violență". Recursul la istorie ia astfel, forma unui demers comprehensiv al instaurării comunismului în
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
echipa antrenată de el a câștigat ceea ce era de câștigat cu ajutorul jucătorilor din vechea generație, ăn primul rând cu ajutorul lui Hagi. an calculul pe care și l-a facut Victor Pițurcă, ăncercănd să-i mature pe bătrânii naționalei, există o justificare foarte greu de ignorat. Aceea că jucători "bătrâni" după ăncheierea calificărilor la Campionatul European vor fi prea bătrâni pentru a mai putea juca și la Campionatul amintit. Așa că Pițurcă a ăncercat să dea o lovitură, mizând pe acest argument. Un
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
anxietate de tip paternalist ai ămpiedică să accepte că discernământul nu se termină la ei. Probabil că nu peste mult timp tot acest scandal al manualelor alternative ai va face pe mulți să roșească sau să compună o literatura a justificărilor târzii, daca nu cumva, vom fi, ca de atâtea ori până acum, martori la exprimarea unor mici păreri de rău, ăn numele dreptului de a mai și greși din când an când.
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
inspirația din lumea rurală, idee reluată, ăn 1906, si de Ovid Densusianu, mentorul simbolismului. I se reproșează nefondat lui Lovinescu ănnoitorul și unele opinii dogmatice. an schimb e relevat că "valoarea antitărănismului din Pași pe nisip stă nu atât an justificări teoretice cât an amplă operație critică pe textele sămănătoriștilor, când a ridiculizat fără drept de apel ăfalsitateaă și idilicul unei literaturi an afară realismului". Termenul final e desigur vetust și nepotrivit. Pentru că Lovinescu nu cerea respectarea canoanelor realismului, cât - prin
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
fost în majoritatea cazurilor, aceasta substituire nu e totuși inocentă. Dacă s-ar fi spus, cum firesc ar fi fost, pierderi, poate chiar pagube colaterale, desi expresia încă nu fusese inventată, nu era deloc improbabil să se pună în discuție justificarea lor, consecințele eventuale pe termen scurt și lung, ca și posibilitățile de a le reduce sau limită; pe cînd sacrificii conține tonica sugestie a recompensei ce vă să vină, a cîștigului pentru care, desigur!, trebuie plătit un preț, mare sau
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
dovada unei forțe creatoare cu totul ieșite din comun. Trebuie să fii Petru Dumitriu ca să iți permiți să pierzi - așa cum ai pierde mănușile sau umbrela - o operă literară din care alți autori și-ar face, fără să mai scrie altceva, justificarea întregii lor existente. Cum se amuză un om fără însușiri Totò Istrati, "memorialistul" și, în ultima parte, personajul principal al românului este un om fără însușiri. Are și o figură ștearsă și ochi deschiși la culoare, aproape albi, complet inexpresivi
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
în contextul unor atitudini, a unor opțiuni stilistice dintre cele mai diferite. Mulți accepta o comoda cantonare în estetici romantice, neoclasice, expresioniste, în formularistici de tip ethno ce presupun gesturi și mai puțin atitudini, mai putin motivații profunde. Există și justificări. Drumul către public se obține pe cai știute, pe cai bătătorite. Puțini, în zilele noastre, își permit luxul - mă exprim astfel! - de a experimenta. M-aș suspectă de subiectivism flagrant dacă aș aprecia că prezentele componistice românești s-au situat
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
Panaitescu rămăsese impresionat de critică istoricului austriac 9, cercetătorii ulteriori - Aurel Decei, Mihai Berza, Gh.I.Constantin, Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Virgil Cândea însuși - au restabilit dreapta apreciere pe plan european a operei cantemiriene 10. Dar, cum ne previne cu deplină justificare D-sa, "tot ce s-a scris până acum despre cartea lui Cantemir, evaluarea operei și, astfel, aprecierea competenței de turcolog a autorului ei vor trebui revizuite în lumina unui fapt nou: descoperirea manuscrisului original". În fond, operă nu a
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
această modalitate de structurare a poveștilor. Subtitlul ales de autor este Povestiri filozofice. E perfect justificat, povestirea e sinonima, în bună măsură, cu înțelepciunea, si de aici jocul de cuvinte și de transferuri logice evident. Dar Carrière însuși are o justificare mai interesantă, pentru că e mai particularizata și mai nuanțată: "Poveștile", spune el, "inventate într-o zi de cine știe ce geniu necunoscut - vin să semene îndoială, să întărească ori să zguduie legile, să îndrepte ori să strice raporturile familiale și sociale, să
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
nu se îndoia de existența lor reală. Pretenția instaurării prin limbaj - curentă în Mesopotamia ori în Chină imperiala din secolele V-VIII - s-a putut naște din nou în Europa secolului al XX-lea". Formalizant întrucîtva, dar nu fără o justificare intrinseca, M. Zamfir socotește că prăbușirea comunismului a reprezentat o prăbușire de limbaj, o aneantizare lingvistică. În momentul în care a devenit cu putință pluralismul limbajelor, s-a revenit la un soi de nominalism reflex, care spulberă limbajul unic: "În
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
denumite Sotto inteso, Capuccino, La Familia, La Primera, El Negro. Și chiar dacă un nume că Genius e luat din engleză, originea lui latină și transparența romanica îl fac un bun exemplu de mediator între cele două tendințe (a caror prima justificare e desigur de căutat în direcțiile și modele dominante din muzică, nu din cultura în general). Există apoi denumiri și mai "internaționale", al căror principal dezavantaj e banalitatea: Super X este o formulă care poate fi citită în multe limbi
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
edițio princeps coprinde ao sută de exemplare, numerotate și necomerciabile, menite prietenilor, verilor, cumetrilor, vecinilor, șogorilor, gagicilor și simpatizanților auctoruluiă". Însă acum, după ce aceste cărți au cunoscut reeditări la Nemira sau Institutul European, scriitura pituliană trebuie să-și găsească alte justificări, mai bune, decît nehotărîtul "Voi persevera...". Urmează poveștile propriu-zise, eseuri cu teme dintre cele mai variate: cum era dragostea în vremea comunismului, ce e cu plagiatul, despre diferitele lovituri ce pot fi aplicate poeților la ieșirea din cetate sau povestea
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
mereu la acest lucru: cine oare se va ruga pentru mine vreodată?(...)a" (pp. 281-282). Ajungînd la dificilul pasaj privitor la suferință copiilor a incriminata de Ivan -, Paulin Lecca amestecă planurile, punînd iarăși semnul egalității între literatura și viața, căutînd justificări în Viețile Sfinților sau în nenumite lucrări apocrife. Concluziile sale uimesc prin neadecvare: "Cei ce au cugetul lui Hristos știu prea bine că, prin această, boierul scare poruncise sfîșierea unui prunc de către cîinit i-a făcut copilului, chiar nevrând (sic
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Sovieticii aduseseră obsesia primejdiei sabotajului, a coruperii oamenilor pentru a se opune „edificării“. În această optică „măsurile“ erau recomandate ca având menirea de a asigura călirea maselor pentru a rezista „ofensivei“, imunizarea lor la invazia virușilor străini. Dar indiferent de justificări, orientarea ofensiv-defensivă zdruncina structura umană psihointelectuală, atât de sensibilă. Diformitățile politicii și practicii timpului aveau la origini și conceptul „dușmanului“, personaj fatal, imaginat ca o armată exterminatoare aflată la granițe, deja cu iscoade și formațiuni de desant înlăuntru, infiltrate inclusiv
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
tot atâta importanță cât și desenul instituțional. De pildă, ele atrag atenția asupra unei evoluții în dublu sens a relațiilor societății cu cenzura, aceasta punând în lumină atât aroganța sistemului, adică dispariția nevoii de a oferi măcar un simulacru de justificare („propagandă fascistă” etc.) pentru intervențiile sale, cât și complicitatea celui frustrat, care acceptă situația ca o calamitate inevitabilă, ca în orice spațiu de detenție. La fel, dacă inițial se semnalează inițiative care se opun unor aberații precum ideea de a
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]