286 matches
-
în 1169. În acest timp, populației varege și, prin extensie, celei slave care populau regiunea i se spunea "rhos", "rus", sau "rusi (iar mai târziu rusini)". Între secolele al al X-lea și al XI-lea, statul cunoscut ca Rusia Kieveană era cel mai întins din Europa, prosperitatea lui datorându-se comerțului dintre Europa și Asia și dintre nordul continentului și Orientul Apropiat. Poporul turcic nomad kipciak ("polovții") a cucerit sudul Rusiei de azi la sfârșitul secolului al XI-lea și
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
bine de trei secole. Cunoscuți și cu numele generic de tătari, acești cuceritori au stăpânit zonele sudice și centrale ale Rusiei de azi. În același timp, zonele vestice ale teritoriilor rusești fuseseră încorporate în statul lituaniano-polonez. Disoluția politică a Rusiei Kievene a dus la separarea rușilor din nord de belarușii (rușii albi) și ucrainienii în vest. Partea de nord a Rusiei, inclusiv Novgorodul, a reușit să-și mențină un anumit statut de independență în timpul numit și "al jugului mongol " și de
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
Germania. Ea a reușit să mărească teritoriul imperiului prin dezmembrarea Poloniei. În momentul în care Rusia a început să stăpânească părți din Polonia, sub coroana imperială au ajuns teritorii cu populație de etnie ucraineană și belarusă, foste provincii ale Rusiei Kievene. Ca rezultat al războaielor ruso-turce victorioase, granițele imperiului au ajuns să atingă țărmurile Mării Negre, iar noul țel pe care și l-au propus țarii a fost acela al protejării populației creștine balcanice, aflate încă sub jugul otoman. În 1783, Rusia
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
ucrainean, care are la bază alfabetul chirilic. Limba ucraineană are multe cuvinte comune cu alte limbi vorbite de slavi, cele mai notabile fiind bielorusa, poloneza, rusa și slovaca. Limba ucraineană își are originea din limba slavă veche vorbită în Rusia Kieveană. Ea mai este cunoscută ca limba ruteană. Ucraineana, împreună cu alte limbi slavone de est, descinde direct din limbajul colocvial folosit în Rusia Kieveană (secolul X-XIII). Conform recensământului din 2001 din Ucraina, 85,2% dintre etnicii ucraineni care locuiesc în Ucraina
Ucraineni () [Corola-website/Science/297430_a_298759]
-
bielorusa, poloneza, rusa și slovaca. Limba ucraineană își are originea din limba slavă veche vorbită în Rusia Kieveană. Ea mai este cunoscută ca limba ruteană. Ucraineana, împreună cu alte limbi slavone de est, descinde direct din limbajul colocvial folosit în Rusia Kieveană (secolul X-XIII). Conform recensământului din 2001 din Ucraina, 85,2% dintre etnicii ucraineni care locuiesc în Ucraina au declarat ucraineana ca limbă maternă, în timp ce 14,8% au declarat că limba lor maternă este rusa. La acest recensământ nu au participat
Ucraineni () [Corola-website/Science/297430_a_298759]
-
secol, majoritatea triburilor bulgare au migrat în diferite direcții, iar teritoriul locuit de ele a căzut în mâinile hazarilor. În secolul al IX-lea, mare parte din Ucraina de astăzi era populată de rusi, care formaseră statul numit astăzi Rusia Kieveană. În secolele al X-lea și al XI-lea, acest stat a devenit cel mai mare și mai puternic din Europa. În secolele care au urmat, acesta a pus bazele identității naționale a ucrainenilor, precum și ale identităților altor popoare slave
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
devenit cel mai important oraș al Rusiei. Conform "Cronicii lui Nestor", elita rusă era constituită, inițial, din varegii din Scandinavia. Varegii au fost, ulterior, asimilați de populația slavă locală și au devenit parte din prima dinastie rusă, dinastia Rurik. Rusia Kieveană era compusă din câteva cnezate (principate) guvernate de cnejii înrudiți din dinastia Rurik. Cnezatul Kievului, cel mai prestigios și influent din toate principatele, a devenit subiectul rivalităților între rurikizi, fiind premiul cel mai de preț în lupta lor pentru putere
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
principate) guvernate de cnejii înrudiți din dinastia Rurik. Cnezatul Kievului, cel mai prestigios și influent din toate principatele, a devenit subiectul rivalităților între rurikizi, fiind premiul cel mai de preț în lupta lor pentru putere. Epoca de Aur a Rusiei Kievene a început cu domnia lui Vladimir cel Mare ("Volodîmîr", 980-1015), care a îndreptat Rusia spre creștinismul bizantin. În timpul domniei fiului acestuia, Iaroslav cel Înțelept (1019-1054), Rusia Kieveană a atins apogeul dezvoltării culturale și al forței militare. Aceasta a fost urmată
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
mai de preț în lupta lor pentru putere. Epoca de Aur a Rusiei Kievene a început cu domnia lui Vladimir cel Mare ("Volodîmîr", 980-1015), care a îndreptat Rusia spre creștinismul bizantin. În timpul domniei fiului acestuia, Iaroslav cel Înțelept (1019-1054), Rusia Kieveană a atins apogeul dezvoltării culturale și al forței militare. Aceasta a fost urmată de fragmentarea progresivă a statului, importanța puterilor regionale crescând din nou. După o ultimă revigorare, în timpul domniilor lui Vladimir Monomah (1113-1125) și a fiului său Mstislav (1125-1132
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
atins apogeul dezvoltării culturale și al forței militare. Aceasta a fost urmată de fragmentarea progresivă a statului, importanța puterilor regionale crescând din nou. După o ultimă revigorare, în timpul domniilor lui Vladimir Monomah (1113-1125) și a fiului său Mstislav (1125-1132), Rusia Kieveană s-a divizat în principate separate. Invazia mongolă din secolul al XIII-lea a devastat Rusia Kieveană, Kievul fiind complet distrus în 1240. Pe teritoriul Ucrainei de azi, Rusia Kieveană a fost urmată de principatele Halici și Volînia, care au
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
importanța puterilor regionale crescând din nou. După o ultimă revigorare, în timpul domniilor lui Vladimir Monomah (1113-1125) și a fiului său Mstislav (1125-1132), Rusia Kieveană s-a divizat în principate separate. Invazia mongolă din secolul al XIII-lea a devastat Rusia Kieveană, Kievul fiind complet distrus în 1240. Pe teritoriul Ucrainei de azi, Rusia Kieveană a fost urmată de principatele Halici și Volînia, care au fost unite, ulterior, sub numele de Halici-Volînia. La jumătatea secolului al XIV-lea, Halici-Volînia a fost supusă
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Vladimir Monomah (1113-1125) și a fiului său Mstislav (1125-1132), Rusia Kieveană s-a divizat în principate separate. Invazia mongolă din secolul al XIII-lea a devastat Rusia Kieveană, Kievul fiind complet distrus în 1240. Pe teritoriul Ucrainei de azi, Rusia Kieveană a fost urmată de principatele Halici și Volînia, care au fost unite, ulterior, sub numele de Halici-Volînia. La jumătatea secolului al XIV-lea, Halici-Volînia a fost supusă regelui polon Casimir cel Mare, iar centrul fostei Rusii Kievene, inclusiv Kievul, a
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
de azi, Rusia Kieveană a fost urmată de principatele Halici și Volînia, care au fost unite, ulterior, sub numele de Halici-Volînia. La jumătatea secolului al XIV-lea, Halici-Volînia a fost supusă regelui polon Casimir cel Mare, iar centrul fostei Rusii Kievene, inclusiv Kievul, a fost preluat de Marele Ducat al Lituaniei, după Bătălia de pe Râul Irpen. În urma Uniunii de la Krevo din 1386, o uniune dinastică între Polonia și Lituania, mare parte din teritoriul Ucrainei de azi a fost controlat de nobilii
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
1%, iar cei ai tătarei crimeene 11,4%. Dar, în viața de zi cu zi, majoritatea ucrainenilor și tătarilor din Crimeea folosesc și ei rusa.<br clear="all"> Istoria literaturii ucrainene datează din secolul al XI-lea, după creștinarea Rusiei Kievene. Scrierile vremii erau mai ales bisericești și erau scrise în slavonă. Relatările istorice ale vremii sunt denumite "cronici", iar cea mai semnificativă cronică a perioadei este cronica lui Nistor. Activitatea literară a suferit un declin puternic în timpul invaziei mongole. Literatura
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
ale cazacilor au generat un mare număr de discuții, în special în secolul al XX-lea. Tratatul de la Pereiaslav a dat Țaratului Rusiei un impuls puternic în direcția ocupării Ruteniei, oferindu-i posibilitatea să se declare unicul succesor al Rusiei Kievene. Țarul s-a proclamat protectorul tuturor rușilor, iar atitudinea aceasta a culminat cu mișcarea panslavistă din secolul al XIX-lea. În zilele noaste, cei mai numeroși descendenți ai cazacilor zaporojeni, cazacii din Kuban, sunt loiali Rusiei, mulți dintre ei luptând
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
misionară contrareformistă, iar biserica locală ortodoxă a fost supusă unor mari presiuni. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă locală se afla sub puternica presiune a Marelui Ducat al Moscovei încă din 1448. Rusia căuta să ocupe teritoriile sudice ale Rusiei Kievene, proclamându-se succesorul de drept al acestui din urmă stat. După Căderea Constantinopolelui, mitropolitul Moscovei a fost proclamat Patriarh al „Moscovei și al tuturor rușilor”. Presiunea expansionistă a catolicismului a culminat odată cu Uniunea de la Brest din 1596, prin care s-
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
și în principatul care se întind până la Lviv, Chełm și Halici”. Pentru delagația poloneză a devenit clar că Hmelnițki se erijase nu doar în poziția de lider a cazacilor zaporijieni, ci al întregii Ucraine și prezenta pretenții pentru moștenirea Rusiei Kievene. Într-un panegiric în onoarea lui Hmelnițki se subliniază că „Atâta vreme cât în Polonia este rege Jan al II-lea Kazimierz Waza, în Rusinia este hatman Bogdan Hmelnițki”.. După bătăliile de la Zbaraj/Zbaraż și Zboriv/Zborów, Hmelnițki a câștigat numeroase privilegii
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
și a regiunilor vestice și nordice ale Mării Negre (mai precis în Dobrogea și în Peninsula Crimeea, dar și regiunile Armeniei și Georgiei de astăzi). A doua etapă (până în anul 1054) a constat în evanghelizarea Principatelor Slave din Est ale Rusiei Kievene. Până în anul 1054 Biserica Răsăriteană era organizată într-o rețea de episcopii, 42 de mitropolii și 7 patriarhii: Patriarhia de la Constantinopol (aceasta fiind patriarhia supremă deoarece era patriarhie imperială și acolo se afla Patriarhul Constantinopolului cu titlul de Patriarh Ecumenic
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
acele vremuri. Între anii 1933-1934, în perioada construcției hidrocentralei Satanovski s-au găsit monede bătute de împăratul roman Gordian III în Tracia. În secolul al X-lea, cneazul Vladimir al Kievului a stăpânit aceste teritorii, Galiția intrând în stăpnirea Rusiei kievene. Râul a fost folosit în transportul de mărfuri până la Nistru. În Evul Mediu, râul Zbruci a împărțit teritoriile Poloniei și Lituaniei (Galiția și Podolia). În 1434 a fost fondat Voievodatul Podoliei cu centrul la Camenița. De-a lungul râului Zbruci
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
cu urme de ziduri din secolele al IX-lea și al X-lea, iar la o adâncime de 1,2-1,4 metri urme de ziduri din secolele al VII‑lea și al VIII-lea. În secolul al XI-lea, cneazul kievean Vladimir I (978-1015) a pus bazele unui sistem de fortificații din lemn și pământ) la frontierele de vest și sud ale statului său, pentru a proteja Rusia kieveană de invazia mongolilor. Aici s-a realizat o fortificație de lemn, pentru
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
sistem de fortificații din lemn și pământ) la frontierele de vest și sud ale statului său, pentru a proteja Rusia kieveană de invazia mongolilor. Aici s-a realizat o fortificație de lemn, pentru a apăra frontiera de sud-vest a Rusiei kievene, după ce aceasta ocupase teritoriile respective. Zona Hotinului a căpătat o importanță dominantă pentru partea de sud‑vest a Principatului Halici-Volînia (stat apărut după destrămarea statului kievean, datorită luptelor pentru succesiune), aflându-se pe traseul unor importante drumuri comerciale, care legau
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
a realizat o fortificație de lemn, pentru a apăra frontiera de sud-vest a Rusiei kievene, după ce aceasta ocupase teritoriile respective. Zona Hotinului a căpătat o importanță dominantă pentru partea de sud‑vest a Principatului Halici-Volînia (stat apărut după destrămarea statului kievean, datorită luptelor pentru succesiune), aflându-se pe traseul unor importante drumuri comerciale, care legau Scandinavia și Kievul cu Podolia și cu coloniile genoveze și grecești de la Marea Neagră. Rolul fortificațiilor de peste râul Nistru era de a apăra acest teritoriu de invaziile
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
-lea, soția lui Nicefor al II-lea Focas, amanta lui Ioan I Tzimiskes și mama lui Vasile al II-lea, Constantin al VIII-lea și a prințesei Ana "Porfirogeneta", care mai târziu s-a căsătorit cu marele cneaz al Rusiei Kievene, Vladimir I. a jucat un rol important în istoria bizantină din secolul al X-lea. A fost regentă în timpul minoratului fiilor ei. Theophano a fost de origine greacă, născută în Laconia, în orașul Sparta, în anul 941. Ea este fiica
Theophano () [Corola-website/Science/315149_a_316478]
-
asemenea concluzie pornind de la legendele transmise pe cale orală, în condițiile în care nu s-a păstrat nicio atestare documentară care să certifice data la care a fost fondată viitoarea capitală a Ucrainei. Istoricul a presupus că, în condițiile creștinării Rusiei Kievene și, mai târziu, a ocupării și fragmentării teritoriului ei, toate documentele religioase și istorice vechi au fost distruse. Hazari au pierdut Kievul în 882, orașul fiind cucerit de conducătorul vareg Oleg, care a pus bazele dinastiei Rurikide. În acea perioadă
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
dinastiei Rurikide. În acea perioadă, teritoriul Ucrainei era locuit de mai multe triburi slave (polanii, drevlianii, severianii, ulicii, tiverianii, croații albi și dulebeții). Kievul era plasat la intersecția unor importante rute comerciale și a prosperat ca centru politico-economic al Rusiei Kievene. Rusia Kieveană era în secolul al XI-lea cel mai întins stat din Europa. El era cunoscut și cu numele de Rutenia (denumirea latină pentru rusi). „Rutenia” a fost folosit după invazia mongolă pentru desemnarea teritoriilor occidentale, desprinse din Rusia
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]