419 matches
-
mesheți, însă, fiind nevoit să facă față și problemelor refugiaților din Nagorno-Karabah, guvernul a limitat numărul nou veniților. Turcia, văzută de mulți mesheți ca "adevărata lor patrie", a început un program de colonizare a emigranților în regiunile cu populație majoritară kurdă din estul țării. Colonizarea mesheților în ținutul Krasnodar din Rusia a făcut să alimenteze resentimentele antiturce ale cazacilor din Kuban. Începând cu 2004, în cooperare cu agențiile guvernamentale rusești și nord-americane, Organizația Internațională a Migrației (OIM) a început un program
Mesheți () [Corola-website/Science/299930_a_301259]
-
infrastuctura petroliferă. Pentru a încerca să reprime rezistanța orgnaizată și mulțumirea populară în creștere, Statele Unite au început antrenarea forțelor polițenești, au împrăștiat în toată țara forțe paramilitare americane și au început crearea unui nucleu pentru o nouă armată în jurul forțelor kurde și vechi membri ai armatei lui Sadam Husein. Înainte de invazue, George W. Bush, președintele Statelor Unit, a promis o tranziție rapidă a puterii către un guvern democratic, începând printr-o constituție irakiană. De asemenea a subliniat că invazia Irakului nu
Ocuparea Irakului din 2003-2004 () [Corola-website/Science/297890_a_299219]
-
sovieticii au căzut de acord să-și retragă trupele de ocupație din Iran la șase luni de la terminarea războiului. Uniunea Sovietică a instigat la revolte printre azerii și kurzii din Iran și au format Republica Populară Azerbaidjană și Republica Populară Kurdă (decembrie 1945), amândouă conduse de lideri credincioși Moscovei. Până la urmă, trupele sovietice au rămas în Iran și după ianuarie 1946, data la care expira termenul la care trupele străine trebuia să părăsească țara după încheierea războiului. Irakul era important pentru
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
(în limba akkadiană: "Nașibina"; greacă: "Νίσιβις", "Nisibis"; arabă: نصيبين; siriacă: ܢܨܝܒܝܢ, "Nișībīn"; armeană: Մծբին, "Mtsbin"; kurdă: "Nisêbîn") este un oraș din Provincia Mardin, Turcia. Populația acestui oraș aparține în majoritate etniei kurde. Menționat pentru prima dată în anul 901 î.Hr, Nașibina a fost un regat armean cucerit de către regele Asiriei, Adad-nirari al II-lea în
Nusaybin () [Corola-website/Science/307753_a_309082]
-
(în limba akkadiană: "Nașibina"; greacă: "Νίσιβις", "Nisibis"; arabă: نصيبين; siriacă: ܢܨܝܒܝܢ, "Nișībīn"; armeană: Մծբին, "Mtsbin"; kurdă: "Nisêbîn") este un oraș din Provincia Mardin, Turcia. Populația acestui oraș aparține în majoritate etniei kurde. Menționat pentru prima dată în anul 901 î.Hr, Nașibina a fost un regat armean cucerit de către regele Asiriei, Adad-nirari al II-lea în anul 896 î.Hr. Prin anul 852 î.Hr, Nașibina a fost anexat pe deplin de către Imperiul
Nusaybin () [Corola-website/Science/307753_a_309082]
-
(kurdă: كوردستان, însemnând "Pământul kurzilor"; antic: "Corduene", vechi: "Koordistan", "Curdistan", "Kurdia", și Kurdă: "Kurdewarî") este numele unei regiuni geografice și culturale din Orientul Mijlociu, locuită cu preponderență de kurzi. ul cuprinde părți largi din estul Turciei (Kurdistanul Turc), nordul Irakului (Kurdistanul Irakian), nord-vestul Iranului (Kurdistanul Iranian) și părți mai mici din Azerbaijan (Kurdistan Uyezd
Kurdistan () [Corola-website/Science/306863_a_308192]
-
Kurdistanul Iranian) și părți mai mici din Azerbaijan (Kurdistan Uyezd), nordul Siriei (Rojava) și din Armenia.. Regiunea este delimitată aproximativ de munții Zagros și de culmile estice al munților Taurus. Din punct de vedere politic, Kurdistanul Irakian este singura regiune kurdă care și-a câștigat recunoașterea oficială internațională ca entitate federală autonomă. Kurzii din Iran sunt de asemenea recunoscuți oficial ca minoritate, deși pe teritoriul iranian nu există nicio entitate autonomă kurdă. Apele și munții Kurdistanului sunt caracterizate prin multe ploi
Kurdistan () [Corola-website/Science/306863_a_308192]
-
punct de vedere politic, Kurdistanul Irakian este singura regiune kurdă care și-a câștigat recunoașterea oficială internațională ca entitate federală autonomă. Kurzii din Iran sunt de asemenea recunoscuți oficial ca minoritate, deși pe teritoriul iranian nu există nicio entitate autonomă kurdă. Apele și munții Kurdistanului sunt caracterizate prin multe ploi și multă zăpadă. Rezervorul de apă din Estul Mijlociu și Estul Apropiat, formând sursa râurilor Tigru și Eufrat. Cele mai importante râuri fiind Murat, Micul Zab, Marele Zab, Peshkhăbur și Dyala
Kurdistan () [Corola-website/Science/306863_a_308192]
-
irakian, guvernul turc și alți 40 de investitori străini. Integrarea în Turcia a regiunilor majoritare de kurzi a fost disprețuită de către kurzi, și a creat un conflict pe termen lung cu mii de vieți pierdute. Au fost create multe rebeliuni kurde, incluzând cele din 1920 de sub Imperiul Otoman, iar după sub Statul Turc - incluzând Republica Ararat din 1927. Toate au fost distruse de către autorități. Regiunea fost declarată o zonă militară închisă, unde străinii nu aveau voie să intre între anii 1925
Kurdistan () [Corola-website/Science/306863_a_308192]
-
Imperiul Otoman, iar după sub Statul Turc - incluzând Republica Ararat din 1927. Toate au fost distruse de către autorități. Regiunea fost declarată o zonă militară închisă, unde străinii nu aveau voie să intre între anii 1925 și 1965. În 1983, provincile kurde au fost plasate sub legea marțială ca răspuns la activitățile separatiste ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan. Între anii 1980 și 1990 a avut război de gherilă, în urmă căruia multe orașe kurde au fost distruse. Mai multe de 37.000
Kurdistan () [Corola-website/Science/306863_a_308192]
-
între anii 1925 și 1965. În 1983, provincile kurde au fost plasate sub legea marțială ca răspuns la activitățile separatiste ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan. Între anii 1980 și 1990 a avut război de gherilă, în urmă căruia multe orașe kurde au fost distruse. Mai multe de 37.000 de oameni au fost omorâți și sute de mii de oameni au fost obligați să își părăsească casele. Conflictele s-au mai ușurat după ce în 1999, Uniunea Europeană i-a încurajat să aibă
Kurdistan () [Corola-website/Science/306863_a_308192]
-
Uniunea Europeană i-a încurajat să aibă mai multă toleranță față de kurzi. După 2004, violența a crescut înapoi și granița dintre Turcia și Irak rămâne tensionată. În iunie 2014, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că sprjină crearea unui stat independent kurd pe teritoriul Irakului, luând o poziție împotriva celei susținute de către SUA, care ar prefera ca Irakul să rămână unit. Și Turcia susține ideea unui stat kurd. Având în componența sa circa 20 de milioane de etnici kurzi, echivalentul a 20
Kurdistan () [Corola-website/Science/306863_a_308192]
-
iunie 2014, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că sprjină crearea unui stat independent kurd pe teritoriul Irakului, luând o poziție împotriva celei susținute de către SUA, care ar prefera ca Irakul să rămână unit. Și Turcia susține ideea unui stat kurd. Având în componența sa circa 20 de milioane de etnici kurzi, echivalentul a 20% din populație, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiției și Dezvoltării, Huseyin Celik, a declarat că Turcia observă cum situația din Irak „este din ce în ce mai rea și se
Kurdistan () [Corola-website/Science/306863_a_308192]
-
frisoni, filisteni gali, georgieni, gepizi, germani, geți, giljaci, goți, greci, gurkha herero, hinduși, hotentoți, huni iakuți, iberici, indieni, indogermani, indonezieni, ionieni, irakieni, iranieni, irlandezi, irochezi, islandezi, israelieni, italici, italieni, itelmeni japonezi, javanezi kaffi, kirghizi, kolla, komi, koraiți, korani, kru, kuri, kurzi ladini, laoțieni, laponi, latini, letoni, levantini, libanezi, libieni, lituanieni, lombarzi maba, macedonieni, madi, maghiari, maja, malaiezi, malgași, maori, masai, mauri, mayași, mazuri, merkiți, mexicani, mohicani, monegasci, mongoli Notă. Maghiarii se numesc și unguri. naga, naimani, nama, ndau, nervi, niam-niam, normanzi
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
de luptă similare: război de tranșee, cuiburi de mitralieră, atacuri la baionetă, utilizarea sârmei ghimpate, atacuri frontale în masă ale infanteriei peste „țara nimănui” și utilizarea armelor chimice (precum gazul muștar) de către Irak împotriva trupelor iraniene și a civililor irakieni kurzi. La vremea respectivă, Consiliul de Securitate al ONU a declarat faptul că „au fost folosite arme chimice în lupte”. Totuși, în aceste declarații ale ONU nu se preciza faptul că doar Irak a folosit arme chimice, astfel încât „comunitatea internațională" a
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
arme chimice în lupte”. Totuși, în aceste declarații ale ONU nu se preciza faptul că doar Irak a folosit arme chimice, astfel încât „comunitatea internațională" a păstrat tăcerea în timp ce Irak folosea arme de distrugere în masă împotriva iranienilor și a irakienilor kurzi.” Războaiele din sec. 16 și 17 dintre Imperiul Otoman și Persia au avut drept scop controlul asupra Mesopotamiei, regiune ce se întindea aproximativ pe teritoriul de azi al Irakului. În acest context, de maximă importanță pentru ambele părți aflate în
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
Khuzestan, străveche provincie persană, cărora Irakul le promisese public asistență în vederea eliberării “Arabestanului”. Conform celor declarate de guvernatorul general al provinciei, Amiralul Aḥmad Madani, Irakul furniza arme rebelilor. În repetate rânduri, trupe irakiene atacaseră orașe de graniță, în special orașele kurde din nord-vestul Iranului (iunie 1979), apoi au atacat Șăleḥăbăd în sud, unde au omorât mai multe persoane. De asemenea au avut loc numerase ciocniri în zona de frontieră între unități iraniene și irakiene. Principalul pretext al irakienilor era controlul asupra
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
nor greu din gaze toxice, care a omorât sau a scos din luptă peste 60% din efective, distrugând complet a 84-a Divizie Iraniană. Drept răzbunare pentru cooperarea cu iranienii, Irakul a lansat un masiv atac chimic asupra populației civile kurde din localitatea Halabja, ocupat recent de iranieni, omorând mii de oameni, printre care multe femei și copii. Iranul a adus cu elicoptere jurnaliști din toată lumea să fotografieze orașul devastat de atacurile chimice irakiene. Imaginile cu sute de femei și copii
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
totală a opiniei publice internaționale vis-à-vis de crimele de război comise de irakieni. Teama de noi atacuri chimice pe scară largă determinase deja o treime din populație să părăsească marile centre urbane. În iulie 1988, avioane irakiene au atacat satul kurd Zardan din Iran, folosind bombe cu cianuri, alte zeci de sate fiind mai apoi atacate în același mod, dar și orașe mari, precum Marivan, atacurile cu gaze toxice soldându-se cu mii de morți. Doborârea aeronavei Iran Air Flight 655
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
lansat încă un atac chimic asupra populației civile iraniene, ucigând un număr nedeterminat de iranieni. În timp ce încetarea focului nu devenise încă efectivă, între mijlocul lui august și începutul lui septembrie, Saddam Hussein a decis că este momentul să lichideze revolta kurdă. În acest scop au fost mobilizați cca. 60 000 de soldați, împreună cu elicoptere de atac dotate cu armament chimic. Trupele de represiune au atacat pentru început 15 sate, omorând civili nevinovați și rebeli, fără discernământ, folosind armament greu, apoi au
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
civili necombatanți, printre care multe femei și copii, distrugerea a peste 4000 de sate, atacarea a cel puțin 250 de orașe și sate cu gaze toxice, distrugerea a 1754 școli, 270 de spitale și 2450 de moschei. 90% din satele kurde au fost rase din temelii. Au fost localități unde nu a scăpat nici un locuitor. Ulterior, unul din principalii responsabili, Ali Hassan Abd al-Majid al-Tikriti, Secretary General al Biroului de Nord al Partidului Ba'ath, din martie 1987 până în aprilie 1989
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
practic lichidat. Odată cu lichidarea partidului comunist Tudeh, regimul islamist nu mai avea practic nici un fel de opoziție, de dreapta sau de stânga. În afară de conflictul sângeros cu MEK, regimul iranian a trebuit să facă față unei serii de rebeliuni ale minorității kurde din Kurdistanul iranian, instigate de irakieni, care susținea Partidul Democratic Kurd din Iran. Mișcările insurgenților kurzi au fost ulterior lichidate de forțele de securitate ale regimului. În 1985 au avut loc și o serie de proteste ale studenților contra războiului
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
avea practic nici un fel de opoziție, de dreapta sau de stânga. În afară de conflictul sângeros cu MEK, regimul iranian a trebuit să facă față unei serii de rebeliuni ale minorității kurde din Kurdistanul iranian, instigate de irakieni, care susținea Partidul Democratic Kurd din Iran. Mișcările insurgenților kurzi au fost ulterior lichidate de forțele de securitate ale regimului. În 1985 au avut loc și o serie de proteste ale studenților contra războiului, care au fost lichidate rapid de autorități. Irakienii au instigat la
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
opoziție, de dreapta sau de stânga. În afară de conflictul sângeros cu MEK, regimul iranian a trebuit să facă față unei serii de rebeliuni ale minorității kurde din Kurdistanul iranian, instigate de irakieni, care susținea Partidul Democratic Kurd din Iran. Mișcările insurgenților kurzi au fost ulterior lichidate de forțele de securitate ale regimului. În 1985 au avut loc și o serie de proteste ale studenților contra războiului, care au fost lichidate rapid de autorități. Irakienii au instigat la revoltă și pe arabii din
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
de forțele de securitate ale regimului. În 1985 au avut loc și o serie de proteste ale studenților contra războiului, care au fost lichidate rapid de autorități. Irakienii au instigat la revoltă și pe arabii din Khuzestan. Mulți arabi și kurzi au preferat să se retragă în interiorul Iranului, decât să colaboreze cu agresorii irakieni. Alții însă au ales să lupte contra propriei lor țări, așa cum a fost cazul celor 6 arabi din Khuzestan care au luat cu asalt Ambasada Iranului din
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]