354 matches
-
care ne înscriem, care zdruncină reflexele interiorității, solicitînd o atitudine în raport cu dramatismul său obiectiv. Astfel ne putem explica tentația descinderii în materia fierbinte a istoriei imediate, conotate cu o acidă deriziune: "Am dat să scriu, mai demult, pe cînd nu lîncezise încă/ mărețul Răsărit de soare, un fel de Însemnări/ pentru glorioasele partide,/ o poveste cu guelfi și ghibelini, cu indiferenți, radicali,/ bolșevici și führeri ai Sumerului,/ cu prealuminați duci din Akkad.// Se vorbea acolo și de surparea spiritului în real
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
casa noastră, și-aveam impresia că-și recapătă încet, încet suflul. - Mergi prea repede, mi-a spus. Astăzi, mă gândesc că poate încercam să o trag un pic mai departe, s-o fac să-și depășească viața îngustă în care lâncezea. Dacă n-ar fi murit, cred că aș fi reușit s-o determin să cunoască alte orizonturi. În următorii trei sau patru ani, am mers mereu pe aceleași trasee, pe aceleași străzi, și totuși, din ce în ce mai departe. La început, nu ajungeam
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
kilometri de lîngă terasamentul plin de viață al gării centrale, un surplus de teren pe care marile companii l-au cumpărat în ideea că într-o zi o să-și întindă păienjenișul de linii, răspîntii și încrucișări. Această bogăție sălbatică ce lîncezește în jurul peroanelor aglomerate și al cîmpului de manevre pentru vagoanele în așteptare era destinată vagabonzilor fără adăpost și celor care au avut suprema detașare să renunțe la tot. Mereu privisem la acest interval între viață și călătorie cu o dorință
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
instanța naratoare din toate povestirile erijată în ,martor" ocular) nu are timp să le citească, dar care pot ascunde surprize (,Pentru el - Orestone, n.n. - toți scriitorii sînt celebri și demni de admirație cu condiția să fie tipăriți!"). Și domnul Baldassarre ,lîncezește", dar el nu o face citind maculatură, ci vizitînd, fără să cumpere, case scoase la vînzare sau veghind bolnavii agonici pentru că ,el nu simțea cu adevărat că trăiește decît în contact cu morții". Masada Wispra e ,geometru și fondator al
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
sărăciei s-a prostituat la o vârstă fragedă, într-un ocean plin cu venin. Gelu Negrea a clarificat multe aspecte, în versurile: Când cinstea nu rentează, iar muncă n are rost,/ Se spulberă hotarul dintre deștept și prost. Mulți indezirabili lâncezesc în suculenta economie subterană, se extind că o lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sărăciei s-a prostituat la o vârstă fragedă, într-un ocean plin cu venin. Gelu Negrea a clarificat multe aspecte, în versurile: Când cinstea nu rentează, iar muncă n are rost,/ Se spulberă hotarul dintre deștept și prost. Mulți indezirabili lâncezesc în suculenta economie subterană, se extind că o lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sărăciei s-a prostituat la o vârstă fragedă, într-un ocean plin cu venin. Gelu Negrea a clarificat multe aspecte, în versurile: Când cinstea nu rentează, iar muncă n are rost,/ Se spulberă hotarul dintre deștept și prost. Mulți indezirabili lâncezesc în suculenta economie subterană, se extind că o lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
impetuos, a dat mai multe amănunte decât ar fi fost necesare. El a pretins că "atentatorii" la viața lui Băsescu ar fi aduși din afara țării. Asta înseamnă că știe cu precizie cine și cum acționează. Pentru că nu orice bătrânel ce lâncezește pe bancă în fața blocului și care, la o adică, i-ar turna președintelui o sticlă cu cerneală în cap are și legături cu lumea interlopă internațională. Astfel de conexiuni sunt stabilite de oameni cu bani. Adică de oameni foarte vizibili
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
ca experiență. Știa și țarul Alexandru acest lucru, de aceea el nu ar fi dorit o încleștare militară. Dacă tratativele încercate ar fi dat roade favorabile imperiului francez, nici Napoleon nu ar fi dorit să se bată. Dar tratativele ori lâncezeau ori se dovedeau infructuoase, pentru că nici țarul nu voia să cedeze - teritorii care nu erau ale lui - așa cum nici Napoleon nu voia să renunțe la pământuri ce nu-i aparțineau. - Dar ce mai vrea împăratul Alexandru, după două războaie în urma
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
mici, care adormiseră de mult. Orașul era în beznă. Un vânt rece, un peron pustiu și... nimic în rest. Capitolul 5 Un milițian posomorât, a cărui vârstă cu greu ai fi putut-o intui, purtând o uniformă lustruită și decolorată, lâncezea pe un scaun, în fața unei uși imense, duble. Au terminat? Nu mai rezist, iar o să mă bată nebunul meu! Și bine-mi face, dacă mi-a trebuit să muncesc la partid, la școală nu-mi era bine. Cel puțin, acolo
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
o anumită dificultate de a-mi regăsi buna dispoziție. Am fost la câțiva medici care mi-au prescris întăritoare. Eram un timp mai bine, apoi mă simțeam iar rău. Viața nu mi se părea ușoară: când trupul e trist, sufletul lâncezește. Uitasem parcă într-o oarecare măsură acel lucru pe care nu-l învățasem niciodată și pe care-l știam atât de bine: să trăiesc. Da, cred că atunci a început totul. Dar nici în seara asta nu mă simt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
însuți. Ceea ce trebuie să împlinești, cu alte cuvinte. Pe pămînt, asta nu este tocmai simplu. Sînt ispitele tale ca să te abați de la cale, sînt obstacolele nenumărate și tentațiile fel de fel ale celorlalți care te paralizează, care te îndeamnă să lîncezești, să trăiești banal, mediocru, neînsemnat, ca majoritatea copleșitoare a oamenilor. Cîți dintre noi rezistă în spiritul profund al dat-ului interior? Cei aleși, ar fi răspunsul meu. „Singura călătorie din care nu te întorci întotdeauna cu mîinile goale este cea
Spiritul unui călător by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4611_a_5936]
-
această noutate, spunîndu-ne încă că actualele Corpuri nu au viață decât până la 15 februarie anul viitor. Luăm act de această dezmințire oficioasă. [17 iulie 1882] [""NAȚIUNEA" CONSTATĂ... "] "Națiunea" constată în fine și ea că starea noastră economică e primejdioasă. Agricultura lâncezește; nici cantitatea, nici calitatea produselor nu mai atrage cumpărători; concurența ne omoară; comerțul român dispare și străinul îl înlocuiește; balanța comercială arată că-n fiece an România jertfește milioane pe altarul civilizației străine. Mergând astfel ajungem la inanițiune, la sleirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alege o soluție atât de costisitoare precum menținerea a câte unui operator în psiac pentru fiecare quint imperial. Cel cu care intra în contact era de fapt o femeie. Se numea Alaana și, de fiecare dată când conversația cu împăratul lâncezea, îi plăcea să exploreze, pe cât de delicat putea, mintea ei. Era o ființă blândă, care suferea fantastic de dorul unui bărbat. Știa că și ea poate, într-o anumită măsură, să-i cutreiere gândurile, și nu dorea să ofere nimănui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
încheieturile, dar înaintam împreună cu ceilalți, noi mai în urmă ce e drept, cu excepția lui Tîrnăcop, care o luase la picior în primele rînduri alături de hoarda de țigani. Înainte să se dea startul întrecerii, nimic neobișnuit, aceeași atmosferă anostă, oameni resemnați, lîncezea totul, începusem să tremur stînd acolo în așteptare, mișcați-vă odată dobitoacelor, popor de doi bani îmi venea să strig, dacă pierdeți și șansa asta atunci vă puteți lua adio pentru totdeauna de la orice schimbare, cînd simt că mulțimea începe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
turmă, nu e nevoie să pleci În căutarea tigrului dacă locuiești pe același munte cu o haită de lupi. Bruno Îmi promise să se intereseze, dar știam că putea dura și câteva zile până afla ceva. Am stat, totuși, să lâncezesc În apartament tot restul dimineții, În speranța că Bruno, sau chiar Inge, ar putea să-mi dea telefon. Am stat mult timp cu ochii pironiți pe pereți și În tavan, și chiar am ajuns să mă gândesc din nou la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pedeapsa și răsplata ei. Fiecare cuvânt era ca o renaștere. Doar datorită luptei pure a lui Mark reușea să reziste. Peste câteva luni, va avea nevoie să-i reamintească cineva zilele astea. Iar ea va fi pregătită. Zilele de recuperare lâncezeau în repetiții zdrobitoare. Până și un urangutan ar fi început să meargă și să vorbească, doar ca să scape de tortură. Când Mark se ridică în sfârșit în picioare, Karin începu să-l plimbe în cerc, mai întâi în jurul camerei, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nici lovită, n-avea nici o leziune. Nu eu... Oare mai era cineva în stare să se stăpânească atât de bine? Cum de ajunsese la maturitatea asta? Cum o fi fost la vârsta lui Karin? Întrebările se îngrămădeau, toate interzise. Conversația lâncezea. Barbara devenise agitată și trebuia să se întoarcă la treabă. Karin simțea că s-ar putea să fie ultima oară când puteau să stea de vorbă astfel. O prinse și o îmbrățișă pe Barbara înainte să plece. Dar orice ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vară niciodată. Diminețile În hotel erau monotone, aceeași cafea, aceeași țigară, același duș rece, muzica molcomă a postului de radio care mai transmitea din când În când știri lapidare, venite de prin toate colțurile planetei bântuite de războaie locale sau lâncezind În pace absolută. Același ziar citit pe balconul care dădea spre plajă. Chevroletul negru stătea la umbra unui platan, și În burta lui trebăluiau doi mecanici, sub asistența stăpânului (primul Înger al dreptății), un bărbat cu alură de atlet, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
al traverselor. Diminețile În hotel erau monotone, aceeași cafea, aceeași țigară, același duș rece, muzica molcomă a postului de radio care mai transmitea din când În când știri lapidare venite de prin toate colțurile planetei, bântuite de războaie locale sau lâncezind În pace absolută. Același ziar citit pe balconul care dădea spre plajă. Chevroletul negru stătea la umbra unui platan și În burta lui trebăluiau niște mecanici, sub asistența stăpânului, un bărbat cu alură de atlet, cu părul tuns scurt, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
spătar Mihai, și unchiul Pană Negoescu l-au rugat să uite ce s-a întâmplat la Turlac. Taica i-a dat să înțeleagă că știe toate dedesubturile, dar... Ei bine, nu poate uita. Profită de un moment în care conversația lâncezea și interveni brutal: — Cumnate Nicolae, înălțimea ta știe ce s-a întâmplat la Turlac? Marele dragoman Nicolae Mavrocordat înghiți saliva și-și drese glasul, fără să spună nimic. Nu-și putea da seama dacă felul în care s-a adresat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pedagog-supraveghetor fusese o adevărată mană cerească. Simțea nevoia să se odihnească, desigur, și de o slujbă curată, comodă, cât de cât onorabilă. S-o fi odihnit îndeajuns în ăștia șapte ani, iar de-acum o fi început să ruginească, să lâncezească, să se umple de lehamite, Milică-tată, păi, chinul și umilința, și bătaia de joc? Nimeni nu garantează pentru prostiile noastre: bineînțeles că ai s-o primești înapoi și ai s-o iubești mai mult decât înainte, Milică-tată, pentru că îndeobște nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
policlinică ori la vreun cabinet din alea particulare de curând apărute, și parcă ar fi dus dorul vremurilor ălora când el venea cu mașina s-o ia de acasă ca s-o ducă la doctorul ăla cu care aranjase. Visa, lâncezea, amâna, dracu’ știe ce aștepta? Nu se mai gândea nici la Velicu. Gândul îi umbla străin, Mirelo, prin soarta și prin viața ei care curgea prin ea și o ținea în loc și o ținea vie. Copilul din ea, da, creștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
scurtă dar intensă aventură consumată în compania unui cunoscut play-boy bucureștean prin diverse locații ultraselecte din Monte Carlo, Juan-les-Pins sau Biarritz, care o costase uriașa ei dotă. Între felurile de mâncare, servite cu eficientă discreție de către același butler, conversația nu lâncezește, condusă ferm de doamna Hagiaturian. Multă literatură, un pic de muzică, câte ceva despre noile piese de teatru. Fără să se amestece în discuție, Smaranda privește stăruitor chipul lui Marius. Încearcă să regăsească pe fața locotenentului Rădulescu trăsăturile tânărului cunoscut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ăsta. Dădea rasol la lucrări și la teze. Dacă ar mai fi avut o Brățară cu Talismane alături, ar fi putut să formeze o facțiune separată și să-și alunge plictiseala schimbând bilețele Între ele. Singură, nu putea decât să lâncezească. Domnul da Silva a Încetat să mai Încerce s-o Învețe ceva și o asculta cât putea de rar. O urmăream la ore și o urmăream și În restul timpului. De cum ajungeam la școală, mă așezam la pândă. Stăteam Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]