1,287 matches
-
atît de mult pe pămînt - nu fi trist, nu fi nici bucuros, mîine vei trece cu mine prin tot întunericul... GR|MADA Se așază în el ca rumegușul în plăci din care niciodată nu se vor face sicrie - ochii pot lăcrima și din cu totul alte motive, mâna de ghips amintește vag semnul ochiului din care a plecat ca-ntr-o cîrciumă umbra bețivului pe peretele scuipat de atîtea vieți de prisos, numai prin fereastră se poate ieși fără să fii
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
contraste Altădată aș fi primit, fără a clipi, orice, azi verbul a lăsa mă uluiește, cu demnitatea-i translucidă, se-mpreunează în mine, vîrsta rotundă cu vîrsta pătrată timbrul grabei cu timbrul răbdării. Pînă la supărarea ceasornicului îndur zvîcnete sau lăcrimez iubire cu ochii lipiți cîntînd de voi doi vioi, gîndăcei, firea mea nepătimașă se primenește în fel și chip spre a putea îmbătrîni. Astăzi..., melancolie Istoria noastră comună îmbătrînind mă înfrumusețează. Există o splendoare a stingerii luminilor juvenile, plasă de
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]
-
și pe cele pe care nu le-am mai văzut în viață mea. Ascult poveștile din copilăria lui, repetate în diferite variante, de o sută de ori. Iar zâmbesc și le bat ușor pe mână pe toate prietenele mamei, care lăcrimează și la desene animate, darămite la o nuntă. Mă pup cu soacra. Dansez cu diferiți domni în etate, care insistă să mă invite la tango sau vals și să mă calce îndârjit pe bombeuri. Stau frumos la poză, tai tortul
De ce sunt miresele isterice – episodul 3 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18580_a_19905]
-
blog, povestea nașterii celui de-al doilea băiețel (la Municipal). E o poveste tonică, frumoasă (spre deosebire de aceea a nașterii primului ei băiețel, care a fost un coșmar giuleștean dintre cele mai hardcore), însă mai toată lumea care a citit-o a lăcrimat. Eu m-am apucat de lectură hotărâtă să nu lăcrimez, însă nu mi-a ieșit. Vă invit s-o citiți și voi aici, după care să-mi spuneți dacă vi s-au umezit ochii sau nu. Bărbații ar face bine
Test de lacrimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18729_a_20054]
-
E o poveste tonică, frumoasă (spre deosebire de aceea a nașterii primului ei băiețel, care a fost un coșmar giuleștean dintre cele mai hardcore), însă mai toată lumea care a citit-o a lăcrimat. Eu m-am apucat de lectură hotărâtă să nu lăcrimez, însă nu mi-a ieșit. Vă invit s-o citiți și voi aici, după care să-mi spuneți dacă vi s-au umezit ochii sau nu. Bărbații ar face bine să spună adevărul, mai ales că sunt protejați de anonimat
Test de lacrimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18729_a_20054]
-
cu altele, Nic vă explică acum, pe blogul lui de știință de ce cresc prăjiturile. Cine vrea să înțeleagă ce telenovelă chimică se întâmplă în cuptor între bicarbonat și celelalte componente ale prăjiturii, poate să afle de aici. Eu, personal, am lăcrimat pe dinăuntru la această telenovelă, fiindcă singura materie la care era cât p-aci să rămân corigentă în liceu a fost... o, da, chimia. O singură dată s-a întâmplat, printr-a X-a sau a XII-a, și țin
De ce cresc prăjiturile sau puţină chimie în bucătărie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18725_a_20050]
-
încălecată de un zdrahon tânăr, care i-o trăgea de zor, pe un fotoliu extensibil, pe care Stratan îl primise, probabil, cadou , la cununie. S-a mai liniștit când a văzut că tânărul respectiv( un coleg de-al său, care lăcrimase la nunta lui cu Violet), făcea sex normal, sănătos și nu oral, așa cum făcea el cu jumătatea lui. Se bucura într-un fel că, în privința sexului oral, Violet nu l-a trădat, sexul oral rămânând doar privilegiul lui. Stratan a
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016 Toate Articolele Autorului TOAMNA PLÂNGE PE ALEE Plânge toamna pe alee Picurâd din frunză jalea, Eu te caut din privire, Tu cu tine-mi umpli zarea. Te-așteptam la întâlnire, Frunza des mă lăcrima, Dar c-ai să-ntârzii o viață Inima nu îmi spunea. Toamna tristă de pe alee Își stergea pleoapa c-o frunză Și mi-a zis, n-o să mai vină, Pentr-o clipă i-ai fost muză! N-am luat în
TOAMNA PLÂNGE PE ALEE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373712_a_375041]
-
Acasa > Impact > Istorisire > LACRIMA UNEI AMINTIRI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1725 din 21 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului A lăcrimat o amintire În care te-ai adăpostit Și-n înserarea din privire Cu lacrima te-am învelit. Iar cerul îți ședea sub frunte Brodând cuvântul ce l-am scris, Zăpezile păreau mărunte În ochii tăi văpăi de vis. Cântam cu
LACRIMA UNEI AMINTIRI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373785_a_375114]
-
v-a dezbinat? Mi-ați promis că veniți la mine amândoi. Mai am un an și termin studiile. Am o iubită cu care intenționez să mă căsătoresc și voi îmi faceți o astfel de bucurie?” Rușinat, Mihai, citind scrisoarea băiatului, lăcrimă, făcându-l să se gândească la același lucru. „Oare banii i-au adus aproape de divorț? Poate, își răspunse el. Dar poate că și lipsa banilor ne-ar fi dus tot aici! Atunci? Oare nu ne mai iubim?” Mihai simțea pentru
NOROC NESPERAT NUVELĂ- FRAGMENT CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384764_a_386093]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > LACRIMA UNEI AMINTIRI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului A lăcrimat o amintire În care te-ai adăpostit Și-n înserarea din privire Cu lacrima te-am învelit. Doar cerul îți ședea sub frunte Brodând cuvântul ce l-am scris, Zăpezile păreau mărunte Iar ochii tăi de nedescris. Cântam cu îngeri
LACRIMA UNEI AMINTIRI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385234_a_386563]
-
Amprente > GLOSSA VEȘNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Numele-ți sfințit de stele A eternizat cuvântul, Marile te-aduc și ele Azi, înseninând pământul. Dacă cerul lăcrimează Și te-mbracă-n veșnicie, Tu de-a pururi ne veghează Lăcrimând cu poezie. Noaptea curge-ntre ruine Și îți cântă o balada, Inimile sunt străine, Cine rană să le-o vadă? Tu cunoști a lumii boală, Vindeci patimile grele
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Numele-ți sfințit de stele A eternizat cuvântul, Marile te-aduc și ele Azi, înseninând pământul. Dacă cerul lăcrimează Și te-mbracă-n veșnicie, Tu de-a pururi ne veghează Lăcrimând cu poezie. Noaptea curge-ntre ruine Și îți cântă o balada, Inimile sunt străine, Cine rană să le-o vadă? Tu cunoști a lumii boală, Vindeci patimile grele, Măi răsune` sub cerneală Numele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
din dor vesmântul, Vindeca durerea noastră Azi, înseninând pământul. Auzit-am într-o ruga Glasul codrilor cum cântă, Iar când noaptea o să fugă Va cădea lumină sfântă. Căci în brațele durerii Omenirea mai oftează, Tu alunga teamă serii Dacă cerul lăcrimează. Un izvor săruta timpul Și alinta taină morții, Tu renaști în anotimpul Care-ngenunchiază sorții. Cand vuiește nepătrunsul Mai avem o datorie, Tu ne lasă-n ploi răspunsul Și te-mbracă-n veșnicie. Glia ta soarbe lumină Din a bolților ferestre
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
Închegând necunoscutul Tu de-a pururi ne veghează. Și renaște prin iubire Așa cum a fost odată, Noi orbiți de-a ta sclipire Vom da mării vraja toată. Doar în zborul de luceferi Respirând o elegie Vom simți că suntem teferi Lăcrimând cu poezie. Lăcrimând cu poezie Tu de-a pururi ne veghează Și te-mbracă-n veșnicie Dacă cerul lăcrimează. Azi, înseninând pământul Marile te-aduc și ele, A eternizat cuvântul Numele-ți sfințit de stele. Referință Bibliografica: Glossa veșniciei (Marelui
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
de-a pururi ne veghează. Și renaște prin iubire Așa cum a fost odată, Noi orbiți de-a ta sclipire Vom da mării vraja toată. Doar în zborul de luceferi Respirând o elegie Vom simți că suntem teferi Lăcrimând cu poezie. Lăcrimând cu poezie Tu de-a pururi ne veghează Și te-mbracă-n veșnicie Dacă cerul lăcrimează. Azi, înseninând pământul Marile te-aduc și ele, A eternizat cuvântul Numele-ți sfințit de stele. Referință Bibliografica: Glossa veșniciei (Marelui Poet Mihai Eminescu
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
a ta sclipire Vom da mării vraja toată. Doar în zborul de luceferi Respirând o elegie Vom simți că suntem teferi Lăcrimând cu poezie. Lăcrimând cu poezie Tu de-a pururi ne veghează Și te-mbracă-n veșnicie Dacă cerul lăcrimează. Azi, înseninând pământul Marile te-aduc și ele, A eternizat cuvântul Numele-ți sfințit de stele. Referință Bibliografica: Glossa veșniciei (Marelui Poet Mihai Eminescu) / Alexandra Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2207, Anul VII, 15 ianuarie 2017. Drepturi de
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > AM SĂ TE CHEM Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului AM SĂ TE CHEM Iubite-n taina mea am să te chem să vii Când lăcrimează luna pe obrazul nopții, Să te cuprind în clipa-mi și-n orele târzii, Iar nuferii să ne mângâie ceasul morții. Să vii iubite-n șoapta mea, te aștept Sub nuferii ce plâng tăceri nespuse, Să stoarcem iubirii ce-a
AM SĂ TE CHEM de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385283_a_386612]
-
mai bine, Dar cât de-amară-i cupa cu venin? Cât arde dorul, ce vine și tot vine? Mă-nclin în fața prețului plătit, Când de copiii voștri v-ați îndepărtat, Mă-nclin în fața dragostei ce-ați irosit, În fața ochilor frumoși ce-au lăcrimat. Mă-nclin în fața ultimului rid, Care la celelalte s-a adăugat, Femei frumoase care nu mai râd, Femei cu suflet trist, nemângâiat. Citește mai mult Printre străiniMă-nclin în fața voastră,Cei ce munciți printre străini,Cei întristați cu inima sihastrăși
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
mai bine,Dar cât de-amară-i cupa cu venin? Cât arde dorul, ce vine și tot vine?Mă-nclin în fața prețului plătit,Când de copiii voștri v-ați îndepărtat,Mă-nclin în fața dragostei ce-ați irosit,În fața ochilor frumoși ce-au lăcrimat.Mă-nclin în fața ultimului rid,Care la celelalte s-a adăugat,Femei frumoase care nu mai râd,Femei cu suflet trist, nemângâiat.... XX. GREIERAȘUL, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017. Greierașul Mai cade-o
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
neștiind că el E în altă depărtare. Între ei creșteau distanțe Din cuvinte împletite, Rătăcindu-i pe-amândoi Pe planete diferite. Colțul rupt din Luna tristă Picura sânge prin lacrimi, Iar Pământul calm, distant O privea în negre patimi. Colțul lăcrima întruna Căci avea dureri ascunse, Iar Pământul asculta Vraja vorbelor nespuse. Câteodată Luna ruptă Încerca să lăcrimeze, Iar Pământul serios Îi cerea să înceteze. Cu durere primea sfaturi Colțul trist din Luna ruptă, Căci Pământu-n rece-cald Fără voie o inundă
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
amândoi Pe planete diferite. Colțul rupt din Luna tristă Picura sânge prin lacrimi, Iar Pământul calm, distant O privea în negre patimi. Colțul lăcrima întruna Căci avea dureri ascunse, Iar Pământul asculta Vraja vorbelor nespuse. Câteodată Luna ruptă Încerca să lăcrimeze, Iar Pământul serios Îi cerea să înceteze. Cu durere primea sfaturi Colțul trist din Luna ruptă, Căci Pământu-n rece-cald Fără voie o inundă. Ea îi cere-n taina mare S-o privească mai atent, Însă el ca un Pamânt Rămânea
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
pui frână La lux și-averi în aur poleite, E doar o boală ce durează până Când moartea gol, sărac te-nghite... 5. Amor patriæ nostra lex (Iubirea patriei este legea noastră) Mai suntem mulți cei fără țară-n țară Ce lăcrimăm la doina dulcei patrii, Dar sunt și multe inimi ce-nghețară Și frânte-s în ventricule și atrii... 6. Bis dat, qui cito dat (Darul dat la vreme e dar îndoit) Primim, prin gesturi sincere sau false, Adesea daruri, multe
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
plăpânde, destul de puternic. Purta un mintean ros de vreme, legat peste mijloc cu sfoară și tot desculț. Semăna cu un profet trimis de Dumnezeu să zgâlțâie conștiințele adormite ale neamului. Oamenii puneau întrebări la care răspundea răbdător. Avea ochii umezi, lăcrimaseră de curând iar mai apoi avea să plângă aproape fără reținere. - Oameni buni, numai de la optzeci și nouă încoace, românii au omorât aproape douăzeci de milioane milioane de prunci curați și nevinovați ca îngerii și mai ales lipsiți de orice
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
03 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Aștept să prind aripi După forma sufletului meu, În brațele curbate de așteptare ... Să umplu golul cu sfinte meditații. Ca o brândușă în zborul unui vis În care am devenit vultur, Peste cerul tău lăcrimând din boltă, Dau contur de stele carului mare. Voi pogorî să-mi vindec cuvintele În căușul umezit al palmelor tale, Și ca un zburător mă voi întoarce Cu seva buzelor arse de neliniști. Sunt un copil pierdut într-un oraș
COPIL PIERDUT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358269_a_359598]