1,004 matches
-
1955 - s-a născut Cristina Tamaș 14.11.1967 - a murit Petre P. Panaitescu (n. 1900) 14.11.1990 - a murit Ernest Bernea (n. 1905) 14.11.1991 - a murit Constantin Chiriță (n. 1925) 14.11.2008 - a murit Ioan Lăcustă (n. 1948) 15.11.1845 - s-a născut Vasile Conta (m. 1882) 15.11.1876 - s-a născut Anna de Noailles (m. 1933) 15.11.1911 - s-a născut Alexandru Ciorănescu (m. 1999) 15.11.1976 - s-a născut Mădălin
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5128_a_6453]
-
Călin), pitpalacul prepeliței, presurile (Freamăt de codru), sticleții exuberanți, cu penaj multicolor (Vre o zgâtie de fată). Insectarul. Musculițele și fluturii (în Miradoniz), ploșnițele roșii (Cugetările sărmanului Dionis), paianjenul, greierele, musca, luciolii (licuricii), albinele, gândacul (Călin Nebunul), furnicile, puricii, bondarul, lăcustele, țânțarii, cărăbușii (Călin), "viespii" (Codru și salon), "gâza mică" (Miron și frumoasa fără corp), cariul (Melancolie), moliile (Icoană și privaz). Regnul animal: cerbul (Ondina), bourul (Aveam o muză), ursul, căprioara, țapul, tigrul (Memento mori), oaia, șoarecele, liliecii (Cugetările sărmanului Dionis
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
lupta împotriva dăunătorilor și bolilor plantelor cultivate și pădurilor. ... Capitolul 3 Executarea și finanțarea acțiunilor de protecția plantelor Articolul 6 Acțiunile de protecția plantelor cultivate și a pădurilor se execută și se finanțează astfel: a) Acțiunile de prevenirea și combaterea lăcustelor, gîndacului Colorado, omizii păroase a dudului, rîiei negre a cartofului, rozătoare de cîmp, dăunătorilor și bolilor - de pe terenurile rezervă de stat și parcuri de utilitate publică - se execută și se suporta din bugetul Ministerului Agriculturii. De asemenea se execută și
DECRET nr. 697 din 31 decembrie 1956 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor în R.P.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106162_a_107491]
-
spre altă zonă decât aceea ilustrată cu o neasemuită strălucire - a istoriei europene. E vorba de concentrarea pe „jumătatea de generație care separă căderea comunismului, în 1990-1991, de catastrofica invazie a Iraqului de către America, văzută drept intervalul anilor mâncați de lăcuste: o decadă și jumătate de prilejuri ratate și de incompetență politică pe ambele maluri ale Atlanticului.” Ce am pierdut, așadar? Lista e lungă și dureroasă. În primul rând, spune Tony Judt, am pierdut prilejul de a face o analiză serioasă
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
îngerul meu purul și obscenul/ s-a prăbușit lovit de bolovani// fiindcă a fost zărit plutind pe arii/ de un țăran lucrat de viziuni/ șiacum îl țin sub bîta lor pîndarii/ să-l stoarcă de mirare și minuni:// «o hi lăcusta care-mpunge orzul/ sau fluturele îngrășat cu pai/ sau pasăre cum o arată torsul/ sau viespea albă ce ucide cai// că d-aia parcă s-a rărit porumbul/ și laptele s-a subțiat în vaci/ că umblă gîza asta grea
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
vechii "clienți": Sadoveanu, "licheaua nr. 1 a României și a Republicii Populare Române", Arghezi, "licheaua de presă", care nu punea mare preț pe convingerile politice, căutând redacția care-i oferea onorariu mai consistent. Era "ca o căpușă și ca o lăcustă". Acum, e de remarcat că autorul distinge între publicistul afacerist, fără nici o morală, și marele poet, "care a spart tiparele lexicale, îmbogățind din nou limba, așa cum o făcuse Eminescu." Neiertător este Pandrea cu M. Ralea, care întruchipează tipul lingușitorului, al
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
funcționa de multă energie, în jurul a un sfert din metabolismul cotidian. Într-un an, hrana unui om echivalează cu consumul a 300 de păstrăvi, a 90.000 de broaște necesare hranei acestora, care, la rândul lor, consumă un milion de lăcuste și, în fine, lăcustele consumă 1.000 de tone de iarbă. Pământul nu mai rezistă. Se sufocă pur și simplu din cauza noastră.” Economia modernă distruge sistematic speciile neproductive. În ultimul secol, din 80 de specii de bovine se au căzut
Homo sapiens în pericol? () [Corola-journal/Journalistic/3256_a_4581]
-
în jurul a un sfert din metabolismul cotidian. Într-un an, hrana unui om echivalează cu consumul a 300 de păstrăvi, a 90.000 de broaște necesare hranei acestora, care, la rândul lor, consumă un milion de lăcuste și, în fine, lăcustele consumă 1.000 de tone de iarbă. Pământul nu mai rezistă. Se sufocă pur și simplu din cauza noastră.” Economia modernă distruge sistematic speciile neproductive. În ultimul secol, din 80 de specii de bovine se au căzut pradă selecției operate de
Homo sapiens în pericol? () [Corola-journal/Journalistic/3256_a_4581]
-
O. Iosif este mai apropiat de poezia pașoptistă a lui Mureșanu, care în oda Un devotament familiei Hurmuzachi proclama aceeași idee, potențată în convingerea sa prin corelația cu trecutul: „ De n-a pierit românul când hoardele barbare/ Veneau ca și lăcuste în agrii semănați.../ De n-a pierit românul când nu vedea lumină,/ Când simțul libertății era ucigători,/ Acum, când tirania se zbuciumă-n dureri,/ Tu, bravule române, mai crezi că o să pieri?” Caracterul profetic - se știe - este o trăsătură a
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
trebuiau să vie din Polonia, nici oștirea Brăncovanului, ci se pornește pe malul drept al Prutului la Fălciu în întâmpinarea armatei turcești. Eu cu dragonii mei, am trecut sub comanda generalului Ianus. Din cauza lipsei de iarbă, datorită unei invazii de lăcuste, n'am coborât până în Fălciu ci ne-am oprit cu două verste mai sus de gura Săratei, pe malul acestălalt al Prutului, unde se găsea pășune pentru cai. în 6 Iulie, la amiază, ne-au zărit Turcii, care urcau pe
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
de ceară sărută flacăra și un nor de perdele părînd idealuri un rug ce nu poate să ardă închis scriam scormoneam la porțile unei scoici adormite în lîna de aur prin contururi vegetale și ceasuri de hiacint helicoptre de heliu lăcuste de thaliu pisoiul unei raze ghemuit în contemplare absorbit în hîrtie nu mă mai auzi urechile - floare de lotus - surde ochi împietrit în cerneală semnele ard în urmă pădurea lumina curge pe o lumînare din amintire în noaptea polară dezgropată
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
atât de expresivă, a scriitorului singur, cu desăvârșire singur, în fața paginii albe. Dacă majoritatea componenților generației '80 au avut un start fulminant și un traseu pâlpâitor (excepțiile numindu-se Mircea Cărtărescu și Mariana Marin, Marta Petreu și Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă și George Cușnarencu), Liviu Georgescu a așteptat douăzeci de ani pentru a debuta editorial, într-un context radical diferit de cel al deceniului nouă. Complet desincronizat față de poeții ,lunediști", el a ieșit la rampă abia în 2000 (cu volumul Călăuza
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
umani, poate fi adus și exemplul concret al insectelor-spion - microdispozitive articulate, concepute cu scopul înregistrării, transmisiei sau distrugerii de informații confidențiale. Astfel de ,organisme" robotice (cum sînt cele construite de Mark Tilden în laboratoarele federale americane din Los Alamos: gîndaci, lăcuste, păianjeni) funcționează semi-autonom prin combinarea a două tehnologii: nervous-net și neuro-net. Prima ar determina coordonarea motorie a insectei (cu precădere, mișcarea picioarelor), cea de a doua, procesarea stimulilor exteriori (prin intermediul implantării unui sistem computerizat ,neuronal"), care ajută la diferențierea mișcării
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
sorbit dulcele tors al orelor către amurg, la finele zilei de muncă, începută înaintea zorilor. Se știa doar apărat, iar trecerea câte unei secete ce-l silea pe țăran să macine ghindă, rămânea în istorie, la un loc cu puhoiul lăcustelor. Se petrecură, astfel, sute de generații de ecologiști ce nu s-au cunoscut. Iubeam și eram iubiți. Dar se știe, cel puțin de când poezia damnată a intrat în canon, că ucidem ceea ce iubim, așa se întâmplă, nu se poate altfel
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
de acest gen mi se par pripite, venind nu în urma lecturii, ci mai degrabă în locul ei. Nume pe cât de sonore, pe atât de diverse precum Nicolae Breban, Dumitru }epeneag, D.R. Popescu, Augustin Buzura, Fănuș Neagu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Radu Aldulescu, Dan Stanca, Petru Cimpoeșu, Răzvan Petrescu, Gabriel Chifu, Daniel Bănulescu, Cătălin }îrlea, Cornel George Popa, Ioana Drăgan, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Bogdan Popescu, Sorin Stoica, Ionuț Chiva, Ioana Bradea nu acreditează câtuși de puțin ideea unei crize
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
Ioan Lăcustă Am participat de curând, alături de prietenul Constantin Stan, prozator important al literelor de acum, și de poetul Dan Mihai Cipariu, la o întâlnire cu cititori-elevi dintr-un mare liceu bucureștean, "N.Tonitza". Întâlnirea se înscria în cadrul mai mult decât binevenitelor
Literatură, tinerețe, creație by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10673_a_11998]
-
străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Ioan Lăcustă Întâmplarea a făcut ca, de curând, să-mi cadă sub ochi două cărți vorbind despre două așezări, Vârciorova și Beliș, dispărute în anii '70 sub apele unor baraje ridicate în avântul de a da țării cât mai multă energie electrică
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
Ioan Lăcustă Greu de numit sentimentele și trăirea de la capătul cărții încheiate. Nu am fost atent la ele până deunăzi. Sfârșeam o carte de scris și respiram parcă ușurat, ca bunicul când, la capăt de toamnă, își vedea hambarul plin. Se putea
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]
-
Ioan Lăcustă Stimulat de sugestiile inimosului realizator de emisiuni la postul Radio România Cultural, Eugen Lucan, recitesc unele romane din deceniile trei-patru ale veacului trecut. Despre care și vorbesc pe post, cu gândurile unui lector din acest prag de nou mileniu. Scrieri
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
cît toate zilele și nopțile/ Creației/ Se plimbă chinuit prin viscerele morate..." (Tabără de agrement). Sau: , Din nou și din nou/ Bulgări reci îmi înfierbîntă iarba de pe trup// Ai atins cu mîinile înfrîngerea pe care o sufăr/ Alungînd norul de lăcuste/ Ca pe o flacără mistuită.// O voce mai veche peste o voce mai nouă/ Lacomă și înfrigurată/ Hrănindu-se cu iarba de pe stele" (O voce). Sau cu anexa unei moralizări: ,Ah, cîtă tristețe în ochii șoarecelui de cîmp/ Dezgolit pe
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
ŤDESANT '83ť, la atac!" Impactul apariției acestei cărți a fost unul instantaneu. Majoritatea membrilor ,comandoului" au devenit, în anii care au urmat, nume de prim plan ale prozei românești (Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Cristian Teodorescu, Gheorghe Crăciun, Constantin Stan, Ioan Lăcustă, George Cușnarencu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu etc.). Alții și-au dobîndit notorietatea în alte zone ale literaturii decît proza (Gheorghe Iova, Gheorghe Ene, Ion Bogdan Lefter). Așa cum prevedea Ovid S. Crohmălniceanu au existat și nume care s-au pierdut pe
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
Ioan Lăcustă Multă vreme am crezut în singura putere a scrisului cu străvechile instrumente -creion, toc, stilou (pix). Ordonarea gândurilor în șire după ritmul lent al înaintării creionului pe coala de hârtie îmi părea a fi desăvârșită, truda scriitoricească însemnând și nesfârșite
Mircea, computerul și dorul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10876_a_12201]
-
Ioan Lăcustă Admiram la el, cu acea uimire în fața dăruirii care simți că dă sens unei vieți și care, în cele din urmă, se împlinește în destinul închis, pasiunea cu care știa să însuflețească o lume, altfel, dizgrațioasă și plină e contrarietăți
Robit cărților, arhivelor... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10801_a_12126]
-
și mai bogat. Pe cine va găsi deci Dumnezeu deopotrivă cu El, ca să-Și aducă Sieși mireasă de la el? Căci zice proorocul: «Cel ce ține în mâna Lui marginile pământului și pe cei ce locuiesc în el, ca pe niște lăcuste» (Isaia 40, 22). Iar în alt loc: «Dumnezeu cel veșnic, Care a întocmit marginea pământului» (Isaia 40, 28) și «a întemeiat pe nimic stâlpii lui» (Iov 38, 4-6) ... Deci Cel ce este așa, să vedem a cui fiică a luat
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]