494 matches
-
vrea un martor viu al vremilor trecute. E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă. Prin frunza risipită îi stă acum culoarea. Dar dărnicia ei, îi dă un iz de doamnă Și-n tot ce-a dăruit se lăfăie savoarea. Când față de frumos ne paște lăcomia, Din frunzele-arămii, mai strângem câte una, Să punem vieții dar, să-i invelim câmpia, Cu toamnele-aurii să-i împletim cununa. Referință Bibliografică: E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă / Marin
E-ATÂTA GOL ÎN JUR... ŞI-ATÂT DE MULTĂ TOAMNĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357171_a_358500]
-
averi. - Oho, dar bogați mai sunteți, de vă încumetați să oferiți sultanului atâta bănet! Niciodată n-am întâlnit boieri așa darnici! - Fiindcă este vorba de interesele țării! Domnia Ta are datoria sfântă să domnească în liniște și pace și să se lăfăie în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” - îl asigură boier Ciocoiu. - Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! - rosti cu vicleșug boier Conacu. - Au dreptate boierii, vodă-i dator să domnească! - interveni
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
am făcut o mulțime de blocuri pe care cei de azi nu sunt în stare nici măcar să le văruiască, am făcut metroul căruia voi, „oamenii zilelor noastre”, îi tot găsiți cusururi, am ridicat clădirea impunătoare numită Casa Poporului, unde se lăfăie azi aleșii țării și pe care aceiași aleși erau gata-gata să o dinamiteze prin 1991, am construit hidrocentrale, Canalul Dunăre - Marea Neagră, fabrici și uzine pe care le-ați vândut străinilor pe un pumnișor de galbeni. Toată munca generațiilor noastre ați
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
așteptau, cu inconștiență, să le salveze sufletele amețite de orgoliul virilității și, doamne, gemea ea în adîncul sufletului ei, ce haos domnea în lume, ce orgie a simțurilor se revărsa în fiecare reclamă în care, în spatele unor coapse apetisante se lăfăia o limuzină luxoasă sau, după un tub cu pastă de dinți, se ivea zîmbetul de pe botul apetisant ale unei consumatoare de fructe exotice din țările bananiere. Nu femeia din ea suferea, în definitiv, se consola ea, sexul nu este doar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
roșu al lanternei din capătul garniturii se mai lăsase văzut oarecare vreme - , determinându-mă să mă îndrept spre Eșire, cum scria mare, cu litere albe pe o tablă albastră. Albastrul intens, de altfel, cu tentă liliachie, era culoarea ce se lăfăia peste toate câte putuseră fi vopsite de-a lungul și de-a latul peronului, inclusiv pe stâlpii din fontă cu capiteluri corintice care susțineau copertina acestuia. Trecusem prin dreptul ceasului cu cifre romane, imens, cu arătătoarele de grosimea brațului unui
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
fi să treacă pe ulița satului, lumea s-ar speria, și-ar lua copiii de la porți și i-ar băga în casa rușinată, ei bine, indivizii aceștia, împinși de la spate de niște inși ce stau pe purcoaie cu bani, se lăfăie în ecrane... Deși clănțușul la poartă e pus, deși ușa e încuiată, ei ne intră în case, pricopsiți cu câte o siglă de televiziune. Își sporovăiesc viața lor ca o mocirlă colcăită cu viermi. Oligofrenii dau lecții de logică, râgâielile
RÂNDUNICA, RÂNDUNICA, SUNT PĂTRUNJELU RECEPŢIEI! de DONA TUDOR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358775_a_360104]
-
Cugetare > VIZIUNE BOLNAVĂ Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Bisturiul taie fără milă Rețeaua arterelor bolnave Țâșnește sânge putrezit, producând silă, Stropind pelicule de amintiri suave. Chisturile înnegrite de vreme Se lăfăie în splendoarea urâciunii Se-ntind, paralizând mintea, alene, Contorsionând viziunea despre realitate a lumii. -Doctore ai extirpat viciul,răutatea Ce-mi macină lobul conștiinței, Ce-mi hrănea vanitatea Și-mi încătușa voința ființei ? -Omule ros de patimi,de ambiții și
VIZIUNE BOLNAVĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359001_a_360330]
-
și pragmatic. Exista o tihnă în privirea ce se uita peste gard. Se umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capra de râioasă, în privirea accelerată cu venin, capra se lăfăia dolofană. Uitătura se înfigea până în prăsele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf și, în curtea vecinului, rămânea capra întinsă ca buturuga. Zicerea proverbială se oprește aici. Dar, dacă ar fi să continuăm acțiunea, ar urma, probabil, prohodul cărnii. Sub
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
toarse pentru vorbe și vorba e ca o merindă vie. Până când ajunge în gura cu venin. Vorbim mult. Sporovăim cu pleoapele lăsate. Visăm contururi în baloane din săpun. Țara arde și baba...ce face baba? Unde-i baba? Baba se lăfăie silfidă, trasă prin inel și bisturie chirurgicale, în ecranele de seară, puțin în print și, peste tot, în online. Ar putea fi jurnalistul un chirurg social? Dacă ar fi să dăm crezare unora, Galaxia Gutenberg va fi pulverizată de Galaxia
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
ducând la capăt lucrul lui Moș Ene, devreme seara ori peste zi. Lecțiile ni le făceam la ferestre, unde o masă mai mult lungă avea la fiecare capăt câte un scaun înalt cu spătar la fel. În lungul camerei se lăfăia o scoarță de lână cu alesături, un adevărat tablou cu tufănele și crăițe care dădeau atât de bine pe scândura alb-gălbuie a podelei! Dinspre răsărit, ne priveghea joaca, învățatul ori somnul o icoană veche pe lemn înfățișând Fecioara cu pruncul
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
și pragmatic. Există o tihna în privirea ce se uită peste gard. Se umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capră de râioasa, în privirea accelerată cu venin, capră se lăfăia dolofana. Uitătura se înfigea până în prașele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf și, în curtea vecinului, rămânea capră întinsă că buturuga. Zicerea proverbiala se oprește aici. Dar, dacă ar fi să continuăm acțiunea, ar urma, probabil, prohodul cărnii. Sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
și pragmatic. Există o tihna în privirea ce se uită peste gard. Se umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capră de râioasa, în privirea accelerată cu venin, capră se lăfăia dolofana. Uitătura se înfigea până în prașele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf și, în curtea vecinului, rămânea capră întinsă că buturuga. Zicerea proverbiala se oprește aici. Dar, dacă ar fi să continuăm acțiunea, ar urma, probabil, prohodul cărnii.Sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
contrasta cu nuanța de albastru deschis al încăperii. Când intrai în baie, parcă intrai în valurile mării. Îți crea o atmosferă relaxantă, odihnitoare. Până și lămpile fluorescente de neon erau azurii. Pe suporți metalici, nichelați, prinși în pereții băii, se lăfăiau prosoape plușate de culoare albăstruie, groase și pufoase. Sosite în cameră, cât timp Minela desfăcea geamantanele și aranja lucrurile în comodă și în dulap, Dalia a intrat să facă duș pentru a scăpa de nisipul lipit pe corp, eliberându-se
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
al morții din (și pentru) dragoste, obsesii tratate într-o desfășurare evenimențiala restrânsă, fără largi descrieri ale personajelor, accentele fiind puse în cheia românului modern: dialogurile sunt înregistrate cu un simț al proporției, descrierea crește în intensitate și domesticul se lăfăie pe un pat al lui Procust. O scriitura inhibata și de un iz voit pueril pe alocuri, mizându-se pe forță de sugestie și precedentă bagajului cultural; naratorul este alternativ omniscient și relatează la pers. a III-a, ca să iși
SALON BELVEDERE (ROMAN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359191_a_360520]
-
în sfîrșit, ai venit și pentru mine! Astăzi, Doamne, sînt ca o iesle, ca ieslea din Betleem; așază -Te în ea, Doamne! Eu nu am altceva decît această inimă, așa cum este ea acum, inima în care pînă astăzi s-a lăfăit păcatul, inima în care pînă astăzi nu a stăpînit lumina, nu a domnit Tatăl Cel din ceruri, n-au prisosit adevărul, iubirea și dreptatea; inima aceasta a fost roaba tuturor pornirilor rele și nu am cunoscut pînă acum ce înseamnă
BUCURIA CRĂCIUNULUI () [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
pe care și oamenii și maimuțele le apreciază cu gusto, cu entuziasm, adică. Nu glumesc, sunt băi naturale unde vin să se îmbăieze maimuțele sălbatice. Vin la băi, cum s-ar zice; stau exact ca noi, sprijinite de marginea bazinului, lăfăindu-se în apa fierbinte, li se citește plăcerea pe față (maimuțelor). La fel și aici, ne uitam pe geamul aburit al băilor, erau femei goale în apă, doar capul afară. Prosopul cadou era folosit pentru spălat, apoi purtat, ud, pe
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
Jax nu era întrecut decît de Oțel, iar ei doi erau cei mai buni dintre toți. Fuseseră colegi de cameră în anul care trecuse și acum se întorseseră în cabina lor ca să stea cu burta-n sus și să se lăfăie în neașteptata luxură a noilor efecte, ca să soarbă cafea decofeinizată, numită kafea și să fumeze țigările denicotinizate din rația reglementară, numite Denikcig de către producător și poreclite gîtuielnițe sau spărgătoare de plămîni. „Pasează-mi o gîtuielniță, Jax”, zise Oțel stînd tolănit
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
ușa ce dădea în camera din față cu mobilă albastră ca cerul senin, pe recamierul căreia trona, ca o adevărată împărăteasă ce era, singura păpușă pe care mi-am dorit-o vreodată și pe care nu am avut-o, se lăfăia fălos fileul de ață făcut, cu multă dragoste într-o vară lungă și fierbinte, de mama. M-am așezat la masă și rând pe rând și-au ocupat locurile bine cunoscute, bunica care tocmai sosise de pe drumuri, fratele meu care
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
dintr-un dosar rămas deschis din cele mai vechi timpuri și închis uneori să nu intre praful. După datele voluminoase pe care le dețin ... se afla borsetul meu. Se afla, zic!... Mă scarpin strategic cu pixul în zona capului unde lăfăiau în huzur neuronii uitării și-i dau de înțeles că habar n-am de borsetul lui.Aștept continuarea. - Nu pot continua căci în borset aveam agenda mea de suflet și fără ea intrăm în pauză de inspirație - declară el sacadat
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
explodat, bătrânii bolnavi mor din lipsă de medicamente și subnutriție... CONTELE DRACULA : Și tineretul? PRINȚIȘOR: Unii au părăsit țara după o pâine amară, iar cei rămași își duc traiul de pe o zi pe alta. Doar o mică parte, baronii, se lăfăiesc în plăceri. CONTELE DRACULA:(încruntat) E grav ce-mi spui! PRINȚIȘOR: Neamul tău e pe cale de dispariție. CONTELE DRACULA: Asta niciodată! PRINȚIȘOR: Pentru mâine seară „Imperatorul” a convocat o adunare la Palatul Neamului din București. CONTELE DRACULA:(mânios) „Imperatorul” vrea
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
Nu te supăra, da' asta ești: cor-ci-tu-ră!! - Ei, ho! semne fandosite și cam rar folosite. Eu ca Punct, cu drepturi depline într-o scriere, îl punctez pe frate-miu și facem Două puncte. D'abia atunci urmați voi să vă lăfăiți. Asta, până spun eu: Gata! V-ajunge! Și când vrea cerneala mea vă barez toată distracția. - În paranteză fie spus, eu ca Paranteză consider că nici nu ai fi spus aceste vorbe dacă nu era Linioara de dialog. - A vorbit
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
plus, mai avea și un zâmbet idiot delimitat de gaura din cagulă din dreptul gurii. Această inedită imagine ne era oferită gratuit de Balconistu cu ajutorul spotului de lumină pornit din neastâmpărata lanternă scoasă rapid din sânul său unde Gina tatuată lăfăia printre firele de păr creț, dar nu de ajuns de rapid încât Sticlă Goală să nu-și surprindă “suflețelul” său făcându-i cu ochiul. Sau ... poate s-a înșelat. - Ăsta-i Yală junior ! - făcu prezentările Balconistu scanând cu lanterna de la
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
cotelit. O vede încercând să deschidă febril ușa șifonierului, o pierde un moment din vedere dar o aude trăgând sertarele de la toaletă și în cele din urmă cade cu privirea pe mâna stângă a mortului, în al cărui inelar se lăfăie provocator un ghiul de zile mari. Lui tot nu îi mai folosește acum la nimic! Trage disperată de inel dar nu reușete să îl scoată. Ia uite baba ce curajoasă e! Dacă ai ști tu hoașcă bătrână câți rulmenți m-
FUGIŢI, MORTUL!!! de ION UNTARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342661_a_343990]
-
încep să-și consolideze imperiul în Londra, încercând să elimine cartelul criminal al lui Charlie Richardson și colaborând cu mafia americană care caută să pătrundă în oraș. Celebri și invidiați, aceștia își creează relații printre cei mai influenți londonezi, se lăfăie în bogații și par de neoprit. Pe de altă parte, Reggie se îndrăgostește de Frances Shea și se căsătorește cu ea, promițându-i că va face doar afaceri legale. Astfel, cumpără și conduce mai multe cluburi de noapte. Însă cum
Filmul Gangsteri de legendă în cinematografe [Corola-blog/BlogPost/100525_a_101817]
-
că plătesc eu toată consumația? Am zis! Și la mine, cuvântul e cuvânt. Nu mă dau deoparte de la un chef temeinic. Doar mă știți. Și nici că n-aș avea posibilitatea să-l susțin cu bani. Am destui, bă! Mă lăfăi. Dar banii mei nu sunt de risipit ci pentru investit. --Păi, acum nu-i investești? Că ne-ai înnebunit cu cea afacere și nu ne spui ce ai de gând cu noi. --Mă, băieți, oftă Zamfirescu, nu v-am spus
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]