402 matches
-
Coada nu este forfecată prea tare. Picioarele sunt acoperite de pene și puf. Masculii nu se prea deosebesc prin exterior de femele. Indivizii tineri se aseamănă cu adulții, însă au spatele negru-gri, fără luciu, și burta de o nuanță albă-cafenie. Lăstunii năpârlesc o singură dată de an, în schimb procesul este îndelungat, cuprinzându-se între lunile august și martie. Toamna își schimbă puful, iar primăvara penele. În limitele arealului său de viețuire lăstunul poate fi confundat cu rândunicile și cu alți
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
fără luciu, și burta de o nuanță albă-cafenie. Lăstunii năpârlesc o singură dată de an, în schimb procesul este îndelungat, cuprinzându-se între lunile august și martie. Toamna își schimbă puful, iar primăvara penele. În limitele arealului său de viețuire lăstunul poate fi confundat cu rândunicile și cu alți reprezentanți ai acestei familii - rândunica de casă, lăstunul de apă, rândunica roșcată. Deosebirea constă în burta albă a lăstunului de casă, vizibilă în timpul zborului. În Africa seamănă mult cu rândunica cenușie ("Pseudhirundo
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
schimb procesul este îndelungat, cuprinzându-se între lunile august și martie. Toamna își schimbă puful, iar primăvara penele. În limitele arealului său de viețuire lăstunul poate fi confundat cu rândunicile și cu alți reprezentanți ai acestei familii - rândunica de casă, lăstunul de apă, rândunica roșcată. Deosebirea constă în burta albă a lăstunului de casă, vizibilă în timpul zborului. În Africa seamănă mult cu rândunica cenușie ("Pseudhirundo griseopyga"). Aceasta, însă, are o burtă mai întunecată, partea superioară a cozii este cenușie, iar coada
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Toamna își schimbă puful, iar primăvara penele. În limitele arealului său de viețuire lăstunul poate fi confundat cu rândunicile și cu alți reprezentanți ai acestei familii - rândunica de casă, lăstunul de apă, rândunica roșcată. Deosebirea constă în burta albă a lăstunului de casă, vizibilă în timpul zborului. În Africa seamănă mult cu rândunica cenușie ("Pseudhirundo griseopyga"). Aceasta, însă, are o burtă mai întunecată, partea superioară a cozii este cenușie, iar coada este puternic forfecată. Lăstunul de casă zboară rapid și agil, mai
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
roșcată. Deosebirea constă în burta albă a lăstunului de casă, vizibilă în timpul zborului. În Africa seamănă mult cu rândunica cenușie ("Pseudhirundo griseopyga"). Aceasta, însă, are o burtă mai întunecată, partea superioară a cozii este cenușie, iar coada este puternic forfecată. Lăstunul de casă zboară rapid și agil, mai lejer însă decât rândunica de casă. În zbor dă din aripi în medie de 5,3 ori pe secundă. Este o pasăre comunicativă, dar cu un glas destul de slab. Lăstunul de casă populează
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
este puternic forfecată. Lăstunul de casă zboară rapid și agil, mai lejer însă decât rândunica de casă. În zbor dă din aripi în medie de 5,3 ori pe secundă. Este o pasăre comunicativă, dar cu un glas destul de slab. Lăstunul de casă populează toată Europa, cu excepția extremităților nordice ale acesteia (peninsulele Scandinavă, Kola) și a teritoriilor de peste 66° lat.N dintre Marea Albă și Ural. În Siberia se găsește până la 65° lat.N în bazinul râului Obi, 70° lat.N
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
69° lat.N în bazinul Kolîmei. Pe țărmul pacific este întâlnit până la cursul mijlociu al râului Anadîr și litoralul nordic al Mării Ohotsk. Limita sudică a arealului trece prin Siria, Iraq, sudul Iranului, sudul Afganistanului și munții Atlas. În sălbăticie lăstunul de casă își face cuib de regulă în peșterile luminoase sau în fisurile din rocile sedimentare, cel mai des pe malul râurilor de munte. Arareori ocupă cuiburile lăstunilor-de-mal. O dată cu apariția orașelor, lăstunii au început a-și construi cuiburi pe sub streșini
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Iranului, sudul Afganistanului și munții Atlas. În sălbăticie lăstunul de casă își face cuib de regulă în peșterile luminoase sau în fisurile din rocile sedimentare, cel mai des pe malul râurilor de munte. Arareori ocupă cuiburile lăstunilor-de-mal. O dată cu apariția orașelor, lăstunii au început a-și construi cuiburi pe sub streșini și cornișe, preferând pereții din piatră sau cărămidă; din această cauză sunt întâlniți mai mult în orașe decât în sate. Treptat, aceste păsări au devenit antropofile, fiind observate tot mai rar în afara
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
streșini și cornișe, preferând pereții din piatră sau cărămidă; din această cauză sunt întâlniți mai mult în orașe decât în sate. Treptat, aceste păsări au devenit antropofile, fiind observate tot mai rar în afara așezărilor omenești. Altitudinea maximă la care viețuiesc lăstunii este de 2.200 m deasupra nivelului mării. Lăstunii vânează insecte în spații largi cu vegetație erbacee: pajiști, pășuni, terenuri agricole; de regulă în apropierea râurilor sau lacurilor. Comparativ cu alte rândunici, se țin mai mult pe lângă copaci pentru ca să se
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
din această cauză sunt întâlniți mai mult în orașe decât în sate. Treptat, aceste păsări au devenit antropofile, fiind observate tot mai rar în afara așezărilor omenești. Altitudinea maximă la care viețuiesc lăstunii este de 2.200 m deasupra nivelului mării. Lăstunii vânează insecte în spații largi cu vegetație erbacee: pajiști, pășuni, terenuri agricole; de regulă în apropierea râurilor sau lacurilor. Comparativ cu alte rândunici, se țin mai mult pe lângă copaci pentru ca să se odihnească. În locurile iernării sunt întâlniți pe landșafturi similare
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
iernării sunt întâlniți pe landșafturi similare, dar duc un mod de viață nomad, fiind observați mai rar decât rândunicile de casă și zburând la înălțimi mari. În regiunile tropicale, cum ar fi Africa de est și Thailanda, preferă locurile ridicate. Lăstunul este o specie migratoare în tot arealul său de viețuire. Populațiile vestice iernează în Africa mai la sud de Sahara, iar cele estice — în sudul Chinei, pe podișurile himalayene și în Asia de Sud-Est. Zboară în stoluri mari, de regulă ziua (unii
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
este până în Alaska. Uneori, în timpul migrațiilor sau a sosirii în locurile de baștină au loc decesuri în masă, legate de răcirea bruscă a timpului. De exemplu, în 1974, în Alpii elvețieni au fost descoperite sute de mii de corpuri neînsuflețite; lăstunii nu au rezistat gerului și ninsorii abundente. Pe vreme rea, lăstunii se strâng grămadă într-un loc dosit și devin lâncezi, mișcările le sunt foarte lente. Perechile se formează în timpul zborurilor migraționale sau în arealul de bază și se păstrează
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de baștină au loc decesuri în masă, legate de răcirea bruscă a timpului. De exemplu, în 1974, în Alpii elvețieni au fost descoperite sute de mii de corpuri neînsuflețite; lăstunii nu au rezistat gerului și ninsorii abundente. Pe vreme rea, lăstunii se strâng grămadă într-un loc dosit și devin lâncezi, mișcările le sunt foarte lente. Perechile se formează în timpul zborurilor migraționale sau în arealul de bază și se păstrează până la moarte. Masculii sunt, de regulă, monogami, însă uneori copulează cu
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
din cuiburi cel puțin un ou aparține unei femele străine. După ce termină de construit cuibul și asistă la depunerea ouălor, masculii pleacă deseori și pe la alte cuiburi. Timpul sosirii din ținuturile sudice variază de la o populație la alta. În Europa lăstunii sosesc în aprilie mai, iar construcția cuibului începe de la sfârșitul lui martie (nordul Africii) până la mijlocul lui iunie (Laplandia). În condiții de viață obișnuite, ei își fac cuib în peșteri mici de piatră, în despicăturile de conglomerat și calcar, de
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
martie (nordul Africii) până la mijlocul lui iunie (Laplandia). În condiții de viață obișnuite, ei își fac cuib în peșteri mici de piatră, în despicăturile de conglomerat și calcar, de regulă pe malul râurilor de munte. Se întâmplă ca perechi de lăstuni de casă să se alăture coloniilor de lăstuni de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
În condiții de viață obișnuite, ei își fac cuib în peșteri mici de piatră, în despicăturile de conglomerat și calcar, de regulă pe malul râurilor de munte. Se întâmplă ca perechi de lăstuni de casă să se alăture coloniilor de lăstuni de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
malul râurilor de munte. Se întâmplă ca perechi de lăstuni de casă să se alăture coloniilor de lăstuni de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub un anumit acoperământ (acoperiș, pervazul ferestrelor, diferite acareturi). Sunt cazuri în care familia de lăstuni își face cuib pe o navă, însă ei nu bagă de seamă mișcarea vasului și sunt indiferenți la atenția pasagerilor. Unul și același cuib poate servi o familie ani de-a rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de lăstuni își face cuib pe o navă, însă ei nu bagă de seamă mișcarea vasului și sunt indiferenți la atenția pasagerilor. Unul și același cuib poate servi o familie ani de-a rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de casă se adună în colonii de până la câteva zeci de indivizi, uneori acest număr atinge cifra de câteva sute de perechi. În aceste colonii mai pot intra și lăstuni de mal, rândunici roșcate. Deseori pot fi observate mai multe
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
ani de-a rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de casă se adună în colonii de până la câteva zeci de indivizi, uneori acest număr atinge cifra de câteva sute de perechi. În aceste colonii mai pot intra și lăstuni de mal, rândunici roșcate. Deseori pot fi observate mai multe cuiburi pe același perete, adică mai multe familii conviețuind împreună. Conviețuirea are loc fără conflicte, totuși fiecare familie păzește numai cuibul său. Cuibul reprezintă o semisferă închisă alcătuită din bulgărașe
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
lipită de perete și tavan cu salivă. Diametrul cuibului este de 110-130 mm, iar înălțimea de 70-120 mm. În partea superioară este improvizată o mică intrare în formă de despicătură, către care uneori este tras un mic tub. Înlăuntrul cuibului lăstunii aranjează iarbă, puf și alte materiale moi pe care le prinde în aer. La construcția adăpostului participă și femela, și masculul, lucrând pe rând. Ei aduc în cioc bulgări umezi de pământ și formează peretele rotund al cuibului. Se întâmplă
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
femelele sosite mai devreme din țările calde să purceadă la construcția cuibului fără a-și mai aștepta masculul. În vreme ce unul din părinți face rost de materiale necesare construcției cuibului, celălalt stă de strajă prin preajma acestuia. Dacă nu își păzesc cuibul, lăstunii riscă să și-l piardă, întrucât aici se pot instala cu traiul vrăbiile. Când cuibul este gata, intrarea este destul de largă pentru ca acolo să poată pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
strajă prin preajma acestuia. Dacă nu își păzesc cuibul, lăstunii riscă să și-l piardă, întrucât aici se pot instala cu traiul vrăbiile. Când cuibul este gata, intrarea este destul de largă pentru ca acolo să poată pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le rămâne altceva de făcut decât să construiască alt cuib în alt loc. Sunt posibile pauze îndelungate în toiul construcției cuibului, provocate de vremea rea. Construirea cuibului durează 12-14 zile. Ponta are loc
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
spargă coaja ouălor — aici intervin părinții. Puii sunt apți de zbor la vârsta de 22-32 zile, rămânând dependenți de părinți încă o săptămână. Uneori, primii pui ajută părinții în îngrijirea puilor din ponta a doua. Deseori apar mărturii ale încrucișării lăstunilor de casă cu alte rândunici, predominant rândunicile de casă. Aceste mărturii sunt dovezi ale faptului că legătura de rudenie dintre lăstunul de casă și rândunica de casă este mai pronunțată decât se presupune, iar genurile "Delichon" și "Hirundo" ar putea
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]