314 matches
-
O, 1969, 2; Florin Muscalu, „Stăpâna viselor”, TMS, 1969, 2; Valeriu C. Neștian, „Stăpâna viselor”, IL, 1969, 6; Dan Cristea, „Păstorul de umbre”, RL, 1971, 51; Sanda Radian, „Păstorul de umbre”, VR, 1972, 9; Crohmălniceanu, Literatura, II, 431-433; Doina Uricariu, „Lăuta” și „goarna” poetului, LCF, 1977, 47; Al. Raicu, Un cântăreț al mării, TMS, 1978, 3; Liviu Călin, Euforie imagistică, SPM, 1978, 377; Grigurcu, Poeți, 432-435; Mara Nicoară, „Păsări de fum”, RL, 1983, 27; Simion, Scriitori, III, 62-65; Liviu Papadima, „Păsări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
care acționează? Nu aceasta este direcția în care se întoarce inversul ideii de corp-mașină, care pare să-l ducă, sau pare să-l tenteze pe Descartes să meargă pînă acolo încât să evoce, a propos de memoria corporală, cîntăreții de lăută (lăutarii) la care memoria este răspîndita în mâini? Nu se spune astfel că, de fapt, corpul vine în continuarea sufletului și orchestrează în maniera sa un ansamblu de operații care nu provin nici din instinct, ca acelea ale animalelor, nici
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
instinct, ca acelea ale animalelor, nici din inteligență, ca acelea ale spiritului în sens strict? Căci mâinile lăutarului nu sunt aici organe distincte de corp ci mai curînd o metonimie a corpului. Corpul în întregime este cel care cîntă la lăută și conservă într-o memorie a lui această obișnuință, această artă sau abilitate. Această știință a corpului este folosită ca știință (și nu ca acțiune mecanică ) fără să fie reflectată, gîndită ca știință. În astfel de situații, corpul, se spune
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
estimează sau judecă mărimea obiectelor, sau cînd, încrezîndu-se în mărturia mâinilor sale, el știe ca printr-o geometrie naturală, la ce distanță se află obiectul pe care îl atinge cu cele două bastoane? Cine este subiectul mâinilor care cîntă la lăută și al celui care ține bastoanele? Aceste mâini sunt mâinile corpului sau mai degrabă mâinile sufletului? Și asta de fapt nu înseamnă același lucru? Întrebările pe care le-am ridicat asupra acestor aspecte sunt foarte asemănătoare celor pe care Denis
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
desemnând clasele, înseamnă "culoare": indiciu al multiplicității etnice care a stat la temelia societății indiene. Imnurile nu ne dezvăluie decât unele aspecte ale vieții în epoca vedică. Tabloul e mai degrabă sumar. Arienii iubesc muzica și dansul; cântă din flaut, lăută și harpă. Le plac băuturile îmbătătoare, soma și sură, aceasta din urmă fără semnificație religioasă. Jocul de zaruri era destul de popular: un întreg imn din Rig Veda (X, 34) îi este consacrat. Numeroase imnuri fac aluzie la conflictele dintre diversele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prin latura goliardică a poeziei lui, Nichita Stănescu adaogă o a treia trăsătură medievală profilului său liric, anume cea trubadurescă. E foarte interesantă, remarcabilă, tranziția lui Nichita Stănescu de la o poezie scriptică la una cantabilă. Imaginea poetului cântăreț, acompaniat de lăută, i se potrivește de minune. Am ascultat de nenumărate ori, în nopți de prelungită libație, cel mai adesea cu participarea poetului, poezii de-ale lui cântate cu acompaniament de ghitară de Augustin Frățilă sau de Sorin Dumitrescu, pictorul. L am
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
răul poterilor mi-a ieșit în cale buluc de turci ; mi-au luat pe Nicola, singura-mi mângâiere. Și turma mi-au furat-o. Ai... ai... că multe-aș avea de spus !.. Un alt ortac din viitoarea ceată, scăpără struna lăutei pe careo ținea la subțioară, ca să viersuiască în graiul de-acasă al lui Pătru Ciornei : Horire-aș, horile-mi vin, dar nu pot că sunt străin. Horire-aș, horile-mi plac, dar nu pot că sunt sărac. Iar când trag
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și renumitele stânci care au fost martore tăcute la ieșirea Afroditei din spuma mării. Cred că cea mai interesantă informație literară despre zeița dragostei o găsim în cântul al VIII-lea din Odiseea lui Homer, unde cântărețul Demodocas "cântă din lăută povestea iubirii tainice a lui Ares cu Afrodita, chiar în casa lui Hefaistos, necinstindu-i patul". Întors acasă, Hefaistos îi află pe cei doi zei făcând dragoste, îi leagă așa îmbrățișați și cheamă pe toți zeii și zeițele să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în secolul al XIII-lea, când se afla la cârma țării dinastia Yuan (mongolă). Era un cărturar elegant, deosebit de înzestrat, cu suflet sensibil și mult umor. Se pricepea la mai multe arte și meșteșuguri, recita poeme, cânta la fluier și lăută, dansa, juca Go, fiind și un vânător iscusit. A locuit mult timp în capitala Dadu (azi Beijing), unde a deținut o funcție în Academia Imperială de Medicină, însă nu-și manifesta interesul prea mare pentru această poziție. În schimb, îl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
parcă de ziduri și se continuă în arborii din preajmă, uimitoare scurgere a sacrului, chipul tău încruntat de enervare la vederea inscripțiilor de tot felul scrijelite de mâini netrebnice pe zugrăveala bisericii, grosolana violare a sacrului de, David cântând la lăută și lângă el căutând să-și eternizeze prostia prin simpla înscriere a numelui cu ajutorul unei monezi sau a unui vârf de unghie, o Iulie, o Roză, un Bebi, un Nelu, lipsesc semnul plus dintre el și ea, anul de grație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a miniștrilor guvernământului din iad este o adaptare după Satira universală de Osip Senkowski. Cele câteva poezii originale ale lui S. nu sunt, firește, lipsite de ecouri ale lecturilor sale. Gh. Asachi îl influențează în direcția ocazională și patriotică (Imnul lăutei românești, Sentinela taberii de la Copou la 1834), Pușkin în balada Dragoș, iar Ariosto, cu Orlando furioso, în unele episoade din Povestea povestelor, intitulată și Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc. Nota personală apare în povestire, căci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
proză, îngr. și pref. G. Bogdan-Duică, București, 1906; Ce pagube fac banii, îngr. Petre V. Haneș, Chișinău, 1918; Opere alese, îngr. Isac Grecul, Chișinău, 1953; Opere, îngr. Vasile Ciocanu, Chișinău, 1975; Scrieri, îngr. și introd. Vasile Ciocanu, Chișinău, 1993; Imnul lăutei românești, Chișinău, 1997. Traduceri: [Alphonse de Lamartine, Victor Hugo, Alfred de Vigny, Thomas Moore, V. A. Jukovski, G. R. Derjavin, A. S. Pușkin, M. I. Lermontov, I. A. Krâlov, I. I. Hemnițer, Ignacy Krasicki, Osip Senkowski], în Muza românească, București, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
arme am făcut trofeu; Din aspre trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie vrăjmașii, Încălecat pe cai Împlătoșați, El dănțuie-n iatacuri de domnițe La mângâiosul cântec al lăutei. Dar eu, ce nu-s strunit pentru hârjoane Și nici nu mă răsfăț În dulci oglinzi, Eu, crunt ciuntit, ce nu pot să mă-nfoi Pe lâng-o nimfă legănată-n șolduri; Eu, cel necumpănit deopotrivă, Prădat la trup de firea
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de țară, de muzicant ambulant. Orchestrele din Valahia s-au bucurat mereu de o oarecare celebritate; ele trec drept păstrătoare a cântecelor vechi celor mai iubite din țară. Au fost cunoscuți dintotdeauna sub numele de lăutari, cuvânt care vine de la lăută72, un fel de instrument cu coarde, a cărui origine este anterioară psalterionului lui David, dacă boemienii-țigani se trag din primele emigrări din India. Etimologii atribuie acestui nume de lăutari o origine latină, aceea de laudator. Într-adevăr, lăutarii cântă
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
unde sunt chemate. Lăutarii nu păstrează nicio notă scrisă tot repertoriul lor le este gravat în memorie de la vârsta cea mai timpurie. La patru sau cinci ani, băieții au în mână un flaut al lui Pan (nai), mai târziu, o lăută și, în fine, o vioară. Acești copii nu primesc vreo altă învățătură în afara vechilor practici paterne și nu au alt mijloc de învățare decât auzul; dar le e de-ajuns; își însușesc cu o ușurință incredibilă tot ce aud; le
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aceeași execuție! Lăutarii sunt adevărați rapsozi; nu numai că au păstrat melopeele antice, ci și comoara poeziilor naționale. Sunt mândri de numele lor, care nu exprimă în niciun fel ideea de muzician, enunțată în limba română prin cuvântul muzicant. Exclusiviștii lăutei resping orice analogie cu muzicianul; ei practică un fel de cult care se pierde în noaptea vremurilor; unele dintre ariile lor specifice, cu care nu sunt darnici și a căror compoziție e stranie și expresivă, plină de tristețe, amintesc poate
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vremurilor; unele dintre ariile lor specifice, cu care nu sunt darnici și a căror compoziție e stranie și expresivă, plină de tristețe, amintesc poate de cânturile primitive de pe malurile Gangelui. Orchestrele sunt alcătuite dintr-un nai, două viori și patru lăute. Nu există nimic mai ascuțit decât primele note ale naiului; aceasta nu e decât o izbucnire de deschidere, o intrare în materie. Artistul își îndulcește puțin câte puțin suflarea și sfârșește prin a produce o ploaie de note care se
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu e decât o izbucnire de deschidere, o intrare în materie. Artistul își îndulcește puțin câte puțin suflarea și sfârșește prin a produce o ploaie de note care se armonizează cu viorile, dintre care una alternează cu naiul în ceea ce privește cântecul. Lăutele acompaniază în permanență. Se cântă la ele când cu degetele, când cu vârful ascuțit al unei pene. Astfel este această breaslă deosebită care nu se amestecă nici cu românii, nici cu vreun alt trib din rasa ei. Lăutarii merg cu
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
XIX-lea, sub denumirea de sfanț de argint (în valoare de 20 de creițari), cf. http://www.leulgreu.ro/istoric monetar /istoria leului romanesc i; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului swanziger (n. tr.). lauta în original (n. tr.). 72 Lăuta semnifică exact același lucru ca și luth [lăută în limba franceză, (n. tr.)] (laud în arabă); precum lutierii noștri, lăutarii fac și repară tot felul de instrumente. În latină în original; "lăudător", cel care laudă, cf. DRLR (n. tr.). naü
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în valoare de 20 de creițari), cf. http://www.leulgreu.ro/istoric monetar /istoria leului romanesc i; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului swanziger (n. tr.). lauta în original (n. tr.). 72 Lăuta semnifică exact același lucru ca și luth [lăută în limba franceză, (n. tr.)] (laud în arabă); precum lutierii noștri, lăutarii fac și repară tot felul de instrumente. În latină în original; "lăudător", cel care laudă, cf. DRLR (n. tr.). naü în original (n. tr.). musicante în original (n.
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
literatura română îi datorează mult valahului Heliade Rădulescu 6, care a scris în toate genurile (poezie, filosofie, istorie, artă, drept, morală), ca reacție împotriva predilecțiilor grecești ala fanarioților (greci din Constantinopol stabiliți în România). Dimitrie Bolintineanu 7 și-a acordat lăuta după cea a lui Lamartine și a lui Hugo. Grigore Alexandrescu face, de asemenea, onoare poeziei patriotice valahe. Poemul său Umbra lui Mircea este clasic. A scris fabule și satire. Însă poeții se înmulțesc în Moldova: Săulescu, Pogor (a tradus
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
această răceală maiestuoasă. Ei simt puternic, profund și își strigă sufletul: poezia lor este o confesiune; iau universul ca martor al bucuriei, durerii, mâniei, entuziasmului, emoției lor: sunt romantici și lirici. Vom privi cortegiul rapid al acestor aezi, a căror lăută rezonează cu sunetul limpede și cristalin al izvoarelor sub frunziș sau al naiului în mâinile lăutarilor. Nu poate fi vorba de un conflict între patrioți și ideologii cercului Junimea și ai revistei Convorbiri literare, organ al idealismului pur și internațional
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dacă românii sunt o națiune sau o colonie cosmopolită modernă, un soi de Algerie franco-italiano-grecească, încep a întrevedea adevărul. Iată un om cu fizionomia veselă: el intră într-o colibă de frunze, scoate de sub suman un instrument ce-i zice lăută și se pune a cânta. Mulțimea de oameni se îndeasă împrejuru-i și-1 ascultă cu dragoste, căci el zice balade strămoșești. Ochii mi se deschid: o naționalitate întreagă se dezvălește în graiul, în hainele, în tipul antic, în cântecele acelor
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
meritele de formator și dirijor de formații artistice. A mai obținut, în 1999, Diploma de Merit a Societății Culturale Banatul, Diploma de Excelență a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, Diploma de Onoare a Universității de Vest, Diploma „Lăuta de aur“, în 1995, la Festivalul Național „Efta Botoca“, Diploma Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Timiș pentru patru decenii de activitate neîntreruptă. În anul 2000, este numit Profesor de Onoare al Universității de Vest
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Tinereții nr. 21, 23, 28, 36, 16 Decembrie 1989 nr. 50, Bd. I. Maniu nr. 13-41; casieria din Piață Küttl: străzile Eneas, V. Hugo, Izlaz, L. Rădăceanu, E. Zola; casieria din str. Ialomița: străzile Perlei, Arcașilor, Ecoului, Într. Sunetului, Iasomiei, Lăutei, C. Aradului (case); casieria din str. Uranus: străzile Basmului nr. 1, Cosminului nr. 27, 34, 36, Naturii nr. 1; Șag (p), Recaș (p), Fibiș. piața de mașini Dacia Nova (2001) - 3300 USD; Dacia 1310 L (2001) - 2 800 USD; Dacia
Agenda2003-9-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280749_a_282078]