1,879 matches
-
nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la Velj intra deodat’. În jur oameni de vită bună se-ospătau și beau vin pe-alese; lăutarii le cântau în struna, tinere nurlii serveau la mese. Goscul diblașilor le zise drept, sunând galbenii în mână: - Să cântați la nunta va aștept La Hanul Bron dintre hotare! Ospățul ține-o săptămâna, plata - săcui de guldeni floare! Ș-un
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1427963676.html [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
parte și-au rămas pe viață dreveni. Azi hanu-i moloz în câmpie, guzgani, șerpi, ciuvici furnică... istoria-i nima n-o mai știe... drumeți când trec, privesc cu frica părăginite ziduri, arse porți sub tidva ce-n vânt mai joacă... lăutari și fiii lor sunt morți... uitării-i smulge-a muzei promoroaca... Râul Constantinescu Referință Bibliografica: BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1427963676.html [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase cântece și balade de vestiții lăutari ai cetății și aveau să dureze ceva mai mult decât unele scrise cu mii de ani în urmă de un ciricliu pe numele lui Homer, despre care acum nu mai știa nimeni. Operele erau exclusiv orale, deoarece un vechi decret
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_mihai_batog_bujenita_1337100265.html [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
POVESTEA UNEI POEZII FURATE de Liviu-Florian Jianu Au fost odată doi lăutari. Alb și Negru îi chema. Alb a scris o poezie minunată, pe care a pus-o pe muzică. Și Negru a auzit poezia și a pus-o și el, pe altă melodie. - De ce ai luat poezia mea, și ai pus
Editorial. POVESTEA UNEI POEZII FURATE. by http://revistaderecenzii.ro/editorial-povestea-unei-poezii-furate/ [Corola-blog/BlogPost/339565_a_340894]
-
a adeverit că tu ai scris poezia, pentru că ești gata să spui că ai scris-o chiar dacă vei plăti cu viața! Îți mulțumesc pentru darul pe care l-ai făcut lumii întregi , și mie! Iar tu, Negrule, care ești un lăutar atât de mare, și de vestit, pe cât de frumos cânți, pe cât de mare îți este darul, pe atâta îți este și sufletul de hrăpăreț și de lacom! Negru tremura de frică să nu îi taie Împăratul capul. - Lăsați-l să
Editorial. POVESTEA UNEI POEZII FURATE. by http://revistaderecenzii.ro/editorial-povestea-unei-poezii-furate/ [Corola-blog/BlogPost/339565_a_340894]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > TANGOUL Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Tangoul În suburbii într-o taverna, cântă un lăutar bătrân Dintr-o vioară ponosita, măi ațipind din când în când . În buzunarul de la vestă ținea sacâzul învechit , Cu care mângâia arcușul ,de avea lăuta scârțâit . În sala scunda ,întunecată un singur felinar ardea , Pe-o masă joasă și mizera
TANGOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1423416647.html [Corola-blog/BlogPost/375903_a_377232]
-
vestă ținea sacâzul învechit , Cu care mângâia arcușul ,de avea lăuta scârțâit . În sala scunda ,întunecată un singur felinar ardea , Pe-o masă joasă și mizera ,un poker în trei se juca. Obosit de oră prea târzie,se clatină bătrânul lăutar. Ce noaptea chinuia vioară iar ziua la depou muncea, acar . De nicăieri și de oriunde în haine simple dar curate , A apărut un chip angelic cu păr că focul,revărsat pe spate. Dansând tangou transfigurata ,îngânând sunet de vioară, Desi
TANGOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1423416647.html [Corola-blog/BlogPost/375903_a_377232]
-
din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului VIORI Niște scânduri care sună, Ce au coardă, dar și sună! Unii le numesc viori, Aduse din albii nori! Să le mângâie scripacii, Meșterindu-le ca vracii! În termen mai popular, Unealtă pentru lăutar! Dar în fiecare seară, Ascult sunet de vioară! Referință Bibliografică: Viori / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 516, Anul II, 30 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VIORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Viori_mihai_leonte_1338400999.html [Corola-blog/BlogPost/371139_a_372468]
-
dă pentru prima oară semne de oboseală. Cei din jurul său îl îndeamnă la odihnă. Cu fața palidă, dar cu un zâmbet luminos pe buze, li se adresează calm și cu blândețe: - Voinicii mei, continuați ospățul până în zori și nu întrerupeți lăutarii din cântecele lor. Cântați și chefuiți căci așa îmi este voia. Nu părăsesc această lume cu regrete. Să nu mă plângeți, ci să fiți mândri că ați avut un asemenea principe. Când îmi voi da duhul să vestiți stingerea mea
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
și de duhurile rele. - Nici o grijă. Voi găsi o călăuză în tot regatul! - Precum ți-i voia, dar să nu intrați în grotă că-i blestemată. - Să lăsăm asta pe mâine, acum să înceapă veselia și voia bună! Să cânte lăutarii! Căpitanul Preda tresărea la orice zgomot sinistru care spinteca liniștea nopții până în depărtări. Era îngrijorat de ce va urma în această noapte, dar se pare că forțele răului îl simpatizau pe Radu Valdescu pentru gândurile sale negre și nu-i puneau
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
vieții menestrelului. Anton Pann, fiind pentru epoca sa un creator autentic, membru de seamă al lumii bisericești ortodoxe, dar si laice va fi consemnat în toate istoriile literaturii române. Astfel în istoria sa, Nicolae Iorga îl caracterizează : „Cântărețul de giumbușuri, lăutarul literar al petrecerilor, ghidușul de iatacuri, amorezatul care caută la ferestruicele căsuțelor de mahala, prinzând ceasul când lipsește respectivul jupân, tovarășul ceasurilor de veselie ale preoților, dascălilor, țârcovnicilor, cărora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
se formează și crește viitorul autor. Era o perioadă de letargie și ușor avânt al modernismul european, însă suferind și de impactul balcanismului combinat cu tradițiile si jovialitatea locuitorilor autohtoni, pentru care la mare pret erau sărbătorile câmpenești de la care lăutarii nu lipseau. Anton Pann cunoștea destul de bine limbile: română, greacă, bulgară, turcă și rusă. Acest lucru îl va ajuta la culegerea de texte populare și îi va fi de folos și la învățarea tainelor muzicii bizantine avându-i ca profesori
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Aici Anton Pann își manifestă talentul interpretativ, de cobzar iscusit, cântând în diverse tarafuri ale perioadei, notabil fiind cel al lui Năstase Ochialbi. În acest taraf este activ câteva luni, ziua fiind cantor la școala de pe Podul Mogoșoaiei, iar noaptea lăutar. În 1830 este numit profesor la Școala Națională de Muzică. Îmbinând motivele muzicale cu prelucrarea și culegerea textelor, el realizează pentru prima dată alăturarea celor două elemente ale muzicii, textul și melodia. Astfel George Sion în proza memorialistica „Souvenire Contimpurane
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
dintre balcanism si spiritualitate orientală. Unele, cum ar fi «Sub poale de codru verde» și «Unde-auz cucul cântând» își dezvăluie originea țărănească. Altele se dovedesc a fi create la oraș, de către compozitori ai timpului, legați de cântecul popular, probabil chiar lăutari. Piese că «Bordeiaș, bordei, bordei», « Nu mai poci de ostenit» și « Până când nu te iubeam» vădesc o puternică influență a muzicii orientale. Prezența unor cântece cu influențe atât de diferite în colecția lui Anton Pann atestă existența unor bogate curente
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
știi, alea care se pupă”...povestea și râdea zgomotos Domn’ Decan, acum, când își amintea. “Mai dormiți, copii, că-i încă devreme!”...așa a zis viitoarea soacră. Până s-a trezit...masa pusă, neamurile ivite, ca din senin...preotul și lăutarii. “M-am dus deja logodit să-mi aduc hainele de la gazda mea, care spera să mă însoare cu o nepoată de-a ei.“ “Uite ce neserios am ținut în casă! Și se mai încredea că-i om cu școală. Ptiu
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Disparut_fara_urma_corina_lucia_costea_1341564438.html [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
-mi fii soție? Cu boare de căldură, Obrajii îmi mângâie. O sărutare-mi fură Când vântul lin adie. Îmi așează cunună Cu steluțe de argint. Din petale de lună Îmi dă inel aurit. Prin frunze, vântul hoinar, Alaiul însoțește. Neobosit lăutar, Harpă veche strunește. Conduri la dănțuire Iau ciuboțele de cuc. Cu visul de nuntire, Pe-al iubirii Dor să urc. Codrul ne va cununa Pe pajiște-nflorită. Lumină aprinde luna, Că-i nașă iscusită. Lângă ofrande sfinte, Servite pe-ndelete, Sărutare
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1448233700.html [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
Mersi. Ești un drăguț. Uite, eu cât timp fac cafeaua, tu faci un duș scoțian și desigur ai să-ți mai revii. Nu te va mai durea capul după cum te vaiți. - Nu m-aș da jos din pat nici cu lăutari. - Lasă că te dai cum vei simți mirosul îmbietor de cafea. - Bine, m-ai convins, chiar dacă nu am chef de nimic. Ștefan se dădu jos din pat și când îl văzu Gina în pielea goală, fără șort pe el, începu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496680273.html [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
coviltir ale negustorilor armeni, încărcate cu mărfuri nemțăști, aduse tocmai de pe la Lipsca, de-i zic oamenii azi Leipzig, ori de la Lvov, din Polonia, încărcate cu mărfuri tătărăști, ba chiar cu mărfuri de prin îndepărtata Indie, de unde-a venit și neamul lăutarilor noștri tuciurii, care-și fac veacurile aici la han. Au bătucit drumul ista, oameni buni, oșteni fără număr, monahi de la mănăstirile Neamțului, boieri mari și mici, cu treburi pe la împrăștiatele lor moșii, răzăși cu pricini la Divan, hoți de rând
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Dan Dimitriu, care asigură și conducerea muzicală semnează partiturile prologului (cu Ana Maria Donosa și Cristian Simion), ale savurosului cuplet „Am un fel de vino-ncoa” (Liliana Mocanu), ale cupletelor Cristinei Stamate (text Aurel Storin) și ale lui Vasile Muraru („Lăutarul”), dar și superba piesă cântată de Alexandru Arșinel (textul îi aparține, alături de Carmen Aldea Vlad), „Ultimul dans e al meu”. Se constată, ascultându-l pe actorul Alexandru Arșinel cântând, că timbralitatea vocii lui Frank Sinatra a fost deschisă unei adecvate
SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ AGREABIL, CU ARTIŞTII TEATRULUI DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415969624.html [Corola-blog/BlogPost/376826_a_378155]
-
Acasă > Orizont > Portret > TITA BĂRBULESCU. ARTISTA ÎNSTELATA CĂ CERUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fiica a lui Nicolae Bărbulescu, lăutar cu ștaif de staroste, al lăutăriei cum n-o să mai fie nu doar la obârșia să, ci nicăieri în România mare, artista cu un glas numai melancolie, Tita Bărbulescu s-a ivit că o pasare cu glas alinător, a plaiurilor
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
absolvire, la vatră sa natală, se va angaja la orchestră populară „Doina Argeșului” din Pitești. Odată revenită acasă, cu o pasiune așezată și clarificata, precum și cu o acumulare de cunoștințe în domeniu, pornește o activitate de culegere de folclor de la lăutari autentici argeșeni. Neîntrerupt își fructifică de acum maximul calităților sale vocale și sensibilitatea sufletească. Deopotrivă cu munca de culegere, alegere, lustruire și scoatere la lumină prin glas a safirelor de cântec folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
folclor de la lăutari autentici argeșeni. Neîntrerupt își fructifică de acum maximul calităților sale vocale și sensibilitatea sufletească. Deopotrivă cu munca de culegere, alegere, lustruire și scoatere la lumină prin glas a safirelor de cântec folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
muzicale, glăsuite magnific de către artista Tita Bărbulescu, sunt menționabile piesele: „Trece timpul că nebunu’”, „Intru-n crâșma, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculița de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutură”, „Bine e să fii patron” etc. A cântat pentru mângâierea inimii românilor, timp de mai mult de patruzeci de ani, peste trei sute de de
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
el țineam s-ascult, iar l-am întrebat: ci fac, uăi, tată? l-am cetit că nu-i prea pasă, că tot la fel mi-a spus: ’’mai... lasă!’’ dar într-o zi n-am mai răbdat, am tocmit doi lăutari și de nevastă mi-am luat pe cea cu țâțele mai... mari! Referință Bibliografică: când o fost sî mă însor... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1572, Anul V, 21 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George
CÂND O FOST SÎ MĂ ÎNSOR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1429597718.html [Corola-blog/BlogPost/374641_a_375970]
-
tradiție cu cele de modernitate, ca un triumf al luminii asupra întunericului. Cea de-a doua zi este dedicată cântecului și dansului popular interpretate de formații precum: „Liliacul” din comuna Vinga, județul Arad, „Liliacul din Ponoare”, Danubius din Drobeta Turnu-Severin, „Lăutarii” din Chișinău și de soliști vocali: Ion Drăgan, Irina Zoican, Olguța Berbec, Ionuț Tudorescu, Niculina Stoican, Adriana Stoican, Georgiana Cârnu, Constantin Enceanu, Steliana Sima, Dinu Iancu Sălăjanu, Andreea Voican. După cum se poate observa, numele unor formații este simbolic „Liliacul”, iar
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]