1,056 matches
-
la noi? Suntem legați de acest pământ prin milioane de morminte și prin milioane de fire nevăzute pe care numai sufletul nostru le simte și rău de aceia ce vor încerca să ne smulgă de pe el” Hienele, trădătorii de neam, lașii sfidează fără frică, nu au teamă de justiția divină! Cumpăra tot ce vor, manevrează pe cine au chef, se poartă cum vor pe propria feuda! De ce? Pentru că mulți ortodocși sunt lași cu statut de ființe nevertebrate, duhul “corectitudinii politice” face
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
să ne smulgă de pe el” Hienele, trădătorii de neam, lașii sfidează fără frică, nu au teamă de justiția divină! Cumpăra tot ce vor, manevrează pe cine au chef, se poartă cum vor pe propria feuda! De ce? Pentru că mulți ortodocși sunt lași cu statut de ființe nevertebrate, duhul “corectitudinii politice” face prăpăd, colegi de bancă ortodocși cu toți ceilalți "credincioși"! . Referință Bibliografica: Joacă cu pacifismul ortodocs / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul VII, 08 iunie 2017. Drepturi de
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
vrea ca noi să ne compromitem, să ne murdărim duhovnicește și, după aceea, putem să murim, cu totul. În închisorile comuniste ne spuneau: „Nu vă dăm drumul acasă până nu vă compromiteți. Ca ieșind afară să nu fiți eroi ci lași, după care să scuipe lumea pe stradă”. Tot așa este și în toată societatea de astăzi. Omul care păcătuiește nu se simte bine singur și în aceste condiții vrea să-i atragă și pe alții în păcat și patimă, ca
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
mine pe bancă. Venise! Doream să o cer în căsătorie, dar o teamă ce nu mi-o pot explica mă împiedica să fac acest lucru. Era cel mai potrivit moment, salcâmul în floare și dragostea noastră eternă. Am fost un laș. I-am vorbit despre banalități, pe urmă i-am spus că o să plec departe. Am ales să plec fugind de căsătorie. Ochii ei s-au umezit și eu am plecat din locul cel cald al dragostei. Simțeam că las în
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
să te invit acasă la noi! ...Dar cum? De ce? , ar fi vrut să-i pună toate întrebările, în același timp, dar limba refuza să le articuleze. Cei douăzeci de ani, strigau în pieptul lui, împroșcându-l cu demnitatea unui surghiunit: lașule, lașule... -Nu pot să vin!, trebuie să mă întâlnesc cu ceilalți colegi. Poate, după... Mama Ilonei, își scoase pălăria cu borurile largi, peste care flutura două panglici, și se așeză, lângă el, pe un scaun. Îi luă mâinile noduroase, într-
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382520_a_383849]
-
te invit acasă la noi! ...Dar cum? De ce? , ar fi vrut să-i pună toate întrebările, în același timp, dar limba refuza să le articuleze. Cei douăzeci de ani, strigau în pieptul lui, împroșcându-l cu demnitatea unui surghiunit: lașule, lașule... -Nu pot să vin!, trebuie să mă întâlnesc cu ceilalți colegi. Poate, după... Mama Ilonei, își scoase pălăria cu borurile largi, peste care flutura două panglici, și se așeză, lângă el, pe un scaun. Îi luă mâinile noduroase, într-ale
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382520_a_383849]
-
poate vedea după casele lor, după banii lor, după opulența și aroganța lor. Eu am reprezentat în scris, întotdeauna un alt punct de vedere. Nu am fost nici gâde, nici bufon. Cu atât mai ferm am ales a nu fi laș, codoș, excroc, șantajist, profitor...! Am mers cândva cu steagul alb la doamna senatoare Elena Mitrea și am găsit acolo pavilionul corsarilor. Pentru că nu am îndoit spinarea, a fost prima și ultima vizită la biroul senatorial al ei. Astăzi biroul acela
ELENA MITREA REÎNTÂLNIRI, JOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382958_a_384287]
-
răzvrătire; Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă, Te-ai înecat în gloduri Și patimă deșartă! Vrei să-ți hrănești durerea, În lacrimă de sânge! Nu muști din miezul pâinii, Nici din bucate-alese! Lași buzelor, otrava Ce-ai adunat în minte! Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate, Ți-e noaptea cu tenebre! Citește mai mult Otravă ai picurat pe tâmplaAmorțită de durere!Pelin și răzvrătire;Puhoaie revărsate peste grădini în floare
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
și răzvrătire;Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă,Te-ai înecat în gloduriși patimă deșartă!Vrei să-ți hrănești durerea,În lacrimă de sânge!Nu muști din miezul pâinii,Nici din bucate-alese!Lași buzelor, otravaCe-ai adunat în minte!Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate,Ți-e noaptea cu tenebre!... VII. TE AȘTEPT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017. Străine, mi-ai bătut
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
dezamăgire acum, căci de-ar fi fost ăla tot ceea ce ea a criticat la mine, c-aș fi chiar urât...ha-hah, acum mă văd și eu acolo ceva frumos, aproape de frumusețe masculina.si cu cine, ai cu cine? Cu un laș? De când l-am deconspirat parcă e ca o..și cine era el înainte, atât de orgolios dădea directive.. M. îl asculta că pe o predică și el se înfoia în pene, vai ce dramatic s-a schimbat..un om de
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
român în urma unui imbold involuntar al „EGO-ului, care nu-mi dă liniște și pace! Este ca un fel de presimțire a unui eveniment, pe care noi românii îl minimalizăm, pe când „dușmanii„ în tăcere, la umbra evenimentelor interne lucrează asemenea lașului: pe la spate. În aceste momente, ascultînd cuvântările adecvate acestei perioade duhovnicești a marelui ierarh patriot, regretatul ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, îmi vin în minte două lucruri pe care vi le pun la suflet și frățiilor voastre: În Parlamentul României se dezbate acum
Lecție de patriotism de la Slovacia! Colonel (r) prof. Claudiu Aiudeanu [Corola-blog/BlogPost/92489_a_93781]
-
țării, pe care i-a infiltrat în posturile-cheie ale statului său de fier, în cele ale represiunii sângeroase. Pe care nu s-a dat în lături s-o declanșeze și s-o comande nici chiar în clipa fugii lui rușinoase. Lașul. Scârba. Criminalul. Dar nu sunt expresii pe măsura acestui nemernic, a indignării noastre în nici o limbă a pământului. Poate doar propriul său nume care a întrecut în conotații sinistre tot ce a avut omenirea mai hidos până acum. Stalin? Hitler
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
grad, pentru că s-a dus colonel la SPP. A venit ziua de 22. Eram de serviciu pe ziar și pe la ora 9’30-10 au început să treacă coloanele dinspre Pipera. Se oprise în fața Casei Scînteii. Mii de oameni și strigau „lașilor veniți cu noi!”. Scînteia era organul central al PCR. Ceea ce nu înseamnă că toți de acolo eram o apă și un pământ. Eu de exemplu cu doi ani înainte, și chiar cu un an de a se lansa la Paris
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
de 4000-5000 de oameni care se deplasau și îți creau impresia de foarte mulți oameni. Acest lucru era pe la ora 10,00 se deplasau cam între Lido și Piața Romană. Lângă Cinematograful Patria, pe când aceștia erau la Lido și strigau „Lașilor veniți cu noi!”. Era lume la fereastră care se uita la noi. De l o fereastră cineva a aruncat un tablou jos. Era un grup de 5-6 bărbați îmbrăcați în niște salopete, care aveau un fel de bâte, cozi de
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
ministerului apărării. Alții despre ce s-a întâmplat la baricade. Nu mai știu sigur. Toată lumea discuta. Au început să treacă prin fața Casei Scînteii coloanele de muncitori din Băneasa de la fabrici, din Pipera. S-au oprit și au început să strige „Lașilor, Lașilor”. Tot aici era și sediul Ministerului Culturii. Era în Casa Scînteii rumoare, comentam, discutam, dar nimeni nu avea curajul să iasă în stradă. Anghel Paraschiv, care la vremea respectivă era secretar general de redacție, ne-a chemat în biroul
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
apărării. Alții despre ce s-a întâmplat la baricade. Nu mai știu sigur. Toată lumea discuta. Au început să treacă prin fața Casei Scînteii coloanele de muncitori din Băneasa de la fabrici, din Pipera. S-au oprit și au început să strige „Lașilor, Lașilor”. Tot aici era și sediul Ministerului Culturii. Era în Casa Scînteii rumoare, comentam, discutam, dar nimeni nu avea curajul să iasă în stradă. Anghel Paraschiv, care la vremea respectivă era secretar general de redacție, ne-a chemat în biroul lui
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
normal ce se întâmplă, asemenea lucruri nu se rezolvă cu sânge”. În urma acestor povestiri reiese faptul că în dimineața zilei de 22 decembrie, în jurul ore 10,00, coloane de manifestanți veniți dinspre Pipera se îndreptau spre centru. Aceștia au scandat „Lașii! Lașii!”. În acele momente s-a format un grup de ziariști, care au ieșit în stradă. După cum reiese din mărturiile celor trei, ei au ieșit în stradă pentru a-și face meseria de jurnaliști. Câți și cine au fost ziariștii
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
ce se întâmplă, asemenea lucruri nu se rezolvă cu sânge”. În urma acestor povestiri reiese faptul că în dimineața zilei de 22 decembrie, în jurul ore 10,00, coloane de manifestanți veniți dinspre Pipera se îndreptau spre centru. Aceștia au scandat „Lașii! Lașii!”. În acele momente s-a format un grup de ziariști, care au ieșit în stradă. După cum reiese din mărturiile celor trei, ei au ieșit în stradă pentru a-și face meseria de jurnaliști. Câți și cine au fost ziariștii care
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
ROZĂ FLOARE...Bertoni D AlbertRoză floare de gutuiTu să nu spui nimănuiCă mi-e dus gândul hai - huiși nu stă la locul lui...Pe aripi de vânt să zboriLa fete și la fecioriși să te întorci în zoriPrecum norii călătoriSă lași, floare, -al tău parfumLa o margine de drumUnde stau și eu acumCu inima-mi arsă, scrum...Eu să simt al tău mirosDulce, parfumat, frumosAfectuos și drăgăstosCe îmi va fi de folosCu-o bucată de amnarCe a fost primită-n darVoi
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
deschisă se apropia lucirea tremurătoare a unor torțe În mișcare. — Acolo, Înăuntru, a fost găsit trupul, zise Bargello, cu nările dilatate de mirosul unui pericol neașteptat. Dante văzuse o expresie asemănătoare la vitele duse la tăiere. Nu Îl considera un laș. În bătălia de la Campaldino, cu unsprezece ani În urmă, Îl văzuse ținând piept la asaltul aretinilor, atunci când cavaleria inamică se aruncase asupra rândurilor lor destrămate. De ce, acum, Îi era frică dinaintea porții unei biserici? Durerea din tâmple Îi reveni Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vederea marelui cal. „Timeo Danaos et dona ferentes“ se gândise el. „Nu mă Încred În câinii ăștia nici dacă Îmi zâmbesc.“ Nimic nu Îi plăcuse din acest om și din curtea lui. Aspectul fizic al cardinalului Îl indica drept un laș concupiscent, cu chipul marcat de ipocrizia curială. Iar când, În sala Consiliului, făcuse marele gest de a refuza o cupă plină cu florini de aur, lui Dante nu Îi scăpase străfulgerarea de lăcomie care Îi măturase fața cu o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a dumitale. — Nu a doua. Pe domnia ta nu te ispitește să Îți sfidezi soarta? Ar fi o cinste să mă măsor cu dumneata. Sunt sigur că ai fi un jucător formidabil. — Așa cum dumneata ești un mare navigator, presupun. Să se lași În voia zarurilor sau a valurilor pretinde același curaj. — Ai mers vreodată pe mare? — Niciodată pe distanțe lungi. Cred că firii mele i se potrivește mai curând continuitatea stabilă a uscatului. — Și totuși, ești un om al studiilor și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
relua... — În legătură cu Celestin al V-lea. Antonio se Întunecă la chip, ca și când numele acela ar fi sunat nefast În urechile lui. — Iarăși papa cel laș? — Sau cel sfânt, după cum... — Celestin nu era un sfânt, crede-mă. Dar poate că nici un laș. Ce vrei să știi? — Informații pe care numai cineva care cunoaște bine treburile Bisericii mi le poate da: că nu Bonifaciu l-a ucis pe Celestin, spre deosebire de ceea ce crede toată lumea. Cineva ca dumneata, messer Antonio. Celălalt șovăi o clipă. Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să fie vreo problemă. — Vinovații să fie aduși aici, ca să-i judecăm după legea tuaregilor. — Și ce spune această lege? — Că unul din ei, cel care n-a vrut să ia parte la faptă, dar s-a purtat ca un laș, va primi treizeci de bice. — Dumnezeule mare! Ce barbarie! — Asta-i legea. Și ce-o să-i faceți celuilalt? — O să primească cincizeci de bice pentru că a spurcat apa și o să i se taie mâna dreaptă pentru că i-a amenințat cu arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ritmul la incomodul ritm al cămilei. Nefericitul Pino Ferrara trăise ultimele zile ca într-un coșmar insuportabil, într-atât încât uneori refuza să creadă că ceea ce se întâmpla putea fi altceva decât un vis. Niciodată nu s-a considerat un laș, căci dacă ar fi fost, nici măcar nu i-ar fi trecut prin minte să participe la o aventură atât de dificilă - dar faptul că îl ținuseră cu mâinile legate ore întregi fusese pentru el o grea lovitură, de pe urma căreia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]