3,980 matches
-
un... Mă rog, îl știu pe respectivul: a băut și el ceva, a căzut și... Se mai întâmplă să mai și murim, nu-i așa?, oricui... Și totuși, da: era un cadavru, căzuse, dar se înțepenise cumva în poziția "patru labe", o poziție hilară la urma urmei pentru un om intrat în comă sau chiar mort, părând pregătit ca, în orice clipă, să se ridice și să ia startul spre ale lui. Au chemat medicul legist, care a venit însoțit de
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
maxim: Într-un incendiu, - între un Rembrandt și-o pisică, eu aș salva pisica" (Alberto Giacometti). O mărturie în care lascivitatea felinei e consubstanțiată cu cea a femeii iubite: "Te-aș--tept, pisica mea, la piept să-mi vii, / retrage-ți gheara labei tale, / dă-mi voie să m-afund în ochii-ți vii / și dragi, de-agată și metale. // Pe cînd te-alint cu degete de orb, / dă-i voie mîinii,-atît cît cere, / ca, mîngîind electricul tău corp, / să mi se
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
Mișcov Nada, 81 ani l Ghinea Stana, 73 ani l Ghiseliță Gheorghe, 52 ani l Hafner Andrei, 50 ani l Stancovici Florica, 79 ani l Argintariu Edita, 80 ani l Periet Mircea, 46 ani l Pop Maria, 80 ani l Labă Ana, 86 ani l Slusarciuc Oltea, 69 ani l Tamaș Gheorghe, 76 ani l Toldan Ludovic, 74 ani l Ghilezan Alexandru, 83 ani l Pop Lucreția, 92 ani l Gașpar Mihai, 59 ani l Precup Dorina, 23 ani.
Agenda2006-11-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284857_a_286186]
-
semne de aur/ firmament pitagoric întind/ săgetat de Centaur". O "Diana iernatică-n cer/ cu ogari de zăpadă și fum", se asociază "Capricornului cu copita de ger", "Taurul cu șapte stele-n frunte" se ascunde în "cirezi de argint", "urmele labelor de Leu" sunt căutate tot "printre luceferi de argint", o viziune uraniana apare geometrizata în figuri pure, imateriale, sub același semn al ascezei glaciale a contemplației: "Insular în cercuri albastre/ aureole de spațiu și timp/ între-nalt rotitele astre/ Nordul
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
studenților, urme amprentate în spațiu. Poate de aceea ne bântuiau duhurile. Când eliberam câte un șobolan în labirint, de fiecare dată era câte unul al cărui comportament nega teoriile și căruia puțin îi păsa de ipotezele noastre inteligente. Stătea pe labele din spate, total dezinteresat de premiul care îl aștepta la capătul traseului experimental; potrivnic priorităților reflexului lui Pavlov, ne măsura pe toți cu privirea, apoi se întorcea sau pornea fără grabă să cerceteze labirintul. Căuta ceva pe culoarele laterale, încerca
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
pentru alegerea primarilor a debutat oficial, iar candidații își pregătesc strategiile electorale sau mesajele de campanie cu mare atenție. Doi dintre primarii în funcție sunt deja celebri și nu mai au nevoie de foarte multă promovare. Este vorba de Vasile Laba și Muia Marcel. Cei doi au făcut deliciul electoratului și al presei la alegerile din 2008 pentru că orice slogan ar fi ales, se putea interpreta foarte ușor. În 2008, Muia Marcel, a ales un slogan destul de neinspirat, care a dat
Oferta electorală pentru 2012: Muia şi Laba lovesc din nou () [Corola-journal/Journalistic/44875_a_46200]
-
care a dat naștere la o mulțime de glume. "Mai bine pentru mai mulți. Votează primar Muia Marcel". În 2008 a fost ales cu peste 70% din voturile oamenilor din Cheveresul Mare, iar în 2012 o mai vrea odată. Vasile Laba și-a ales sloganul ceva mai inspirat, pentru că nu a dat apă la moară comentatorilor. "Eu mă țin de cunvânt. Vasile Laba, primarul nostru". Pentru Vasile Laba numele nu a contat fiind ales primar cu o majoritate covârșitoare. 86,73
Oferta electorală pentru 2012: Muia şi Laba lovesc din nou () [Corola-journal/Journalistic/44875_a_46200]
-
ales cu peste 70% din voturile oamenilor din Cheveresul Mare, iar în 2012 o mai vrea odată. Vasile Laba și-a ales sloganul ceva mai inspirat, pentru că nu a dat apă la moară comentatorilor. "Eu mă țin de cunvânt. Vasile Laba, primarul nostru". Pentru Vasile Laba numele nu a contat fiind ales primar cu o majoritate covârșitoare. 86,73% dintre oamenii din Bistrișa Bargăului au votat cu Laba. De la nume ciudate, la primari ciudați Locuitorii comunei argeșene Babana l-au reales
Oferta electorală pentru 2012: Muia şi Laba lovesc din nou () [Corola-journal/Journalistic/44875_a_46200]
-
voturile oamenilor din Cheveresul Mare, iar în 2012 o mai vrea odată. Vasile Laba și-a ales sloganul ceva mai inspirat, pentru că nu a dat apă la moară comentatorilor. "Eu mă țin de cunvânt. Vasile Laba, primarul nostru". Pentru Vasile Laba numele nu a contat fiind ales primar cu o majoritate covârșitoare. 86,73% dintre oamenii din Bistrișa Bargăului au votat cu Laba. De la nume ciudate, la primari ciudați Locuitorii comunei argeșene Babana l-au reales în 2008 pe Bebe Ivan
Oferta electorală pentru 2012: Muia şi Laba lovesc din nou () [Corola-journal/Journalistic/44875_a_46200]
-
nu a dat apă la moară comentatorilor. "Eu mă țin de cunvânt. Vasile Laba, primarul nostru". Pentru Vasile Laba numele nu a contat fiind ales primar cu o majoritate covârșitoare. 86,73% dintre oamenii din Bistrișa Bargăului au votat cu Laba. De la nume ciudate, la primari ciudați Locuitorii comunei argeșene Babana l-au reales în 2008 pe Bebe Ivan, primarul campion național la judo, fost ofițer de poliție și care nu se dă în lături din a se maimuțări la petrecerile
Oferta electorală pentru 2012: Muia şi Laba lovesc din nou () [Corola-journal/Journalistic/44875_a_46200]
-
mi spune: Ai mei se întorc abia mâine-seară. Nu vrei să rămâi la mine? Ne uităm la un film. Facem brioșe. Mintea mea de pervers notoriu lucrează la foc maxim. Să o scot pe terasă. Să o pun în patru labe. Doggy-style. Și să-i pângăresc trupul în fața patrupedelor. Așa. Numai ca să le fac în ciudă. Să mă răzbun. Să-i înnebunesc că le-am siluit regina. Ieșim pe terasă. De aici se văd toate luminile orașului, pescărușii, foarte vag marea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
făcut altă prostie venind. Unde? mai întrebă o dată. Da ce-i cu hainele astea pe tine? Văd că ești pus la șapte ace! Parcă ești ginerică, râse mecanicul, făcându-i cu ochiul, adică să te fofilezi, șmechere, să nu pună laba pe tine! Cine să creadă, înțolit în costum de gabardină, un pârlit de fochist? Hai cu mine. N-ai pus în gură nimic... Să mănânc?! se miră Miluță, și dădu din umeri. De mâncare îmi arde mie, când sunt pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Cu apa izvoarelor. Știi câte poate învăța omul de la pomi? De la ape și de la înțelepciunea animalelor? Am să-ți povestesc odată cum mănâncă ursul ovăz în lapte! Cum se așază pe fund și merge de-a târâita adunând cu-amândouă labele spicele mari și aromate la gură, ca un om. Sau, cum ies la vânătoare bursucii, doi câte doi. Unul se culcă pe spate cu labele desfăcute-n sus, celălalt apleacă porumbul, rupe știuleții tăindu-i cu dinții de la cocean și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în lapte! Cum se așază pe fund și merge de-a târâita adunând cu-amândouă labele spicele mari și aromate la gură, ca un om. Sau, cum ies la vânătoare bursucii, doi câte doi. Unul se culcă pe spate cu labele desfăcute-n sus, celălalt apleacă porumbul, rupe știuleții tăindu-i cu dinții de la cocean și, după ce-i umple brațele primului, îl rostogolește împingându-l până la vizuină. Așa fac aprovizionările de iarnă. Nu-s nostimi? Cum să-ți fie frică? Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
amintit abia în pat, dar eram așa de obosită încât mi-a fost lene să mă mai ridic din pat. Am adormit, dar somnul meu n-a durat mult. A venit un câine mare, negru, s-a ridicat în două labe și m-a izbit cu toată puterea în piept. Așa de puternică a fost lovitura că încă mă mai zguduiam când m-am trezit cu o durere cumplită în dreptul inimii și a sternului, durere ce s-a întins treptat până în
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Maria, zis Cociocoaia. Astfel, Lucache a cunoscut greul de mic copil, fiind obligat să muncească. Ajuns de acum și el flăcău, semăna la statură leit cu tatăl lui, adică cu Dumitru B....ă, bărbat înalt la peste doi metri, având laba piciorului pe măsura înălțimii, că rar se întâmpla să găsească să și poată cumpăra încălțăminte. Fiind orfan, a învățat și fapte bune, dar și rele. Așadar, la joc trebuia să aibă și el un ban, dar de la mă-sa nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
într-un tul transparent care le mărea goliciunea, încheiat sus, la gât, cu un guler de blană strâns până sub bărbie, cu aere de falsă modestie. Deasupra blănii albe, un cap de pisicută de acelea albe de tot, numai cu labe și botișor roz, un cap neregulat dar grațios, cu nasul mic în vânt; un ten de porțelan alb, pătat cu roz, fardat cu discreție ca papușile de piatră; o gura cam mare, neregulată și puțin prognatică; păr castaniu pal, aproape
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
în echipă cu Bărzăunul. Și, fără alte discuții, începură din nou treaba. Napoleon trecea pe la fiecare, privea curios și chiar lătra la orice lespede întoarsă, iar uneori, mai ales cînd simțea miros de șobolani, începea și el să scurme cu labele. S-a plictisit însă repede. Nimeni n-a observat cînd a plecat spre pădure, nu i-a simțit lipsa și nu și-a pus întrebarea ce l-a determinat să plece. Și nimeni n-a bănuit ce rol mare avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
clipă pe buzele tuturor. Și poate că lucrurile s-ar fi calmat și săpăturile ar fi recăpătat cu timpul importanța cuvenită, dacă nu și-ar fi făcut apariția în preajma lor Napoleon. Sosise pe nesimțite și se așezase, cu botul pe labe, nu departe de săpători, privindu-i cu teamă și neîncredere. Biata javră! După ce fusese alungată cu atîta furie, îndată după prinderea iedului, rătăcise, nimeni nu putea ști pe unde, trist și cu capul în pămînt, ca un mare nedreptățit. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-i întindă ilustrata și să-i întoarcă spatele amenințîndu-l: Lasă că vezi tu de la Vlad și de la Virgil! O să te-nvățăm noi minte să nu-ți mai calce piciorul pe-aici cît îi trăi!... Și mai ai tupeul să ridici laba asupra mea?... Bîlbîitule! Lui Nuțu puteai să-i spui orice, dar să nu-l faci bîlbîit. De cum Tomiță pronunță acest cuvînt, mai cumplit ca o bombă atomică, se înfioră din cap pînă-n picioare, de parcă ar fi căzut într-un cazan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
palpabil, aproape. Neficțional. Delicios de concret. Înțelegi? Nu, nu înțelegi. N-are importanță. Portocalele rămân. 29. Maturizări După ce mama s-a mutat în Intrarea Vâlcului, am experimentat un anotimp straniu. Unul cu mult iaurt și aproape fără țigări. Am făcut laba gâștii. Am crescut. Am traversat 113 câteva idile finalizate cinic. Nimic important, nimic traumatic. M-am apucat de scris. În parte, ca să compensez tăcerea din jur. Pentru cineva crescut în vacarmul în care crescusem eu, cu permanenta grijă a mamei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de băț. Nu-i vorbă, lui Lupino îi plăcea să-și petreacă timpul cu ei. Urmași a trei lupoaice puternice, copiii erau atît de veseli și de puși pe șotii, încît adora să-i privească: se agitau, curioși, răscolind cu labele prin toate ascunzișurile; săreau, se-mpingeau, se mușcau prietenesc-dușmănește de urechi sau de bot, măsurîndu-și puterile, se rostogoleau printre picioarele adulților, se alintau sau își disputau te miri ce ciudățenie găsită prin cotloane întunecate. Uneori, Lupino se trezea prins în
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ochilor, că, sătulă sau nu, mama îl alăpta de fiecare dată cînd i se făcea lui foame, că, oricît ar fi fost gerul de cumplit, el putea să-și ascundă botul sub burta lupoaicei și să-și strecoare codița între labele tatei, adormind în căldura corpurilor lor iubitoare. De îndată ce frigul se potolea, lupul pleca în căutarea vînatului. Nu exista animal mai priceput ca el la vînătoare, și niciodată nu s-a întors fără hrană pentru familia lui. Dacă nu era suficientă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
că sosise timpul să se odihnească. Soarele scăpăta la apus; fusese o zi lungă, dar ineditul întîmplărilor îl ținuse în continuă încordare, astfel încît nu apucase să resimtă oboseala. Știa că, odată așezat undeva, cînd își va culca botul pe labe, durerea îi va invada tot corpul. Noroc că adormi aproape instantaneu. Doar mușchii continuară să-i tresalte spasmodic, mult timp după ce Lupino se afundă într-un vis adînc, odihnitor. CAPITOLUL 9 ... și urm\toarele N ici nu și-ar fi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
-ți va aduce multă bucurie! Nu te îngrijora, nu s-a speriat nici un pic. Dacă n-ar fi fost foamea care să-l irite, ne-am fi înțeles de minune noi doi. Vocea lui Lupino era caldă, moale și prietenoasă. Labele îi erau împreunate liniștit dinainte, corpul relaxat, urechile plecate. Ochii inteligenți clipeau îngăduitor. Căprioara se dezmorțea încetul cu încetul din înțepenire. S-ar fi îndepărtat, dar puiul hămesit nu dădea semne că avea să se sature prea curînd. Erau acolo
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]