264 matches
-
limbii lățite;mișcari de plasare a limbii înafară pe buza superioară sau buza inferioară; - mișcări de plasare a limbii ascuțite pe cerul gurii și scoatere înafară; - mișcări de presare cu limba a unei gume de mestecat sub incisivii superiori. Antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic - exerciții de recunoaștere a sunetului l în cuvinte și în context propozițional prin pronunțarea lentă și apoi cu viteză crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
incisivii superiori. Antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic - exerciții de recunoaștere a sunetului l în cuvinte și în context propozițional prin pronunțarea lentă și apoi cu viteză crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual prompt prezența sunetului și chiar îl pronunță; - exerciții de diferențiere a sunetului l de sunetele cu care se confundă auditiv sau care au aceeași engramă articulatorie: n, d, r; - antrenamentul simțului tactil la palparea vibrațiilor la diferite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
perle, merle, lene sau a unor propoziții sau sintagme de tipul: „limonada rece' Exerciții de sinteză se pot efectua și cu consoanele ocluzive t, n, d, ț, în cuvinte sau expresii care să le conțină și a căror discriminare prin labiolectură întâmpină anumite dificultăți datorită poziției asemănătoare în articulare. Fricativele din a doua regiune de articulare: s, z, ș, j fac de asemenea obiectul unor exerciții comune de antrenament ale articulării și discriminării auditive sau prin labiolectură, datorită poziției asemănătoare în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a căror discriminare prin labiolectură întâmpină anumite dificultăți datorită poziției asemănătoare în articulare. Fricativele din a doua regiune de articulare: s, z, ș, j fac de asemenea obiectul unor exerciții comune de antrenament ale articulării și discriminării auditive sau prin labiolectură, datorită poziției asemănătoare în articulare și deosebirilor fine datorate sonorizării laringiene. Odată cu demutizarea și corectarea deformărilor de articulare la cea de a doua barieră, formată din limbă și regiunea dendo-alveolară și prepalatală, logopatul poate utiliza un bagaj sporit de cuvinte
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a limbii pe palat, prin deplasarea și sugerea unei bomboane; - mișcări de ridicare - coborâre a limbii retrase posterior între vălul palatin și planșeul bucal. Mișcarea se percepe sub planșeul bucal și nu trebuie să determine mișcarea mandibulei. Antrenamentul auzului fonematic, labiolecturii și simțului tactil - Exerciții de discriminare acustică a sunetele omonime articulator: c, g, h precum și diferențierea acestora față de sunetele din zonele de articulare I și II: c, g față de t, d - pe de o parte, și față de p, b - pe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
g față de t, d - pe de o parte, și față de p, b - pe de altă parte; - Evidențierea suflului de aer în articularea fonemelor c, g, h, capabil să împrăștie niște confeti de hârtie așezate pe palmă, în fața gurii; - Exerciții de labiolectură cu palparea fluxului de aer și zonei pretraheale sau submandibulare pentru discriminarea sunetelor la nivelul barierei a treia de articulare. Exercițiile de labiolectură se execută lent și cu gura larg deschisă. - Exerciții de analiză și sinteză fonetică până la sunet, în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
c, g, h, capabil să împrăștie niște confeti de hârtie așezate pe palmă, în fața gurii; - Exerciții de labiolectură cu palparea fluxului de aer și zonei pretraheale sau submandibulare pentru discriminarea sunetelor la nivelul barierei a treia de articulare. Exercițiile de labiolectură se execută lent și cu gura larg deschisă. - Exerciții de analiză și sinteză fonetică până la sunet, în cazul lui c și h, și până la silabă, în cazul lui g, și integrarea acestor sunete în cuvinte. Exerciții speciale pentru logopații cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocalele o, apoi u. Se pronunță a cu o deschidere maximală a mandibului și se fac exerciții de expir oral care concură la ridicarea vălului palatin. Datorită particularităților comune, odată demutizate vocalele o și u se exersează împreună pentru discriminarea labiolecturii și obținerea profilului acustic distinct. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei E Fonemul e este o vocală mijlocie prin poziția semideschisă a gurii, nerotunjită prin neparticiparea buzelor, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului e Limba
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe silabe și pe litere, încât fonemul e se exersează izolat și în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de consolidarea a pronunției cuvintelor este cauza principală a pierderii pronunției sunetului e. Datorită situării medii a poziției
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fricativă expiratorie. Reluăm actiunea de conștientizarea a vibrațiilor palpate pretraheal și toracic și arătăm pe filmul demonstrativ diferențele imaginii corzilor vocale în vibrație sau lipsa lor. Vocala e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură la surdomuți împreună cu vocala i. Între cele două vocale există asemănări în privința poziției limbii și diferențe minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea a maxilarelor, nerotunjită prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
palat; - mișcări de ridicarea și coborârea uvulei în respirația pe gură și pe nas alternativ, efectuate pe ambele nări sau pe o nară; - mișcări de apropiere și îndepărtare a comisurilor bucale; - deprinderea de efectuare a gargarei. Antrenamentul auzului fonematic vocalic, labiolecturii și simțului tactil - Antrenamentul auzului fonematic pentru hipoacuzici se face prin recunoașterea și reproducerea timbrului, de la diferite distanțe și de diferite intensități și analiza fonetică a cuvintelor cu izolarea vocalelor. - Antrenamentul labiolecturii vocalelor se face prin recunoașterea vocalelor numai după
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de efectuare a gargarei. Antrenamentul auzului fonematic vocalic, labiolecturii și simțului tactil - Antrenamentul auzului fonematic pentru hipoacuzici se face prin recunoașterea și reproducerea timbrului, de la diferite distanțe și de diferite intensități și analiza fonetică a cuvintelor cu izolarea vocalelor. - Antrenamentul labiolecturii vocalelor se face prin recunoașterea vocalelor numai după poziția buzelor și deschiderea maxilarelor. Vocalele o și u sunt asemănătoare prin participarea buzelor la rotunjirea lor, dar vocala o are o deschidere mandibulară și un orificiul labial mai mare. După ordinea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
technical note. 2003. 21. Belmore SM, Yates JM, Bellack DR, Jones SN et al. Drawing inferences from concrete and abstract sentences. Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior. 2003; 21:338-351. 22. Benescu C. Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectura. București, E.D.P. 1983. 23. Bentin S. Event-related potentials, semantic processes, and expectancy factors in word recognition. J Exp Psychol: Learn, Mem Cogn. 2005; 31î2): 308-327. 24. Bentin S, McCarthy G, Wood CC. Event-related potentials associated with semantic priming. Electroencephalography and
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
permite fiecăruia să se manifeste cu demnitate în solidaritate. Comunicarea cu elevii deficienți de auz presupune utilizarea comunicării totale, adică utilizarea concomitentă sau succesivă a tuturor mijloacelor comunicaționale necesare pentru a transmite un mesaj inteligibil: comunicarea mimico-gestuală, comunicarea cu ajutorul dactilemelor, labiolectura. Pentru elevul deficient de auz vorbirea mimico-gesticulară constituie, din cauza lipsei auzului, vorbirea naturală, realitate de care noi profesorii trebuie să ținem seama în munca noastră de demutizare. O dată cu integrarea școlară a copilului deficient de auz se impun anumite cerințe (referitoare
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
și să-și închipuie că trebuie sa fie „citit” de către un copil surd sau să închidă sonorul la televizor și să încerce să ghicească ce se vorbește; 8. să încurajeze verbal copilul:”Bravo!”, „Ai reușit!”; 9. să nu uite că labiolectura (citirea buzelor) este o activitate obositoare și să-și amintească acest aspect atunci când vorbește unui deficient de auz sau întregii clase.” Profesorul, în calitate de îndrumător al elevilor deficienți de auz spre integrarea școlară și socială a acestora, trebuie să dețină o
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
auditive de care pot beneficia copiii, rolul diverșilor specialiști și al familiei în recuperarea copilului, activitățile desfășurate în cadrul centrului. Tipuri de activități desfășurate în parteneriat cu părinții: - Activitățile individualizate, numite sugestiv terapii specifice de recuperare includ formarea competențelor de comunicare; labiolectură, antrenament auditiv;ortofonie;educația ritmului; educație psihomotrică; - Activitățile comune părinți-copii, urmăresc formarea părinților ca principali factori educativi în recuperarea auditiv-verbală și dezvoltarea comunicării verbale sau gestuale; - Activitățile de suport familial, vizează consilierea părinților și informarea lor asupra problematicii deficienței de
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
Modalitate de comunicare: verbală și utilizează anumite semne evocatoare. Predomină comunicarea verbală, dar apelează la anumite gesturi pentru a se face înțeles. Nu cunoaște limbajul mimico-gestual specific deficienților de auz. Informațiile le obține foarte bine pe cale predominant auditivă și prin labiolectură (pentru discriminări). Este receptiv și foarte interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală, iar capacitatea de înțelegere a vorbirii este bună. Emiterea fonemelor: - pronunță corect, izolat și în cuvinte, fonemele: a, o, u, e, i, p, b, t, d, m
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
pronunță corect, izolat și în cuvinte, fonemele: a, o, u, e, i, p, b, t, d, m, r; - substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); - omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
mimica se însușesc spontan și reprezintă de fapt limbajul caracteristic al acestor persoane. Procesele fundamentale în recuperarea deficienților de auz și anume demutizarea și ortofonia sunt esențiale. Îmbinarea tuturor formelor de comunicare folosite în cazul copiilor deficienți de auz, de la labiolectură care este o componenta de bază în înțelegerea comunicarii verbale, la comunicarea mimico-gestuală și la cea cu ajutorul dactilemelor, predominând una sau alta de la caz la caz trebuie să reușim să transmitem informația astfel încât aceasta să poată fi percepută și înțeleasă
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: - metode care folosesc preponderent limbajul oral (metode orale); - metode care folosesc în principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico-gesticulația. În funcție de zona de dezvoltare a metodelor, sunt cunoscute metodele: italiană, franceză, germană, austriacă, belgiană, română. În țara noastră au existat preocupări față de deficienții de auz de peste 100 de ani. În 1863 se înființează o școală pe lângă locuința Dr.
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
pierderii totale a organului de simț (în cofoză) la nivelul întregului sistem psiho-fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională, deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute. În acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (inițial pentru percepția mișcărilor nevizibile prezente în articulare) și mai ales de suplinirea mintală (pentru interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual-motrică). Compensarea, organică sau funcțională, poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
copilului. Unii copii, în special cei cu pierdere profundă de auz, ce provin din familii de deficienți de auz vor rămâne tributari limbajului gestual, cel puțin ca suport în recepția și înțelegerea informației. Alți copii și-au format deprinderi de labiolectură excelente, reamintindu-ne că persoanele deficiente de auz sunt ”ființe vizuale”, având nevoie de o prezentare auditiv- verbală a informației. Ca aplicație, evaluarea ne permite să identificăm modalitatea de comunicare cea mai eficientă pentru copil. Deprinderea de a asculta, de
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
Identificarea surselor sonore; 4. Identificarea și diferențierea progresivă a sunetelor neverbale; 5. Diferențierea calităților auditive (timbrul, intensitatea, înalțimea, direcția). b) Percepția auditivă a sunetelor verbale 1. Perceperea vocii umane; 2. Perceperea auditivă a fonemelor și a structurilor verbale asociate cu labiolectura; 3. Perceperea structurilor verbale silabice numai pe cale auditivă, fără labiolectură; 4. Detectarea, discriminarea și identificarea stimulilor sonori; 5. Ințelegerea auditivă; În ceea ce privește copiii cu implant cohlear, după realizarea operației, este necesară parcurgerea unui program de reabilitare auditiv-verbală, dr. Dan Mârțu (2006
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
neverbale; 5. Diferențierea calităților auditive (timbrul, intensitatea, înalțimea, direcția). b) Percepția auditivă a sunetelor verbale 1. Perceperea vocii umane; 2. Perceperea auditivă a fonemelor și a structurilor verbale asociate cu labiolectura; 3. Perceperea structurilor verbale silabice numai pe cale auditivă, fără labiolectură; 4. Detectarea, discriminarea și identificarea stimulilor sonori; 5. Ințelegerea auditivă; În ceea ce privește copiii cu implant cohlear, după realizarea operației, este necesară parcurgerea unui program de reabilitare auditiv-verbală, dr. Dan Mârțu (2006) considerând, că drumul de la efectuarea intervenției și până la obținerea rezultatelor
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
membru al parlamentului britanic. (sursa: Universitatea din Oxford, apud BBC News.) footnote> sublinia rolul limbajului scris în dezvoltarea psihică a surdomutului și preciza că pentru a facilita evoluția vorbirii trebuie exclus limbajul dactil din demutizare și acordă unui rol semnificativ labiolecturii. În Olanda, Francisc Von Helmont<footnote apud Grace B. Sherrer, Francis Mercury van Helmont: A Neglected Seventeenth - Century Contribution to the Science of Language, 1938 , Oxford University Press footnote> subliniază importanța labiolecturii și propune folosirea oglinzilor pentru demutizare. Tot în
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]