582 matches
-
chirurgicale estetice) 198. Tratamentul chirurgical al deviațiilor palpebrale 30 (entropion, ectropion, puncte lacrimale eversate) 199. Tratamentul chirurgical al pterigionului 5 200. Abrazia corneei; termocauterizarea corneei; crioaplicații 12 201. Tratament cu laser la polul posterior 40 202. Sondajul complet al căilor lacrimale la un ochi, în scop terapeutic 10 203. Tratamentul cu laser la polul anterior 30 204. Aplicații locale ale unor substanțe medicamentoase 5 în scop terapeutic sau de diagnostic 205. Tratament ortoptic 10 206. Oftalmoscopie indirecta 12 207. Biopsie de
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
cicatriciale conjunctivale 0 - 15%. Iritații conjunctivale determinate de corpi străini multiplii între 0 - 10%. Ptoza - pupila nu poate fi descoperită la privire normale orizontală 5 - 15% - corneea nu poate fi descoperită 20 %. Epifora (obstrucție unilaterală sau bilaterală) 3 - 5%. Hiposecreția lacrimala (sindromul ochiului uscat) 0 - 5%. Dacriocistite incurabile ± fistula lacrimala 0 - 10%. Pierderea unui ochi duce la încadrarea în gr. ÎI - deficiență 70-89% timp de 6 luni după care se reevaluează funcția vizuală ■ În afecțiunile curabile chirurgical, deficiență se stabilește după
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
străini multiplii între 0 - 10%. Ptoza - pupila nu poate fi descoperită la privire normale orizontală 5 - 15% - corneea nu poate fi descoperită 20 %. Epifora (obstrucție unilaterală sau bilaterală) 3 - 5%. Hiposecreția lacrimala (sindromul ochiului uscat) 0 - 5%. Dacriocistite incurabile ± fistula lacrimala 0 - 10%. Pierderea unui ochi duce la încadrarea în gr. ÎI - deficiență 70-89% timp de 6 luni după care se reevaluează funcția vizuală ■ În afecțiunile curabile chirurgical, deficiență se stabilește după criteriul acuității vizuale ��i al câmpului vizual timp de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
după cum urmează: a) La capitolul ÎI "Servicii medicale și tratamente", poziția nr. 274 "Efectuarea densimetriei osoase (ultrasunete)" va avea următorul cuprins: ... "366. Biometrie 15" d) La capitolul ÎI "Servicii medicale și tratamente", subcapitolul "Consultația oftalmologica include și explorarea funcției aparatului lacrimal, prescripția corecției optice și tratamentul ambliopiei" va avea următorul cuprins: ... "Consultația oftalmologica include și explorarea funcției aparatului lacrimal, prescripția corecției optice și tratamentul ambliopiei, determinarea acuității vizuale (biomicroscopia polului anterior, ex. FO, tonometria)" e) La capitolul ÎI "Servicii medicale și
ORDIN nr. 238 din 22 august 2002 privind modificarea şi completarea anexelor nr. 1, 3 şi 6 şi introducerea anexei nr. 13 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 603/4.189/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144516_a_145845]
-
avea următorul cuprins: ... "366. Biometrie 15" d) La capitolul ÎI "Servicii medicale și tratamente", subcapitolul "Consultația oftalmologica include și explorarea funcției aparatului lacrimal, prescripția corecției optice și tratamentul ambliopiei" va avea următorul cuprins: ... "Consultația oftalmologica include și explorarea funcției aparatului lacrimal, prescripția corecției optice și tratamentul ambliopiei, determinarea acuității vizuale (biomicroscopia polului anterior, ex. FO, tonometria)" e) La capitolul ÎI "Servicii medicale și tratamente", subcapitolul "Consultația ORL include: examen nas-sinusuri, examen bucofaringoscopic, rinoscopie posterioara, examenul laringoscopic și hipofaringoscopic, examenul otoscopic, examen
ORDIN nr. 238 din 22 august 2002 privind modificarea şi completarea anexelor nr. 1, 3 şi 6 şi introducerea anexei nr. 13 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 603/4.189/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144516_a_145845]
-
după cum urmează: a) La capitolul ÎI "Servicii medicale și tratamente", poziția nr. 274 "Efectuarea densimetriei osoase (ultrasunete)" va avea următorul cuprins: ... "366. Biometrie 15" d) La capitolul ÎI "Servicii medicale și tratamente", subcapitolul "Consultația oftalmologica include și explorarea funcției aparatului lacrimal, prescripția corecției optice și tratamentul ambliopiei" va avea următorul cuprins: "Consultația oftalmologica include și explorarea funcției aparatului lacrimal, prescripția corecției optice și tratamentul ambliopiei, determinarea acuității vizuale (biomicroscopia polului anterior, ex. FO, tonometria)" e) La capitolul ÎI "Servicii medicale și
ORDIN nr. 2.983 din 22 august 2002 privind modificarea şi completarea anexelor nr. 1, 3 şi 6 şi introducerea anexei nr. 13 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 603/4.189/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144517_a_145846]
-
avea următorul cuprins: ... "366. Biometrie 15" d) La capitolul ÎI "Servicii medicale și tratamente", subcapitolul "Consultația oftalmologica include și explorarea funcției aparatului lacrimal, prescripția corecției optice și tratamentul ambliopiei" va avea următorul cuprins: "Consultația oftalmologica include și explorarea funcției aparatului lacrimal, prescripția corecției optice și tratamentul ambliopiei, determinarea acuității vizuale (biomicroscopia polului anterior, ex. FO, tonometria)" e) La capitolul ÎI "Servicii medicale și tratamente", subcapitolul "Consultația ORL include: examen nas-sinusuri, examen bucofaringoscopic, rinoscopie posterioara, examenul laringoscopic și hipofaringoscopic, examenul otoscopic, examen
ORDIN nr. 2.983 din 22 august 2002 privind modificarea şi completarea anexelor nr. 1, 3 şi 6 şi introducerea anexei nr. 13 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 603/4.189/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144517_a_145846]
-
nervos cu ajutorul nervului optic. Mediile refrigente sunt reprezentate de corneea transparență, umoarea apoasa, cristalinul și corpul vitros. Ele au rolul de a refracta razele de lumină. Anexele ochiului: mușchii globilor oculari și anexele de protecție (sprincenele, pleoapele, conjuctiva și aparatul lacrimal). Funcția analizatorului vizual este optimă dacă există în jur lumină artificială sau naturală. Ochiul primește razele de lumină reflectate de un obiect oarecare. Lumină trece prin pupila și este focalizata de cornee și cristalin, formind pe rețină o imagine răsturnata
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
anormală a fragmentelor osoase nazale și a apofizelor ascendente ale maxilarelor; mobilitatea anormală a blocului alveolopalatin asociată cu mobilitatea piramidei nazale și a treimii interne a marginilor orbitare inferioare. imaginea radiografică a liniei de fractură interesând bilateral oasele nazale, osul lacrimal, apofiza ascendentă a maxilarului, os planum al etmoidului, planșeul orbitar, apofiza piramidală a maxilarului și apofiza pterigoidă în treimea medie. Chiar dacă diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele prezentate, facem și o trecere în revistă a unor elemente de diagnostic
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
mai pot apare pierderea dinților, malocluzia și trismusul. Tumorile cu extensie la nivelul cavității orale se pot vizualiza direct la inspecția cavității. Semnele și simptomele oculare determinate de extensia superioară a unei tumori de sinus maxilar sunt reprezentate de hipersecreție lacrimală unilaterală, diplopie, exoftalmie, epiforă și modificări la nivelul pleoapelor. Semnele faciale sunt determinate de extensia facială a tumorii cu asimetrie facială prin edem genian, iar în cazuri avansate apariția de ulcerații sau fistule la nivel facial. Paresteziile, amorțelile sau durerile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
experimentați în domeniu [8-10]. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Orbitele au forma aproximativă de piramidă patrulateră, cu baza orientată anterior, vârful posteromedial, pereții superior, inferior, medial și lateral. La constituirea orbitelor osoase contribuie un număr de șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
lateral. La constituirea orbitelor osoase contribuie un număr de șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor își au originea posterior pe inelul tendinos Zinn, și formează conul muscular. Principalul ax vascular arterial al orbitei este a. oftalmică, ramură din a. carotidă internă. Ramurile sale principale sunt a. lacrimală, a. centrală a retinei, aa. ciliare, a. etmoidală anterioară, a. etmoidală posterioară, .supraorbitală, a. suborbitală. Sângele venos este drenat de v. oftalmică superioară și inferioară. Principalele ramuri nervoase intraorbitale sunt n. frontal cu ramurile sale nn. supraorbital și supratrohlear, apoi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
anterioară, a. etmoidală posterioară, .supraorbitală, a. suborbitală. Sângele venos este drenat de v. oftalmică superioară și inferioară. Principalele ramuri nervoase intraorbitale sunt n. frontal cu ramurile sale nn. supraorbital și supratrohlear, apoi n. oculomotor cu ramura superioară și inferioară, n. lacrimal, n. etmoidal anterior și posterior, n. nazociliar, n. abducens, n. trohlear. Aparatul lacrimal este constituit din glanda lacrimală cu porțiunea sa intraorbitală și palpebrală și căile lacrimale - sacul și canalul lacrimal [16,17]. Topografie orbitală Regiunile topografice ale orbitei sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
oftalmică superioară și inferioară. Principalele ramuri nervoase intraorbitale sunt n. frontal cu ramurile sale nn. supraorbital și supratrohlear, apoi n. oculomotor cu ramura superioară și inferioară, n. lacrimal, n. etmoidal anterior și posterior, n. nazociliar, n. abducens, n. trohlear. Aparatul lacrimal este constituit din glanda lacrimală cu porțiunea sa intraorbitală și palpebrală și căile lacrimale - sacul și canalul lacrimal [16,17]. Topografie orbitală Regiunile topografice ale orbitei sunt delimitate fie de diferite axe sau planuri, ori de anumite structuri anatomice intraorbitale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ramuri nervoase intraorbitale sunt n. frontal cu ramurile sale nn. supraorbital și supratrohlear, apoi n. oculomotor cu ramura superioară și inferioară, n. lacrimal, n. etmoidal anterior și posterior, n. nazociliar, n. abducens, n. trohlear. Aparatul lacrimal este constituit din glanda lacrimală cu porțiunea sa intraorbitală și palpebrală și căile lacrimale - sacul și canalul lacrimal [16,17]. Topografie orbitală Regiunile topografice ale orbitei sunt delimitate fie de diferite axe sau planuri, ori de anumite structuri anatomice intraorbitale cu mare valoare topografică. Septul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nn. supraorbital și supratrohlear, apoi n. oculomotor cu ramura superioară și inferioară, n. lacrimal, n. etmoidal anterior și posterior, n. nazociliar, n. abducens, n. trohlear. Aparatul lacrimal este constituit din glanda lacrimală cu porțiunea sa intraorbitală și palpebrală și căile lacrimale - sacul și canalul lacrimal [16,17]. Topografie orbitală Regiunile topografice ale orbitei sunt delimitate fie de diferite axe sau planuri, ori de anumite structuri anatomice intraorbitale cu mare valoare topografică. Septul orbital este dispus în plan frontal și constituie limita
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apoi n. oculomotor cu ramura superioară și inferioară, n. lacrimal, n. etmoidal anterior și posterior, n. nazociliar, n. abducens, n. trohlear. Aparatul lacrimal este constituit din glanda lacrimală cu porțiunea sa intraorbitală și palpebrală și căile lacrimale - sacul și canalul lacrimal [16,17]. Topografie orbitală Regiunile topografice ale orbitei sunt delimitate fie de diferite axe sau planuri, ori de anumite structuri anatomice intraorbitale cu mare valoare topografică. Septul orbital este dispus în plan frontal și constituie limita anterioară a orbitei. Ecuatorul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu, sarcoamele cu extindere de la fosa temporală sau infratemporală. Se întâlnesc tumori metastatice, predominant cu punct de plecare adenocarcianome mamare sau gastrice, pulmonare sau boli limfoproliferative. O categorie specială reprezintă tumorile glandei și căilor lacrimale. Caracteristice adultului sunt pseudotumorile intraorbitale inflamatorii nespecifice. Hemangiomul cavernos: histopatologic este hemangioendoteliom benign. Se numără printre cele mai frecvente trei tipuri de tumori primare ale adultului, frecvența sa medie este apreciată la 4,7%. Clinic se manifestă prin exoftalmie unilaterală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
rezervat în cazurile diseminate [43]. Carcinomul spinocelular intraorbital secundar: este considerat în multe statistici cea mai frecventă tumoră intraorbitală secundară malignă [44]. Are ca punct de plecare principal, sinusurile paranazale. Poate avea originea și în orbita anterioară, conjunctiva epibulbară, aparatul lacrimal sau regiunea nazofaringiană. Se poate manifesta prin exoftalmie unilaterală progresivă, dureroasă, cu chemosis și hemoragie conjunctivală, mimând o tumoră intraorbitaă primară. La aceste semne se 317 pot adăuga, în funcție de locul de origine, rinoree, epistaxis, nas înfundat, edem facial și palpebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu chemosis și hemoragie conjunctivală, mimând o tumoră intraorbitaă primară. La aceste semne se 317 pot adăuga, în funcție de locul de origine, rinoree, epistaxis, nas înfundat, edem facial și palpebral inferior, leziune cutanată palpebrală superioară sau inferioară, carunculară sau de sac lacrimal, conjunctival epibulbar. Globul ocular este dislocat (fig. 4.236). Apar tulburări de sensibilitate sub formă de parestezii pe teritoriul trigemenului, edem papilar sau paloare papilară, oftalmoplegie, tulburări severe de acuitate vizuală. Evoluția este cu agravare progresivă. Tratament: Multă vreme s-
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
orbită se realizează prin sinusul frontal hipertrofiat. Abordul lateral Abordul lateral al orbitei este calea de pătrundere chirurgicală în orbită prin peretele orbital lateral (fig. 4.238) [58]. Indicațiile generale ale abordului lateral al orbitei sunt: procesele expansive de glandă lacrimală; tumorile orbitale posterioare și medii situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumorile retrobulbare situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumori apicale laterale; tumori osoase frontozigomatice, temporale sau pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic intracanalicular. Contraindicațiile sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
palpebrale la marginile orbitei, până la periost (fig. 4.241) după care se decolează periorbita de pe pereții orbitei, cu atenție mare la nivelul fisurii orbitale inferioare și superioare, unde prezintă aderență crescută. Se face hemostază prine electrocoagularea aa. etmoidale și a. lacrimală. Se recomandă hemostaza a. oftalmice cu pensa hemostatică, dacă este posibil, după care se secționează n. optic cu un foarfece curb, împreună cu elementele care îl înconjoară la nivelul apexului orbitei. Se evacuează astfel în totalitate conținutul orbitei, respectiv globul ocular
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai frecvent la femei adulte, dar se poate întâlni și la tineri. Este vorba de o fibroză tiroidiană ce se poate asocia cu alte afecțiuni fibrozante cum ar fi fibroza mediastinală și/sau retroperitoneală, colangita fibroasă, pseudo-tumora orbitară, fibroza glandelor lacrimale și fibroza parotidelor. Anatomopatologic, structura tiroidei este complet dezorganizată, procesul de fibroză interesând atât glanda, cât și elementele extratiroidiene. Caracteristice sunt leziunile vasculare al căror stadiu final este o obstrucție printr-o scleroză hialină densă. Tabloul clinic este necaracteristic. Semnele
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
semn esențial pentru diagnostic. Cele superficiale sunt bilaterale, simetrice, nedureroase, mobile, de dimensiuni moderate. Adenopatiile profunde sunt frecvente la nivel retroperitoneal, mult mai rar mediastinale. Splenomegalia este de talie moderată, inconstantă. Hepatomegalia este rar întâlnită. Pot fi interesate glandele salivare, lacrimale, amigdalele. Paraclinic 1. Sângele periferic prezintă limfocitoză constantă timp de câteva luni, peste 5000/mm3. Pot apărea anemie și trombocitopenie. Pe frotiu sunt prezente limfocite mature și resturi nucleare (nucleu gol) numite "umbre Gumprecht", extrem de evocatoare pentru boală. De obicei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]