299 matches
-
lună. O revistă joacă în viața comunității rolul drojdiei în aluat: dă consistență, gust și o indescriptibilă savoare cenușiului trudei de fiecare zi. Ceva misterios iradiază din orice redacție, trecând prin ziduri și peste clădiri. Chiar dacă auzim tot mai des lamentări că au dispărut cititorii, că tirajele sunt mici, că mizeria din jur și vulgaritatea sufocă totul, cred că realitatea ne contrazice. Nu are importanță că o revistă apare într-o mie sau în treizeci de mii de exmplare. Important e
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
în multe culturi și mitologii găsim o divizare a lumii în două, Paradis și Iad, în mitologia greacă, tărâmul morților este unul singur, condus de zeul Hades. Era un tărâm subpământean străbătut de cinci râuri: Acheron, râul tristeții, Cocytus, râul lamentării, Lethe, râul uitării, Phlegethon, râul focului și Styx, râul urii. Grecii aveau așadar o percepție pesimistă asupra morții. În unele legende tărâmul morților se divide și apar structuri separate ca Tartarul, tărâmul damnaților și Câmpiile Elizee, tărâmul eroilor. Lumea morților
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
forma sa s-a adăugat acum o a treia componentă - cam neobișnuită, nu atât pentru autorul de față (un constant neîmpăcat), cât pentru autorul român în general. Mă refer la atitudine. Înțelegând prin "atitudine" ceva care vine în locul acelor nesfârșite lamentări specific postdecembriste în care o agresivitate neelaborată ține loc de analiză, iar ipocrizia miorlăitoare drapează complicitățile - și anume o orientare clară impusă la capătul unor demersuri pe cât de documentate, pe atât de pătrunzătoare și de bine așezate în rând. Realizate
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
vorba de-o etapă ulterioară aprinderii sentimentale, desfășurărilor ingenuu patetice care fac posibile miezurile actualelor formule dense în aparenta lor sicitate ce nu reprezintă un început ci un final de ciclu sufletesc. Un bilanț formal al acestuia. Prezumatele afecte, sfîșieri, lamentări, ipostaze dolorice ale unei ființe care nu-și reneagă devenirea sunt absorbite în imagistica cerebrală în care, totuși, răzbat avînturile inițiale. Poza romantică e lucid asumată ca o concesie a conștiinței: "toată noaptea / bate-n perete / cu aripa-i neagră
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
succes (...)”. Urmează cele trei puncte de suspensie ațâțătoare. August se pare că este luna erotică a tânărului ofițer rus deplasat în Balcani. Se cunoaște virilitatea lui Tolstoi. Legătura lui mai spre bătrânețe, la Iasnaia-Poliana, cu o țărancă simplă însă inteligentă... Lamentările, cu scrisul, însoțite acum de acute crize erotice. 5 august. “M-am sculat devreme și m-am apucat imediat cu plăcere de scris. Am scris bine, pentru că am scris cu plăcere, sfârșitul episodului cu ghiuleaua. Dar, vai, pe la ora 12
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
în ce fel. Astăzi, DNA-ul inversează sau chiar schimbă datele problemei. Este de lăudat și sper să mai existe și alte personaje ca domnul Iacobescu în procuratură ca lucrurile să fie clarificate!", a declarat Mădălin Voicu. Acestă târguială, această lamentare, acestă moarte prelungită, care până la urmă va veni în ceea ce îl privește pe Mircea Băsescu, va ajunge până la porțile Cotroceniului. Și atunci normal că există oameni care se feresc să aducă dovezi eficiente și concrete pentru a fi inculpat și
Bercea-Băsescu. Mădălin Voicu: Tăcerea din dosarul lui Mircea Băsescu, legătură directă cu Traian Băsescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28148_a_29473]
-
dus-întors pentru zborul cu avionul rachetă până la o stație spațială confortabilă plasată pe orbită va putea fi redus, pentu clasa economică, până la câteva mii de dolari», în timp ce o călătorie pe Lună va costa cam 10.000 de dolari. Intre două lamentări despre iminența unui Armageddon nuclear, Herman Kahn a prezis că suprafața lunară va deveni o destinație populară pentru luna de miere cam prin 2009. Nu va fi nevoie de bagaje, deoarece toată lumea va purta costume de unică folosință. La aproape
Saltul uriaș spre nicăieri by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6129_a_7454]
-
2 un grup de amici nu-și pot stăpâni râsul în fața evidenței că un prieten comun a comis ridicola greșeală de a muri. Din pricina asta, pentru că l-am cunoscut și l-am îndrăgit atât de mult, am refuzat să împărtășesc lamentări și elegii pentru Julio Cortázar. Am preferat să mă gândesc mai departe la el așa cum neîndoios își dorea, cu satisfacția imensă că a existat, cu bucuria copleșitoare de a-l fi cunoscut, și cu recunoștința că a lăsat lumii o
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
pacientul - "n-ar fi rău dacă lucrurile nu s-ar agrava unele pe altele: boala de amor cu oboseala psihică" (p. 7). Ieșirea din depresie contează și pe autosugestie, iar prozatorul uzează de ea, mobilizând energiile pozitive: "Jos obsesiile, jos lamentările, jos suferința absurdă din amor. Singurătatea nu există decât dacă pui un zid între tine și lume, între tine și natură, rupi legăturile și retezi timpul exterior, rămânând doar la timpul organismului tău care e absurd și fără sens. Restabilește
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
din mediul privat", a declarat Tăriceanu, potrivit Mediafax. El a precizat că actualul Executiv nu a făcut decât să dea vina pe guvernele precedente și s-a complăcut în această situație, fără a încerca să schimbe ceva. "Asistăm la o lamentare permanentă, la încercarea de a găsi explicații care sunt legate de guvernările anterioare, dar nimic care să demonstreze că au o viziune și o determinare. Mie mi se pare că actualul guvern nu face decât să se complacă în actuala
Tăriceanu: România nu a ieşit din criza economică. FMI să-şi ia valiza şi să se care cât mai repede () [Corola-journal/Journalistic/53038_a_54363]
-
cu această sensibilitate atât de proprie mie, încât mă împiedică să mă simt cât de cât în largul meu în timpul veghilor amăgitoare și resemnate. Îmi pierd propriul teatru, și (deși pot lua parte la întruniri de conversație și simulare, cu lamentări și fraze perforate) nu sunt în stare să-mi găsesc un rol în teatrul celorlalți - care poate că se simt ca și mine, dar improvizează mai bine, cu apeluri speciale la rezervele de stoicism. Dacă de moartea mea ar fi
Moartea actorilor by Dinis Machado () [Corola-journal/Journalistic/6854_a_8179]
-
a construi tragicul fără nicio retorică, în absența evenimentelor, dincolo de cuvinte, dă măsura filmului lui Popogrebsky. Laconismul, ca și în filmul lui Zviaghințev, este purtătorul unor tensiuni tectonice, la suprafață apa rămâne ca o oglindă. În absența expresiei directe, a lamentării, durerea se desface ca sufletul de trup și plutește pretutindeni în nemărginirea peisajului. În final, paricidul simbolic este reconvertit în iertare și uitare undeva la marginea lumii, pe Ultima Thule.
Tristețea de sfârșit a verii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5671_a_6996]
-
pomană. Căci vocea rostește solomonic și răspicat: - E ziua la copil, domnu'. Omu' e-n casa lui. Lăsați, că n-a murit nimeni dintr-un chefuleț. Între timp, chefulețul virează decis spre orgie. Din pereți nu se mai aud doar lamentări sfâșietoare, ci și niște zgomote care sugerează că nu toată lumea e la fel de nefericită în dragoste. Paradoxal, cu cât manelistul suferă mai intens, cu atât fericirea petrecăreților e mai colorată. Se chiuie cu aplomb, se tropăie vehement, se scot țipete care
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
O nouă noapte. A câta, oare, de când ispita ușilor de la Notre-Dame îl domina într-o încordare pe care nu mulți ar mai fi putut să o suporte?!... Biscornet, însă, nu părea omul care să se risipească în prea multe lamentări. A găsit puterea să se ridice deasupra tuturor îndoielilor. S-a închis în atelier și a încins un foc cum nu mai făcuse până atunci. A pus în el o bucată de fier. Când acesta s-a înroșit bine, a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
au telegramele asupra oamenilor" și-și imagina „cât de plină de fapte și de liberă de incertitudine va fi viața atunci când aceste procedee vor fi și mai simplificate." Intre 1997 și finele lui 2009 au apărut puzderie de studii, analize, lamentări, proorociri sumbre, dar și proiecte de accelerare și de perfecționare a schimbului de informații pe cale electronică. Unul dintre ele (citat de Mallon), dezvinovățește e-mail-ul „blamat, pe nedrept credem, pentru moartea scrisorii. Email-ul este răspunzător pentru moartea apelului telefonic inutil
Poștașul nu mai sună la ușă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6397_a_7722]
-
Atunci când obișnuiești să te gândești la lucrurile negative din viața ta, când ai așteptări negative cu privire la viitor, când îți repeți zilnic afirmații gen: “Viața mea e grea”, “ Nimeni nu mă înțelege, nimeni nu mă ajută”, “ Nu-mi ajung banii”, aceste lamentări zilnice nu fac altceva decât să-ți întărească convingerile și să te mențină în acest “cerc”, iar viața, ca răspuns îți va scoate în cale situații, persoane care te vor face să suferi, pentru că tu asta aștepți. Spui că nu
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
a prelungit pentru câteva ore Într-un monolog prietenesc și, dacă mă ghidam după banalitățile pe care le auzeam, codificat. Peisajul aproape londonez al parcului devenise, parcă, decorul neuitatului film Blow-up... Ascultam În tăcere și aprobam, din când În când, lamentările colegului președinte, dar nu prea Înțelegeam de ce mă alesese tocmai pe mine pentru această surdină anticeaușistă. Ascultându-l, aveam impresia că nu face altceva decât să dea glas propriilor mele gânduri, pe care poziția sa oficială le făcea Însă bizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nimerit Într-o mică sinagogă unde se oficia ajunul Sabath-ului. Ritual sefard, spaniol, mediteranean, diferit de uzanța așkenazită a Europei Răsăritene. Femeile nu erau despărțite de bărbați și, Încă mai neobișnuit, cântau Împreună cu aceștia bucuria festivității, atât de distinctă de lamentările dureroase ale Estului. Venisem sub imboldul estetic al Atenei și regăseam Ierusalimul, chiar dacă elenizat prin seninătate și cântec. Regăseam credința Ierusalimului, fără a mă putea desprinde cu totul de tentația opusă și complementară a mirajului grec. Așa avea să mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
propria duplicitate, dorințele amânate, pervertite de ticurile prudenței. Știa deja, Însă, și cât de mult exprimau frazele americane mitologia americană a „Înnoirii”. Regenerarea dinamicii cotidiene, totala schimbare de Înfățișare, personalitate, preferințe, nevoia de a „merge Înainte”, cu orice preț? Evitând lamentările, acceptând provocarea oricât de dezavantajoasă, nu și Înfrângerea. Asumarea individuală a destinului, da, se putea spune așa, cum și spuneau noii săi concetățeni. „De-a lungul crizei, Bérenger nu este preocupat de condiția umană, ci de propria situație. Transformați În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Copilul bătrân B. nu mai poate digera iluziile, oricât de terapeutice, ale normalității. Instruit de timpuriu În „principiul răului”, George Koves, tânărul recunoscător pentru inestimabila Inițiere În cruzimea elementară și „simplă” a universului concentraționar, contemplase Împlinirile răului cu resemnare, fără lamentări sau indignare. Maxima lui Cioran („Sans l’enfer, point d’illusions”) poate fi inversată acum: fără iluzii, nu există infern. La „pokerul” existenței, jucat și În Kaddish, și În Liquidation, Auschwitz rămâne „imbatabil”, În competiția cu orice alte instituții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
chelie, ci printr-o promptă mușcătură lexicală la apropierea necunoscutului, dar și, nu o dată, a familiarului. Hirsut și hâtru, sceptic și, nu o dată, cinic, atât cât să intrige interlocutorii, Își proteja cu grijă solitudinea și vulnerabilitatea, evita confesiunea, ca și lamentarea. Rana ascunsă exploda, Însă, la orice atingere imprudentă, ca o floare a răului, hrănită, ca și la poet, din mucegaiuri, bube și noroi, Îmblânzită și fermecată doar prin pretextul jocului care Își transcende obiectul. Lui Arghezi i-ar fi plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
au alte posibilități, alte salarii, și noi ne chinuim în pușcăria asta și cică tot nu te strădui și nu te umilești îndeajuns ca să meriți... Rafael închise repede fereastra, ca și cum s-ar fi temut să nu audă cineva de afară lamentările lui Milică, și frigul, răcoarea și umezeala dimineților de sfârșit de septembrie, care te trag la somn și-ți sperie somnul, cerul apăsător, încărcat, vremea închisă care te roade, îți înțepenește măruntaiele; plutește ceva toxic în aer, respirația se îngreunează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cele patru puncte, cardinalele? (Pact) Disperarea cucerește noi spații, prin violență: Claruri de lună, cu târnăcop, cu berbec, am spart pereții și mult s-au muncit spărgătorii. Muream de tristețe, pieream în cenușă... (Monos) Aceste spații sunt ale exhibiției, ale lamentării: Zi și noapte mă lamentez, singur, singur ca un huhurez. Clipele trec pe lângă mine ca furtuna printre ruine. (Gravitațiuni) Vai, mie, barca pare un sicriu, Timonierul e palid, gluga îi acoperă țeasta... Lopătează, lopătează, despică hula: Fuga noastră e povestită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
e mai degrabă pesimist decât lucid și dovedește un fatalism acceptat. Pe lângă vocația nefericirii, eroul are și o dorință de automistificare pentru a poza într-o eternă victimă, găsind în orice întâmplare insignifiantă germenele unui dezastru. Alexandru Călinescu observă că lamentarea continuă nu înseamnă luciditate ci este „un viciu, o manie, un instinct bolnav”, după cum mărturisește peronajul. „Luciditatea - ea există totuși - constă în aceea că el este conștient de forța destructivă și de caracterul pernicios al acestei manii, că o analizează
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
adevărului, o atmosferă care nu corespunde realității? Și am perversitatea de a mă hrăni din această bolnăvicioasă hrană, după cum muștele se delectează pe hoituri?” Naratorul are o “psihologie specială” de om care se verifică studiind reacțiile celorlalți: “(...) dar în fața lamentării mele cum de nu ești impresionată?”, întrebare nu numai patetică, ci și orgolioasă. “Cu această <<psihologie specială>> nu e de mirare că, în relațiile sentimentale, el așteaptă de la femeie supunere necondiționată, manifestări exultante de admirație.”<footnote Alexandru Călinescu, Anton Holban
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]