2,832 matches
-
Se face noapte și trebuie să ies la plimbare. Nu-i bine să te întâlnesc în drumul meu noaptea. Scade lumina, fond muzical, se filează. La reaprinderea luminii, se vede spre dreapta un copăcel și, mai departe, un colț de lan de grâu. În partea stângă o fântână cu scripete. În rest, pustiu. Micul Prinț vine încet din dreapta, se oprește, mângâie tulpina copăcelului.) VULPEA (ascunsă în spatele fântânii): Bună ziua! MICUL PRINȚ (se uită împrejur): Bună ziua... Dar cine-i? Nu văd pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cunoaște sunetul unor pași deosebiți de ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Pașii tăi mă vor chema din vizuină ca o melodie. Înțelegi? MICUL PRINȚ: Da, cred că da. VULPEA: Și-apoi, privește. Vezi tu, colo, lanul de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie, grâul nu mi-e de folos. Mie, lanurile de grâu nu-mi aduc aminte de nimic. Și asta-i trist. Însă tu ai părul de culoarea grâului copt. Va fi, de aceea, minunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pământ. Pașii tăi mă vor chema din vizuină ca o melodie. Înțelegi? MICUL PRINȚ: Da, cred că da. VULPEA: Și-apoi, privește. Vezi tu, colo, lanul de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie, grâul nu mi-e de folos. Mie, lanurile de grâu nu-mi aduc aminte de nimic. Și asta-i trist. Însă tu ai părul de culoarea grâului copt. Va fi, de aceea, minunat când mă vei îmblânzi! Grâul, auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Și asta-i trist. Însă tu ai părul de culoarea grâului copt. Va fi, de aceea, minunat când mă vei îmblânzi! Grâul, auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă adierea vântului prin lanul de grâu... (gest timid de apropiere) Te rog... îmblânzește-mă! MICUL PRINȚ: Bucuros aș vrea, numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni care să mă ajute și o mulțime de lucruri de cunoscut. VULPEA: Nu cunoaștem decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
SORIN STOICA ABERAȚII DE BUNSIMȚ - povestiri - Cuprins Prefață (Antonio Patraș) Cică Rain man și televizorul Ochelarii Vocabular alternativ O zi minunantă pentru mâncat banane Pisoarul lui Duchamp Polata Plăcintă cu vișine Un lan de grâu Prima zi de școală Țeavă Restul lumii Bunici neidentificați Măcinicii de după 8 Martie Tanti Cati Bice Prezențe românești peste hotare Alexandru MonciuSudinschi Fulgerică și Sângerică Jurnalul unei călugărițe căreia nu i s-a întâmplat nimic Cântar Ouă prăjite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
prindă parastasul descoperiți. Am pus kilul de vișine în congelator, și de-atunci, pentru că ea continuă să trăiască, îi tot atragem atenția că se strică naibii vișinele, hai, bre, dă un’ să luăm acu’ iarna pentru parastas altele proaspete? Un lan de grâu Într-o zi, părintele Damian l-a surprins pe Nae Stabiliment privind după o cuvioasă care traversa lasciv curtea bisericii: fiule, la o femeie să te uiți fără gânduri măscăroase. La o femeie trebuie să te uiți ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Într-o zi, părintele Damian l-a surprins pe Nae Stabiliment privind după o cuvioasă care traversa lasciv curtea bisericii: fiule, la o femeie să te uiți fără gânduri măscăroase. La o femeie trebuie să te uiți ca la un lan de grâu, ca la un pom înflorit. Așa e, părinte, zicea Nae, da’ io dacă mă uit toată ziua la un pom nu simt ni’ica, nu mi se scoală, în schimb, dacă defilează putoarea asta p-acilea, mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
spunea și se târa după mine, cu suflarea grea. Nu mă lăsa măcar să-l ajut. „Păstrează-ți puterile, Costăchele! Lasă că eu mai pot încă. Ferească sfântul de mai rău.” Am găsit o căpiță de fân într-un capăt de lan. Părea uitată acolo. Ne-am făcut un culcuș în ea. Am stat acolo aproape o săptămână. Norocul nostru că nu prea departe era o gârlă, de unde aduceam apă. Aveam la noi cartofi copți, morcovi și roșii. Ele l o refăcut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
acela din față e satul despre care a întrebat. Nu e departe, nu sunt decât vreo trei kilometri" zise el. Trei kilometri în limbajul localnicilor, însemnau de fapt cam 5, dacă nu mai mult. Apoi parcurse un drum colbăit, printre lanuri de porumb și floarea soarelui, cu liziere de salcâmi și gârneață. Simona privea întinderile în care toamna nu intrase cu toate ambarcațiunile sale. În dimineța aceea, o brumă subțire acoperise ierburile, argintându-le cu o peliculă de un alb imaculat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Dunărea lângă casă... Directorul meu spunea ; "cine bea apă din Dunăre nu mai pleacă niciodată de aici". Avea să se Întâmple și asta, dar destinul aștepta la o răscruce, hohotind. Am locuit la "Casa specialistului", Înconjurată de Întinderea nesfârșită a lanurilor de grâu. Nu adormean decât În zori, de teamă ca nu cumva, peste noapte, să intre cineva peste mine și să-mi facă de petrecanie ( cum s-a mai Întâmplat În această lume bântuită de formele răului). Am fost numită
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
bagajele și să le scoți la poartă, ca atunci când ajungea tractorul cu remorca, să nu mai piardă prea mult timp, așteptându te. Când remorca era plină, hurducăind pe drumul cu piatră și gropi, o lua spre luncă, acolo unde erau lanurile cu porumb. Nici nu se lumina de ziuă ,când tractorul ieșea din sat. Până se ajungea la tarlaua cu pricina, se lumina de-a binelea. Tare minunate mai erau diminețile; adia un vânt molatec, aerul proaspăt Îți invada plămânii, dar
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
găsesc un răspuns... Întoarcerea... Odată ajunsă la I.A.S., am fost repartizată la „casa specialistului”, o viluță cu un etaj și mai multe apartamente, construcție terminată cu doi ani Înainte. Era ultima clădire, cum vii dinspre oraș, Înconjurată de imensitatea lanurilor de grâu. Locuiam singură. În primele zile n am dat importanță acestui aspect, venind acasă obosită, după primul contact cu ferma și resposabilitățile ce mă așteptau. După două săptămâni, teama a pus stăpânire pe mine. Când se apropia noaptea, intram
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nu ar avea nimic bun sau frumos. Am citit undeva o pildă la această temă pe care vreau să o spun și celor care citesc aceste rânduri: Într-o zi de vară foarte călduroasă, Iisus cu ucenicii treceau printr-un lan de grâu, se duceau în satul vecin. Era pe la vremea amiezii. Deodată, le apare în cale trupul unui câine mort. Ne putem imagina mirosul urât și insuportabil pe care îl răspândea în jurul său hoitul. Ucenicii se stăruiau să-l ocolească
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
se răzbunase pe un trup umilit. O îmbătase aroma cuvintelor șoptite la ceasul înmuguririi. Miroși a pădure, a căprioară". "Căprioara cum miroase?" Nu știu, ca tine... a pădure, a muguri, a crud". Se simțea ca atunci, la cincisprezece ani, în lanul de porumb dat în pârg, când ceva cald i se prelinsese pe picior. A ridicat fusta. Sânge. A cuprins-o deodată o moleșeală, lanul s-a legănat ca o corabie, genunchii i s-au îndoit fără voie. S-a sprijinit
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ca tine... a pădure, a muguri, a crud". Se simțea ca atunci, la cincisprezece ani, în lanul de porumb dat în pârg, când ceva cald i se prelinsese pe picior. A ridicat fusta. Sânge. A cuprins-o deodată o moleșeală, lanul s-a legănat ca o corabie, genunchii i s-au îndoit fără voie. S-a sprijinit cu o mână de pământ. Bulgărele de sub ea s-a umezit de sânge. "De ce, de unde?", se întreba fără să-și poată răspunde. A rupt
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să se culce. Își va lua cu ea, în vis, vioara și va compune un fragment din "operă". Amintirile, senzațiile se amestecă, are senzația că se află într-un carusel. Se vede în satul în care trebuie să meargă, în lanul de grâu, numai ea, cerul și un lan nesfârșit de grâu, cântând la vioară, se vede tânără, copilă chiar, apoi bătrână, cu părul cânepos, gheboșată și zbârcită. S-a trezit toată transpirată. În casa de oaspeți a C.A.P.-ului
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în vis, vioara și va compune un fragment din "operă". Amintirile, senzațiile se amestecă, are senzația că se află într-un carusel. Se vede în satul în care trebuie să meargă, în lanul de grâu, numai ea, cerul și un lan nesfârșit de grâu, cântând la vioară, se vede tânără, copilă chiar, apoi bătrână, cu părul cânepos, gheboșată și zbârcită. S-a trezit toată transpirată. În casa de oaspeți a C.A.P.-ului miroase a mucegai, pereții sunt plini de igrasie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fi fost bolnavă, acel capăt de muzică, acele armonii cerebrale ou ajutaseră să-și construiască culoarul ei, prin care alerga ca printr-un tunel, nerăbdătoare să iasă la lumină, pe câmpul deschis, închide ochii și vede câmpuri cu ierburi înalte, lanuri de grâu și flori de mac, aude lăutarii cântând de dragoste și de moarte, tristețea e mai grea decât moartea, a trecut prin școală și prin liceul de muzică ca printr-o hipnoză, cânta ore în șir la vioară fără
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și pleacă furios, ea se târăște în pat, nu mai are putere să ajungă la duș, adoarme aproape instantaneu, visează un câmp înflorit, câmpul pe care îl privea din depărtare din ascunzișul ei din pădure, câmpul acela interzis, acolo în lanurile de grâu vedea uneori oameni, femei și bărbați, cântând, albăstrelele și macii, apoi câmpul pleșuv ca după incendiu, atunci întorcea spatele acelor lanuri, era semnul că în curând va veni toamna, zilele reci inundate într-o lumină diafană, în sală
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
câmpul pe care îl privea din depărtare din ascunzișul ei din pădure, câmpul acela interzis, acolo în lanurile de grâu vedea uneori oameni, femei și bărbați, cântând, albăstrelele și macii, apoi câmpul pleșuv ca după incendiu, atunci întorcea spatele acelor lanuri, era semnul că în curând va veni toamna, zilele reci inundate într-o lumină diafană, în sală se aud doar sunetele pianului, ca o orchestră, Sandei își odihnește durerea, pe chipul lui Zinzin curg șiroaie de lacrimi, stă dreaptă, frumoasă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
imense, clocotea șah masasa balanăsa 1 mâncarea preferată a țiganilor mai ales la marile ospețe, ciorbe de pasăre și alte mâncăruri apetisante. Țigăncile tinere se treziră încă din zori, se spălară cu roua căzută din belșug pe ierburi și, din lanurile de grâu de la marginea taberei, culeseră maci roșii pe care îi aninară în părul lor negru, bogat, arătând că asemenea acestor flori sunt și inimile lor. Mergeau cu picioarele goale ca jarul ce le potopea să se scurgă în țărână
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de cepuri aprins pe malul râului Moldova, împreună cu cartofi noi sau știuleți de porumb. Festinul avea ca desert un ritual original, acela de dat fum pe gură și pe nas, după ce-l trăgeam din coceni aprinși - țigări originale procurate din lanurile cu porumb învecinate. Alteori ne confecționam singuri un soi de pacioace din frunze uscate sau mătase de porumb, învelite în hârtie de ziar și apoi lipite cu limba umedă de salivă sau, în cel mai bun caz, fumam țigări adevărate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
alte inconveniente. De-o parte și de alta a șoselei asfaltate, pe care circula, era o liniște, parcă, prevestitoare de ceva neplăcut, care putea să urmeze, iar ea se tot întreba, fără să poată găsi răspuns, întrebării care o chinuia. Lanurile de porumb erau înalte. Plantele bine dezvoltate acopereau priveliștea, până peste înălțimea trupului omului, pe o lungă porțiune din traseul străbătut. Pe băiețel începu al prinde somnul. Din cauza monotoniei călătoriei. Mama trase pe dreapta, îl mută pe bancheta din spate
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
preocupe, un asemenea fleac, în timpul unei călătorii atât de importante, pe care o fac, pentru a fi de față la pregătirea miresei, pentru nunta de mâine? De...Voi să-și mai zică o dată: de ce?, dar, nu mai apucă. Izbucnit dintre lanurile de porumb, trenul de mare viteză, INTER-SITI-ul Moscova - Paris, înșfăcă mașina, mecanicul frână brusc, dar, trenul, duse mașina, șase sute de metri mai departe. Dezolare: pentru mecanic, și pentru cine a mai auzit de nenorocire; inclusiv, pentru membrii echipei de descarcerare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nici întristare... a pornit să prohodească Pâcu. La auzul acestor cuvinte, cărăușii au început să râdă, uitând pentru o clipă tristețea despărțirii... Cele două care - al lui moș Dumitru și al lui Pâcu - s-au pierdut pentru prima oară printre lanurile de porumb, urmând altă cale decât cea a șleahului... După o bucată de drum, bătrânii s-au oprit. Trăgându-și pălăriile pe ochi, au privit uitați de ei șirul carelor ce se depărtau în zare, până când Pâcu a rupt tăcerea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]