374 matches
-
că doar suntem în concediu, a ținut el să completeze. - Abia aștept, este tot ce-mi doresc! am răspuns, surprinsă de propunerea lui. - Te sărut de o mie de ori, frumoaso! mai vorbim, pa! a adăugat el, cu aceeași voce languroasă de mai înainte. - Te sărut, iubitule, pa! am răspuns eu cu o voce tandră, plină de iubire. M-am întors în sufragerie având un aer melancolic, fapt ce nu a trecut neobservat. - Fata noastră e îndrăgostită! a declarat mătușa, iarăși
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
o mână și cu inelul în cealaltă, rostise: - Acum, vrei să fii soția mea?!întrebase în pripă, nerăbdător. - Da, Ovidiu, am răspuns, întărind afirmația cu un zâmbet dulce, acceptând bucuroasă să-mi pună pe deget inelul. Apoi l-am privit languros și l-am sărutat pătimaș, rămânând câteva secunde îmbrățișați, fiind mută de emoție, îmbătată de dragoste. Nu mă preocupase căsătoria, îl cunoșteam de aproape doi ani, eram mulțumită de cum decurgeau lucrurile între noi, iar “jugul conjugal” mi se părea undeva
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SĂ VII IUBITO... Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să vii iubito în iatac. Să treci ca marea languroasă, Prin minutarele ce tac în paranteza savuroasă. Să-noți iubito în acvarii săpate sobru în retine. Eu să-ți citesc poeme varii dintr-un Villon uitat în tine. Să vii iubito în alcov. Să beau otrava dintre sâni. Ți-oi
SĂ VII IUBITO... de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375800_a_377129]
-
sufletul meu”, această „fosilă” fără viață ... un dibaci „arhitect ar putea proiecta / o mică planetă.” ( Aștept) Poezia erotică, asemenea unei muzici wagneriene, revine să lumineze și să revigoreze decorul inimii prin care clipele înflăcărate încă mai bântuie . Glasurile și chemările languroase de altădată sunt amplificate de cel cu „suflet pasional” care așteaptă să renască în fiecare șoaptă, acesta străduindu-se ,parcă, în zadar... să evite neprevăzutul: „eram acolo și eram nevăzut / te căutam în toate unghiurile și zlele/ încercând să ocolesc
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
în falsele oglinzi. Un basm neterminat, un simplu basm, Cu fluturii ce-au devenit omizi. Privești ambiguu, sobru, către mare. E primăvară și printre ecluze. Și nu există semne de mirare. Doar puncte, ghilimele și meduze. Se mai deschid petale languroase. Încerc pseudonime să enumăr... Și mieii ning din coarnele apoase, Pe ochiul tău crescut la mine-n umăr. Referință Bibliografică: ȚIPĂTUL DRAGOSTEI / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2274, Anul VII, 23 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ŢIPĂTUL DRAGOSTEI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378695_a_380024]
-
ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar, deranjată de fuga bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor. Atunci, parcă vedeam în adânc o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din larg, vor arunca zeci
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
mai mare număr de reprezentări. Și acum cateva considerente nu lipsite de interes referitoare la muzică operei Aida. În marea scenă a consacrării sabiei lui Radames din actul I, Verdi folosește cu mare măestrie o temă muzicală saturata de spiritul languros al Orientului. Ea este utilizată pentru invocarea zeului Ftah, fiind interpretată cu acompaniament de harpa de către o preoteasa invizibilă. Melodia s-a spus că este o muzică orientala veritabilă pe care un anticar (probabil Mariette însuși) i-a pus-o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu mai stârnește indignare și nici măcar dezgust!”. În saloane și cluburi, „bărbații-femei” Încep să aibă curaj și să se prezinte, să te invite la un pahar, la o conversație. Cel mai vizat e Loti, machiat ca o cocotă, cu privirea languroasă și vocea insinuantă, care Îl cucerește cu vorbe deșucheate pe un tânăr ofițer de marină În salonul doamnei Daudet, vizibil jenată și chiar deranjată de episod. Mai ales că el are loc după ce, minute În șir, Loti Îi Împuiază acesteia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu cireada și cocoșul. Iar când, în vara următoare, Charlotte ne-a vorbit pentru prima dată despre un oarecare Marcel Proust, „apropo, era văzut jucând tenis la Neuilly, pe Bulevardul Bineau”, ni-l imaginam pe acel dandy cu ochi mari, languroși (bunica ne arătase fotografia lui) printre izbe! Realitatea rusă se întrezărea adesea sub patina delicată a vocabulelor noastre franțuzești. Președintele Republicii nu scăpa de ceva stalinist în portretul pe care i-l schița imaginația noastră. Neuilly se popula cu colhoznici
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de femeie. Iar tovarășa mea nocturnă, vorbind fără șir cu însuflețire, respingea avansurile unei năluci întreprinzătoare, își umfla obrajii pentru câteva clipe, arătând că face nazuri, apoi îl învăluia pe iubitul ei imaginar într-o privire pe care o credea languroasă și care era doar încețoșată de vin și de surescitare. Am dus-o spre singurul loc care ne-ar fi putut adăposti dragostea - pe insula aceea plutitoare unde, la începutul verii, îi spionasem împreună cu Pașka pe prostituată și pe soldați
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
poate să-mi spui și vorbe rele Totuna mi-e acuma, tot drag îmi e de ele... Privirea ta cea dulce în lacrime se scaldă Și totuși e atâta de blândă și de caldă. O, nu-ți închide ochii... sub languroasă geană Pare că văd din parte-ți o tainică dojană... Vezi... pân-la cel din urmă al inimei răsuflet De-i fi rea, de-i fi bună... te voi iubi din suflet. Te las dar pentr-o vreme. ANNA Nu! nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poate să-mi spui și vorbe rele Totuna mi-e acuma, tot drag îmi e de ele... Privirea ta cea dulce în lacrime se scaldă Și totuși e atâta de blândă și de caldă. O, nu-ți închide ochii... sub languroasă geană Pare că văd din parte-ți o tainică dojană... Vezi... pân-la cel din urmă al inimei răsuflet De-i fi rea, de-i fi bună... te voi iubi din suflet. Te las dar pentr-o vreme. ANNA Nu! nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
visez... E[MMA] Și să ai o femeie... nu-i așa... [ȘTEFAN] Se-nțelege... o italiană... Brună... ochi negri... E[MMA] (cu părere de rău) Brună. Nu blondă?... [ȘTEFAN] Mie nu-mi plac blondele, Emma... Prea-s dulci, prea-s languroase...... prea-s lirice... Mie-mi place tragedia... Ochii mari... fulgerători...... Părul negru și despletit... amorul înfricoșat... ca de tigresă... // Ș-apoi blondele-s proaste... [EMMA] Proaste? Mă rog dumitale. [ȘTEFAN] (apart, observând greșeala ) Adică eu îs mai prost. (tare) Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unor forțe misterioase, trecutul nu reprezintă paradisul pierdut, ci obârșia, începutul absolut, în care spațiu și timp, cosmos și logos se dovedesc indisociabile, iar această lume supraviețuiește în vatra satului. Motivul regresiunii nu se confundă cu un paseism melancolic și languros, lirica fiind marcată de tensiuni dionisiace convertite într-un expresionism violent și defulate într-un discurs amplu. Poetul a publicat și o carte de versuri pentru copii, Țara rândunelelor (1963), precum și un volum de eseuri, Cultul Zburătorului. Opiniile autorului despre
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
substanța unui mise-en-abîme, comportă interpretarea unui reflector. "În lumina portocalie și oblică", "în lumina finală" este surprinsă o întreagă serie de portrete feminine: "doica, maria, femeia de serviciu, menajera [...] bătrâna femeie apocaliptică" (p. 22). Vederea-prototip este o Ea voluptoasă și languroasă. Întregul poem din acest unghi de vedere seamănă cu un script al unui film cu Marylin. Lumina portocalie este o reminiscență a luminii solare, ceea ce întărește impresia de sensibilitate. Căci atunci când ne gândim la Magda Cârneci, avem în vedere o
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
și figurația din a doua carte sunt cuprinse rezumativ în piesa titulară: „S-a scuturat o chiparoasă/ Și florile se-apleacă toate,/ S-o vadă cât e de frumoasă,/ Când moare fără de păcate”. În toată plinătatea lui, melosul simbolist, elegiac, languros, sună în poemele fără forme fixe, unele în vers liber, ce formează, în culegerea Pagini alese (1923), ciclul A fost odată: „Cad frunzele și azi ca și-n trecut,/ Cum cade gândul în necunoscut.../ Dar parcă azi mai tristă e
MOSOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288260_a_289589]
-
fi frecat lampa fermecată. O vedea dintr-o dată Înălțându-se Într-un vârtej de sclipici: cu nimic altceva decât o pereche de papuci din O mie și una de nopți În picioare și cu o eșarfă În jurul taliei (bliț); Întinsă languros pe o blană de tigru și mângâind un paloș (bliț); Îmbăindu-se Într-un bazin de marmură, luminată printr-un paravan cu zăbrele. Acele zece fotografii În tonuri sepia fuseseră scânteia care-a aprins fascinația lui Lefty pentru oraș. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Doctorul Philobosian nu fusese niciodată invitat În particular În acele vile, dar făcea adesea vizite la domiciliu ca să le consulte pe fetele levantine care locuiau Înăuntru: fete de optsprezece-nouăsprezece ani, care Îl așteptau În „castelele de apă“ din grădini, Întinse languros pe divane, Într-o abundență de pomi fructiferi; fete a căror nevoie disperată de a găsi bărbați europeni le dădea o cantitate scandaloasă de libertate, datorită căreia Smirna avea reputația de a fi peste măsură de amabilă cu ofițerii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
exterioare ale Obiectului și nu penetrându-i interiorul. Dar se pare că era destul de eficientă. Căci după primele câteva nopți o dorea. O dorea, chiar dacă nu arăta limpede că e trează. În timp ce o Îmbrățișam, În timp ce ne mișcam și ne Înnodam languros, atitudinile de insensibilitate ale Obiectului includeau poziționarea favorabilă. Nimic nu era oferit sau mângâiat. Nimic nu era țintit. Dar exercițiul a creat În Împerecherile noastre nocturne o gimnastică fluidă. Ochii Obiectului rămâneau Închiși tot timpul. Adesea capul Îi era Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un costum bleumarin frumos croit, jacheta abia îi atinge coapsele, iar reverele dau la iveală o bluză de mătase albă. Pe cap are o pereche de ochelari negri de soare, care îi scot în evidență trăsăturile, iar în mână ține languros și sexy o țigară, scoasă afară pe fereastră. Lângă Geraldine mă simt o năroadă mătăhăloasă, așa că mă îngrămădesc în mașina ei și doar ce-mi pun centura - Geraldine, în paranteză fie spus, nu și-a pus-o - că-mi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nu spui vreodată că n-am grijă de tine. Înainte să apuc să-i răspund, își înclină capul și-mi dă un sărut. Partidele scurte, mă gândesc eu după zece minute, pot fi la fel de excitante ca și cele lungi, savuroase, languroase. ― Mmm, spune Brad, care mă înfășoară într-un prosop. Poate c-ar trebui să renunțăm la seara asta și să ne petrecem seara în pat. ― Nu te-ai săturat? Omul ăsta chiar nu se poate opri? ― De tine nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
chiuvetă, cu paharul În mână și Încins cu șorțul său. — Se ține Încă destul de bine. — Mă scârbești. — Cum așa? Ia și-nvață. Enrique Își scoase șorțul și, Întărâtând taurul imaginar, desenă cu trupul În aer patru verónica gitane, desăvârșite și languroase, terminate-ntr-o rebolera care făcu șorțul să fâlfâie Într-un arc perfect pe deasupra nasului taurului În timp ce se ferea de el. — Ai văzut asta? Și eu sunt doar un tip care spală vase. — De ce? — De frică. Miedo. Aceeași teamă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
roși, căindu-se, desigur, că se lăsase antrenat de povestea aceea până la a face afirmații atât de hazardate în prezența a doi ofițeri de rang. Spre deosebire de tânărul soldat, Maliban părea puțin interesat de conversație, ocupat fiind să-i șoptească propuneri languroase unei servitoare tinere și blonde, care tocmai adusese la masă al doilea ulcior de vin. Fata zăbovea, râzând, lângă el și rezista, în mod vădit fără prea mare convingere, îmbrățișării sale viguroase. Când Sebastianus, sătul de chicoteala lor neîntreruptă, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
făcut-o soție legiuită a sa. Astfel Veneția, biruită pe mări și în insule, câștiga în altă parte o victorie cu atât mai serioasă, cu cât era mai ascunsă. Înaintea venețiencei, locul de sultană-haseki, adică favorită, îl avusese o georgiană languroasă și blândă, cu numele Sulamè. Era o simplă roabă și un simplu obiect de plăcere. Iată-l pe marele Soliman pătruns de veninul subtil al unei muieri de altă specie. Amorul ei avea rezerve necontenite; noaptea următoare făgăduia alte delicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ar putea sili să plec. Pentru mine, adevărul despre Maddalena era chiar Maddalena. Nu mai aveam decât o singură dorință, și anume de a-i contempla pe veci gesturile și culorile. Le întrecea pe toate femeile Romei printr-o moliciune languroasă. Moliciune în mers, în glas, în privire, de asemenea, cuceritoare și totodată resemnată în suferință. Părul ei avea acea culoare de negru profund pe care doar Andaluzia știe s-o dea la iveală, printr-o alchimie de umbră răcoroasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]