1,913 matches
-
Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Din experimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
mariae Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod Specie - EUNIS 8670 2. Denumirea științifică Eudontomyzon mariae (Berg 1931) 3. Denumirea populară Chișcar, chișcar de râu, cicar (Bănărescu, 1969) 4. Descrierea speciei Descriere și identificare: Adulții au 163-214 mm iar cele mai mari larve ating 230 mm. Corpul cilindric în regiunea anterioară. Cele două dorsale până la începutul lunii iunie sunt relativ scunde și depărtate. În cursul lunii iunie, imediat înainte de reproducere, cele două dorsale cresc, se ating și se înalță. Corpul este
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
externi paralel cu placa suborală. Colorit: Adulții au partea dorsală brună închis cu reflexe metalice, laturile brune mai deschis, iar partea ventrală argintie. Unele exemplare sunt aproape negre. Regiunea branhială bate în galben-roz. Larvele sunt brune, mai întunecate dorsal. La larvele mari apar pete dispuse în mozaic, înconjurate cu alb (Bănărescu, 1969). 5. Perioade critice În cursul lunilor iunie - iulie, dorsalele se înalță și se apropie, reproducerea are loc desigur la scurt timp după aceasta, apoi animalele mor (Bănărescu, 1969). 6
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Biologie Activitate: este un triton predominant acvatic
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
ce se continuă cu un filament caudal lung până la 6 mm și au un colorit variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre, mari. Embriogeneza durează între 12-20 zile, iar dezvoltarea larvară în jur de 2,5-3 luni; multe larve hibernează în acest stadiu. După eclozare, larvele au un mod de viață bental (se întâlnesc pe plantele acvatice sau pe substrat), și devin pelagice după dezvoltarea filamentului caudal și a degetelor. Se întâlnesc și cazuri de neotenie, maturitatea sexuală fiind
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
lung până la 6 mm și au un colorit variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre, mari. Embriogeneza durează între 12-20 zile, iar dezvoltarea larvară în jur de 2,5-3 luni; multe larve hibernează în acest stadiu. După eclozare, larvele au un mod de viață bental (se întâlnesc pe plantele acvatice sau pe substrat), și devin pelagice după dezvoltarea filamentului caudal și a degetelor. Se întâlnesc și cazuri de neotenie, maturitatea sexuală fiind atinsă după primii 2-3 ani de viață
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
răsucirea corpului și rularea cozii; poziția este menținută cu ochii închiși și fără să respire timp de câteva secunde (Brodie, 1977). 5. Perioade critice Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc, primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor. 6. Cerințe de habitat Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră; consumă lumbricide, insecte și larvele acestora, moluște- gasteropode, microcrustacee, mormoloci și tritoni mai mici (în special, T. vulgaris), în funcție de stadiul acvatic sau terestru în care se află; uneori se întâlnesc cazuri de canibalism. Larvele se hrănesc cu microcrustacee (dafnii, copepode) și insecte, selectivitatea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
având loc atunci când condițiile permit acest lucru. În anii ploioși, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de ouă, diseminate în timp și spațiu, valorificând pentru reproducere orice ochi de apă și asigurând astfel condiții bune de supraviețuire pentru larve. Indivizii sunt apți pentru reproducere cel mai frecvent după două - trei ierni. Reproducerea începe în general mai târziu decât la specia B. bombina, de obicei prin mai și se întinde pe întreg sezonul activ (Barandun și Reyer, 1997 a și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
conține 45-100 ouă depozitate porționat (www.amphibiaweb.org). Metamorfoza durează în jur de 61 - 63 de zile, la temperatura medie de 20°C. Larvele au în jur de 6 -7 mm la eclozare și pot atinge până la 45 mm. Se deosebesc de larvele de B. bombina prin faptul că nu au dungile longitudinale de culoare deschisă și au coada mai scurtă, fin reticulată, cu pete mici închise la culoare (Rafinska, 1991). În același timp și aceleași locații, poate fi observată specia în diverse
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
al., 2000). Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Fuhn, 1960). Hrănire: în stadiul larvar specia este fitofagă. Și aici se întâlnesc uneori cazuri de necrofagie. Adulții consumă atât animale acvatice (Crustacee-Amfipode, Gasteropode, larve de Diptere) cât și terestre (Himenoptere, Homoptere, Heteroptere, Coleoptere) (Sîrbu, 1976). Bombina variegata vânează adesea în mediu terestru, așa încât se observă o pondere mai ridicată a prăzilor terestre (Cicort-Lucaciu et al., 2011). S-a mai constatat hrănirea și cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
locații în porțiunile superioare și mijlocie a sitului R0SCI0258, pe ambele văi (Brătia și Brătioara), solitare sau în habitate acvatice în care au fost observate și alte specii de herpetofaună. În majoritatea cazurilor, salamandra a fost observată sub formă de larve în mediul acvatic, însă au fost observate și exemplare adulte. Specia nu a fost observată mai jos de loc. Valea Măcelarului. Tabel 31 - Alte specii relevante: Lacerta (Zootoca) vivipara Nr. Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 10668 2. Denumirea științifică Lacerta
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
coliziune A.2 Detalii Elemente expuse: speciile și habitatele de interes comunitar Context: deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului afectează mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere) reprezintă o presiune locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
actuală H05.01 Gunoiul și deșeurile solide A.2 Detalii Elemente expuse: habitatele speciilor de interes comunitar și sursele de hrană ale acestora Context: Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
speciile de interes comunitar Context: Târârea lemnului și transportul forestier, precum și organizarea platformelor primare, curățarea lemnului și alte activități forestiere realizate în proximitatea habitatelor acvatice le pot afecta pe acestea și pot provoca mortalitatea adulților sau distrugerea pontelor depuse / larvelor. De asemenea, pot afecta habitatele de reproducere, încărcându-le cu rumeguș sau afecând structura acestora prin târâre și drenare. Localizare: suprafețele împădurite Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare C01.01 Extragere de pietriș B.2 Detalii Elemente expuse: speciile de de interes
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
activitățile umane de acest tip pot afecta speciile și habitatele conservate. Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului pot afecta mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere, vehicule 4x4 care deservesc stâne, vehicule 4x4 de divertisment) reprezintă o amenințare locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Context: Elementele naturale din sit reprezintă factori de atracție turistică, iar deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului pot afecta mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere, vehicule 4x4 care deservesc stâne, vehicule 4x4 de divertisment) reprezintă o amenințare locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii B07: Târârea lemnului și transportul forestier, precum și organizarea platformelor primare, curățarea lemnului și alte activități forestiere realizate în proximitatea habitatelor acvatice le afectează pe acestea și provoacă mortalitatea adulților sau distrugerea pontelor depuse / larvelor. De asemenea, modifică sau distrug habitatele de reproducere, încărcându-le cu rumeguș sau afectând structura acestora prin târârea buștenilor și drenare. G05.11: Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului afectează mecanic
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
cu rumeguș sau afectând structura acestora prin târârea buștenilor și drenare. G05.11: Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului afectează mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere) reprezintă o presiune locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
sunt extrem de vulnerabili la substanțe poluante, datorită tegumentului subțire și bogat vascularizat, prin care pot pătrunde ușor, cu efecte toxicologice. H05.01: Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de materie organică duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către Bombina variegata. Un nivel ridicat al concentrației diverselor substanțe rezultate din putrefacția materiei organice vegetale conduce la scăderea oxigenului dizolvat, ceea ce duce la mortalitate în rândul larvelor. Un nivel scăzut al apei în respectivele habitate de reproducere poate crește riscul secării. Tabel 56 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Triturus cristatus Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală H05.01 Gunoiul și deșeurile solide E.1. Specia
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
45.3183920 E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei H05.01: Scăzută (S) E.5. Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii H05.01: Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice, în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Scăzută (S) F.6. Detalii B07: Târârea lemnului și transportul forestier, precum și organizarea platformelor primare, curățarea lemnului și alte activități forestiere realizate în proximitatea habitatelor acvatice le pot afecta pe acestea și pot provoca mortalitatea adulților sau distrugerea pontelor depuse / larvelor. De asemenea, pot afecta habitatele de reproducere, încărcându-le cu rumeguș sau afectând structura acestora prin târâre și drenare. C01.01: Extracția de nisip și pietriș produce localizat modificări ale habitatului, dar poate crea și habitate acvatice noi. Impacturile pot consta
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
mecanic, producerea de turbiditate prin antrenarea aluviunilor, distrugerea unor bălți. G05.11: Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului pot afecta mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere, vehicule 4x4 care deservesc stâne, vehicule 4x4 de divertisment) reprezintă o amenințare locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]