828 matches
-
exemplu, dezvoltarea capacităților de tratament medical face ca incidența bolilor tratabile să devină o problemă socială asumată. Dar și invers, lipsa accesului la serviciile de asisență medicală la o serie de tratamente face ca bolile respective să fie ținute în latență. Prin apariția unor oportunități - noi tehnologii, creșterea resurselor financiare pentru dezvoltarea unor servicii -, respectiva problemă poate deveni manifestă sau chiar centrală. c) Creșterea tensiunilor asociate, explozii ale efectelor negative ale respectivei probleme sociale - de exemplu, explozii distructive sociale (revoluții, revolte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
externe, apariției unor noi oportunități de acțiune pentru soluționarea respectivei probleme. Condițiile evoluției descendente a unei probleme sociale Observăm empiric faptul că gradul de centralitate a unei probleme sociale nu durează, involuând spre o stare manifestă secundară sau chiar de latență. Centralitatea unei probleme sociale este strict limitată în timp. Poate că o asemenea situație este relativ evidentă. Mai puțină de explicat este faptul că multe probleme sociale involuează de la starea manifestă la cea latentă, adică de la starea de obiectiv de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fiind în mare măsură soluționată, ea scade ca prioritate. Dacă participarea școlară la nivelul obligativității atinge un nivel satisfăcător, se mai poate acționa pentru lichidarea neparticipării școlare, dar aceasta nu devine prioritară sau importantă; în aceste condiții, ea trece în latență; b) Acțiunea de soluționare a unei probleme se izbește de rezistențe structurale ale sistemului - soluționarea unor probleme se poate izbi de rezistența unui sistem instituțional sau unor aranjamente structurale. Este cazul problemei „corupției”, care, deși rezultatele acțiunii sunt modeste, se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe o anumită evidență empirică. Argumentul care o sprijină este următorul: o problemă de o importanță majoră mobilizează masiv resursele, trecând celelalte probleme în stadiile inferioare. Cu cât problema din centralitate este mai importantă, cu atât celelalte sunt trecute spre latență. Situațiile de urgență - război, catastrofe naturale - prezintă cazuri evidente. f) efortul de soluționare a problemei are rezultate nesatisfăcătoare - posibilitățile de a reduce problema se epuizează, efortul continuu nemaiducând la rezultate semnificative. În această situație, problema se retrage din centralitate, trecând
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezintă cazuri evidente. f) efortul de soluționare a problemei are rezultate nesatisfăcătoare - posibilitățile de a reduce problema se epuizează, efortul continuu nemaiducând la rezultate semnificative. În această situație, problema se retrage din centralitate, trecând în stare manifestă sau chiar în latență. Aceasta este situația cea mai frecventă. Teorema 4: O problemă socială plasată în centalitate/manifestă, după ce își epuizează capacitatea de a fi redusă semnificativ prin efort, este trecută în latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
retrage din centralitate, trecând în stare manifestă sau chiar în latență. Aceasta este situația cea mai frecventă. Teorema 4: O problemă socială plasată în centalitate/manifestă, după ce își epuizează capacitatea de a fi redusă semnificativ prin efort, este trecută în latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o criză a tentativei de a pune politicile sociale pe baze raționalist-științifice. Această criză a luat forma unei noi orientări influente, atât în filosofie, cât și în științele sociale: postmodernismul. Haralambos
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei memorii care să lucreze ca și cum ar fi realizată în totalitate cu memorii rapide, dar al cărei cost să fie hotărât de memoria mai lentă. Ierarhizarea memoriei poate fi caracterizată de câțiva parametri: tipul de acces, capacitate, durata unui ciclu, latența, lățimea de bandă și costul . Tipul de acces se referă la acțiunea fizică exercitată pe durata unui acces: sciere (WRITE) sau citire (READ). Durata unui ciclu este intervalul de timp dintre momentul cererii informației și până în momentul când informația este
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
mișcărilor, sincinezii, debilitate motorie. În aceste condiții, putem afirma că subiectul cu sindrom Down trebuie să facă față numeroaselor provocări în controlul propriilor mișcări. Din punct de vedere al timpului de reacție simplă, s-a constatat experimental, o creștere a latenței, în paralel cu o diminuare a activității senzoriale și cu răspunsuri posturale alterate, la diferite tipuri de perturbații. O altă caracteristică, o reprezintă inconstanța răspunsului de la o stimulare la alta, ceea ce poate conduce la ideea că viteza de procesare a
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
determină apariția unor tulburări sau deficiențe cu impact major, uneori ireversibile, asupra dezvoltării ulterioare a copilului, constituind premisele apariției unei/unor dizabilități); - ceea ce ține de ereditate se poate exprima în diverse etape de vârstă sau poate rămâne în stare de latență pe tot parcursul vieții, în absența unui factor activator (spre exemplu, apariția unui focar epileptic, degenerarea prematură a unor structuri anatomice, apariția unor afecțiuni organice sau psihice, perturbarea unor funcții și procese fiziologice, metabolice sau endocrine, declanșarea unor reacții alergice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
demențiale, epilepsie etc. bradikinezie - încetinire a ritmului, lentoare a mișcărilor, dar fără diminuarea activității motorii, care se desfășoară complet, dar lent. bradipsihie - simptom caracterizat prin desfășurarea extrem de lentă a proceselor psihice și a acțiunilor motorii, manifestat prin prelungirea timpului de latență, întârzierea răspunsurilor la stimuli, evocarea greoaie a cuvintelor, monotonia mimicii vocale, explicații lente și amănunțite etc. brahicefalie - conformație a capului în care craniul se dezvoltă preponderent în diametrul lateral, rămânând turtit în diametrul antero‑posterior. cadre didactice itinerante și de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e reluat picaresc în Soldatul Neață în război (1943) și Pățaniile soldatului Neață (1943
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Negrescu, D. Iov, Emil Zegreanu, Petre Paulescu, V. Spiridonică, Constantin Virgil Gheorghiu (Mucenica) ș.a. Se publică proză de C. Gane, Iordache Răducu, Ion Țolescu-Văleni, Victor Papilian (Fotografia). Eseuri și articole diverse scriu Ion Codrea (Epicureism), Petre Paulescu (Autohtonism), Vladimir Dogaru (Latențele dacismului), C. Moraru-Balș (Singurătatea creatoare), V. Oprescu-Spineni (Tematica poetică a lui Sfarmă Piatră), V. Copilu-Cheatră (Visătorii moților). Ion Potopin semnează un necrolog Gib I. Mihăescu. Revista găzduiește și cronici la cărți recent apărute: Emil Botta, Trântorul, Ion Șiugariu, Trecere prin
MUNŢII APUSENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
acar!” Trenurile nopții au fulgerat). Intenția primă poate fi moralistă (demascarea imposturii ori a ridicolului poetic), dar, în ansamblu, versurile au un aer carnavalesc, de comedie spumoasă a limbajului poetic provincial. Parodiile lui P. nu doar descoperă carențe, ele sesizează latențele comice ale unor structuri poetice, și de multe ori chiar le inventează. SCRIERI: Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului, Sighet, 1997; Rondeluri implementate, pref. Radu G. Țeposu, Cluj-Napoca, 1999; Cuțitul ca o mască, postfață Octavian Soviany, Marius Tupan, Cluj-Napoca
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
angoasa la cote paroxistice și exhibând trăirea imediată până în pragul disoluției sinelui. Ca și în cazul poeților congeneri, lirica sa nu cunoaște mutații spectaculoase, ci doar modulații discrete, provenite din expandarea ori comprimarea unor nuclee semantice care păreau amorțite în latențele imaginarului. Oarecum similară e și dificultatea tehnică în care se găsește P., aceea de a evita repopularea ruinelor vechilor convenții deconstruite cu o nouă eflorescență retorică. Un asemenea impas e sesizat și contracarat cu promptitudine încă din Aduceți verbele printr-
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
absolut obligatorii pentru orice sistem social-uman): • Adaptarea: în relația sa cu mediul, sistemul trebuie să obțină facilitățile care îi sunt necesare propriei sale funcționări. • Atingerea scopurilor: mobilizarea energiilor interne în vederea realizării scopurilor propuse. • Integrarea părților componente într-un tot armonios. • Latența se referă, pe de o parte, la asigurarea conformării comportamentului actorilor cu modelele sociale elaborate, iar pe de altă parte, la reglementarea tensiunilor interne care provin din relațiile dintre actori. Bronislav Malinowski (1944) consideră că orice organizare socială trebuie să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerință funcțională să fie latentă: a) Lipsa posibilităților de satisfacere a respectivei cerințe funcționale. Dacă în posibilul acțional al sistemului nu există vreo posibilitate de a acționa în sensul satisfacerii cerinței funcționale în cauză, aceasta va tinde să treacă în latență. Presiunea continuă spre acțiune ar fi în acest caz disfuncțională, sistemul orientându-și energiile în alte direcții. Apariția posibilităților efective de satisfacere a cerinței funcționale va regenera trecerea acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem nu sunt satisfăcute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora, celelalte fiind ținute în stare de latență. Pe măsură ce cerințele funcționale mai importante sunt satisfăcute, celelalte cerințe funcționale devin manifeste, în ordinea importanței lor. Abraham Maslow (1968) oferă un exemplu clasic al unui asemenea caz. În teoria motivației, el consideră, după cum am văzut mai înainte, cinci clase de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Funcția externă este cea de producție. Celelalte, după cum se poate observa, sunt funcții interne. Aceeași semnificație o are și tentativa lui Parsons de a formula patru tipuri generale de cerințe funcționale, valabile pentru orice sistem (adaptarea, realizarea scopurilor, integrarea și latența) și a delimita în raport cu acestea patru tipuri de subsisteme care compun atât societatea, cât și orice sistem social particular (Parsons, 1964). Există și alte abordări ale sistemelor funcționale ce pornesc de la finalitățile specifice ale acestora care, combinate cu o serie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generate de teama unor intenții de schimbare nedeclarate, inacceptabile pentru unii membri ai sistemului. Un caz particular al sindromului luptei este sindromul conflictului. Intervenția sociologului poate avea drept rezultat neintenționat „zgândărirea” conflictelor interne din sistemul respectiv, ținute până atunci în latență, fapt care permitea o stare de echilibru. Din acest motiv, sistemele caracterizate printr-un nivel ridicat de conflictualitate latentă prezintă o mare rezistență față de utilizarea sociologiei. Toate părțile se tem că această intervenție va face conflictele manifeste, stricând echilibrul fragil
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mitului oglinzii cu simbolica îngroșată a „cercului Venerii” sau, în fine, poemul Domnișoara Hus este citit ca un „cântec de dragoste moartă” și ca o celebrare, nu lipsită de burlesc, dar și de sublim, a nunții cu „noul mire, soarele”. Latențe ori aproximări „degradate” ale acestor mituri sunt decelabile și în viziunea hipertrofiat dionisiacă a liricii de tinerețe: poemul Pentru Marile Eleusinii este conceput în scenariul poetic al nunții, soarelui și morții, în Înecatul simbolurile oglinzii și nunții ar fi deformate
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
modernizării capitaliste a societății românești, cu bogatele sale polemici din perioada antebelică, a redevenit actual o dată cu Încheierea rupturii produse de comunism. El a fost filtrat și adaptat noilor condiții ale tranziției postcomuniste, sub forma unor metateorii și teorii generale: metateoria latențelor sufletești, metateoria Noologiei (I. Bădescu); prolegomene epistemologice ale unei teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social al tranziției” (D. Sandu); analiza cauzală lărgită (C. Zamfir); teoria raționalității umane limitate, individuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intuiție genială - „pe pozițiile centrale ale problematicii care agită spiritul omenirii”. De aceea, întregul discurs consacrat Luceafărului urmărește o fenomenologie a temelor eminesciene, în care fundamentală este cea a Ființei - sacrificând voluntar, în cazul acesta, frumusețea formală -, pentru a releva „latența mitică” a cuvintelor, valoarea lor de simbol (în care semnificatul este deci transcendent, inexplicabil și indefinibil). Nu de puține ori autoarea își mărturisește stupoarea în fața „profunzimilor care-i scapă”, atunci când vorbește de „abisul” eminescian. Luceafărul este descris ca un complex
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
care demistifică știința și produsele ei. Conștiinței riscului i-ar trebui asociată o logică a revelării ce ar apărea odată cu încorporarea sensibilității tehnologice care a stat la baza propriei generări. Știm că hazardele, amenințările sau pericolele includ un domeniu al latenței, contingentului, invizibilului. Mai știm că actualizarea acestora nu apare decât atunci când riscul deja iese din potențialitate și că atunci este deja prea târziu. De aceea, problema actuală constă în conștientizarea riscului pentru anticiparea și, astfel, pentru prevenirea sau diminuarea incertitudinii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a inegalităților, chiar de diversificare a lor în aproape toate țările lumii. Mai mult, este o perioadă de acumulare de tensiuni sociale pe care doar terorismul internațional le semnalează sau doar revoltele de cartier din marile metropole le scot din latență. Inegalități clasice și inegalități recente pe calea individualizării Istoric vorbind, opțiunile inițiale ale Iluminismului (Liberté, egalité, fraternité!) sunt astăzi cu totul lăsate în urmă. Dacă pentru J.-J. Rousseau indivizii erau egali de la natură și deveneau inegali în societate, iar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ales un aer irespirabil în aglomerările urbane; mai multe medicamente și mai eficiente în tratarea bolilor, dar și mai multe efecte secundare intolerabile etc. Fața promisiunilor și fața amenințărilor/riscurilor configurează acel Ianus al cunoașterii și tehnologiei contemporane, tot așa cum latența și percepția lor sau actualizarea și cunoașterea efectelor actualizării ne postează într-o nouă fază a modernității cunoașterii. Este vorba despre despărțirea necesară de modernitatea mai timpurie a încrederii automate și nelimitate în virtuțile (evolutive) ale cunoașterii și tehnologiei și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]