1,578 matches
-
unei limbi romanice, n-am folosit limba latină în scriere și biserică, chiar dacă suntem singurul popor din familia popoarelor neolatine care este de confesiune ortodoxă. Interese prea mari de apărare a ortodoxiei în fața ofensivei catolicismului, au dusă la scoaterea scrierilor latinești din biserica și cancelaria domnească și introducerea prin forță , prin amenințare și grele pedepse, a limbii slavone. Această înlocuire sar fi făcut, potrivit unei tradiții, prin anul 1150 (cel puțin pentru vlahii din sudul Dunării), sau, după Dimitrie Cantemir, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jos. Se apropie, hotărât să treacă mai departe. Dar pesemne că cineva Îl recunoscuse, Întrucât un murmur de Îngrijorare străbătu mulțimea, urmat de o tăcere bruscă. În golul acela răsună dintr-o dată glasul osânditului, o bolboroseală confuză Înțesată cu termeni latinești. Dante, care ajunsese până la stâlp, se opri curios. - De ce te plângi, nemernicule? De ce ai fost condamnat? Îl Întrebă, aplecându-se În așa fel Încât să Își Încrucișeze privirea cu aceea a nenorocitului. Dat fiind că celălalt rămăsese cu ochii pironiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Ierusalim. Dar și de fortăreața neterminată a lui Frederic, și de construcția care arsese pe pământurile familiei Cavalcanti. Sub acvile erau Încrustate niște caractere grecești. Cizelată În Răsărit, așadar, probabil la Constantinopol. Însă cineva o stricase, zgâriind grosolan trei caractere latinești cu un vârf de fier: „F R I”. Darul Împăratului latin de Răsărit pentru reînnoirea alianței și a protecției. Cupa din care băuse, În ultima sa zi pe pământ. Federicus Rex Imperator... Un freamăt Îi străbătu lui Dante șira spinării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care te obliga să o parcurgi într-un anume fel, grav și prudent. Pe pereți, de o parte și de alta, gravuri: figuri din vechime, rămășițe ale secolelor râncezite, cu peruci, cu părul coborând pe gât, mustața subțire, cu inscripții latinești sevindu-le drept gulere. Adevărate portrete de cimitir. Am avut impresia că toți mă priveau în timp ce înaintam spre ușa cea mare. I-am făcut în toate felurile, asta pentru a prinde curaj. Camera lui Destinat nu avea nimic în comun toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dalele reci de piatră de sub genunchii juliți. Pe lângă frigul cumplit, iarna la ora șase dimineața, mai era și mâna domnului părinte care lovea, dar măcar nu folosea instrumente precum umerașele sau cârjele, plici, încă o palmă fiindcă a încurcat textul latinesc și pe deasupra a dat și unul sau mai multe răspunsuri obraznice, când nimeni nu l‑a întrebat nimic, ci i s‑a dat un ordin. Veșmintele albe cu garnitură de dantelă și guler negru atârnă lălâi pe el și‑l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
albul de atunci - imposibil de susținut - al unor sta-tui-idei, cerul în care se petreceau rămânea ignorat; predicat numai didactic, prin câteva imagini foarte meditate. O astfel de poezie, din care versul legiuit: număr consolidator și incontrolabilă tradiție, era exilat - precum latineasca din liturghii luterane - putea mulțumi? Însăși veghea cercetătoare a d-lui Blaga a îndepărtat-o cea dintâi. De fiecare trei ani, trei victorii. Și astăzi, cu Lauda somnului, iată-l, ca Alexandru, descoperit la marginea împărăției extreme. Țara lui Porus
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din sacralitatea originară a goliciunii edenice. Să abordăm acum problema machiajului și a măștii. Freud spunea că omul are două fețe: una individuală și o alta construită social. Jung, mergea mai departe, aducând în vocabularul de bază al psihanalizei, termenul latinesc „persona”, adică, deopotrivă, personaj și mască, precum și ideea rolurilor pe care le jucăm în viață, mereu în regia Celuilalt. În Portret și psihologie, făceam distincția între „chipul exterior”, fizionomic și psihosocial, și cel „interior”, intim, al trăirilor, care poartă indiciile
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
la umbra unui argintiu carpen (despre care nu poate fi vorba în textul achimesc de-aici, la o neatentă lectură de obosit receptor), arbore „tare“, „oțelit-fibros“, ce-i aduce în memorie celebrul îndemn horațian, carpe diem (îndemn din două vocabule latinești între care i-a scăpat un -n ciber-culegătorului, carpen diem - p. 32 -, numai că pe lângă zero-timpul, doar hyperionic-eminescian „atins“, cel de dinainte de Geneză, n-ar prea avea cu cine „clipa să-și aleagă / culeagă / trăiască“), și fără «defăimătorii critici» (ce
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o constituie faptul că ortodoxia a acceptat destul de târziu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
versetul 2 din cap. 3 al epistolei II Timotei: oamenii vor deveni, "în zilele din urmă", "iubitori de sine, iubitori de arginți... nemulțumitori, fără cucernicie...", loc în care și celelalte traduceri românești folosesc cuvântul "nemulțumitori"și "nerecunoscă �tori", redând astfel latinescul "ingrati". Și considerăm că este foarte potrivită traducerea oficială, deoarece limbajul nostru curent nu are încă adunat, în conținutul adjectivului "ingrat", și acea bogăție pe care o are adjectivul "nemulțumitor". Căci sufixul adjectivului "mulțu �mitor"redă mai bine situația celui
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o constituie faptul că ortodoxia a acceptat destul de târziu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
filosof că atunci când stai de vorbă cu un om stai de vorbă cu nemurirea lui. Iar poetul este înzestrat cu un al șaselea simț - talentul alcătuitor de frumusețe artistică (denumit în Evanghelie „talant” - dublet al cuvântului „talent”, ambele provenind din latinescul „talentum”). Talentul nu este identic la toți poeții: unii îl au într-o măsură mai mare, alții într-o măsură mai mică, după cât li s-a dat de Sus. (Însuși Iisus destăinuie într-o pildă că un om a primit
CE AM ÎNVĂŢAT EU DE PE SITE-URILE LITERARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363665_a_364994]
-
moravuri ușoare. Dar oare lângă „sare” în Australia are legătură cu lângă „soare” în zulu ? Desigur, comparați și vorba sal „sare” în latină identică cu sal „astrul zilei” în limba gâro din India de Est și nu cu sol „soare” latinesc. Așadar reflexe ale sud-africanului lângă întâlnim pe aproape toate continentele. - Cum s-au răspândit cuvintele la așa mare distanță ? - La început a fost haosul și tot de o miscare dezordonată putem vorbi la începuturile umanității. Oamenii erau alungați de cutremure
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
trebuie constatat cu adevărat. El nu se confundă cu sentimentul de turmă, pe care îl au fricoșii și animalele. La el nu se poate apela ca la un instrument de ură. Religia unește, nu separă”. Etimologic, cuvântul religie provine din latinescul religare (a pune împreună, a uni, a lega), iar credincioșii își iubesc semenii și îl iubesc pe Dumnezeu. Prin Credință am putea scăpa de dezbinarea care există între noi la ora actuală, de îndoiala pe care mulți dintre noi o
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
ardelene”(Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu). În susținerea acestei teorii, ei au venit cu argumentul zdrobitor că majoritatea cuvintelor românești sunt asemănătoare cu cele latine. Că fenomenul de latinizare s-a produs prin mai multe „ajustări” ale cuvintelor latinești, adică, au dispărut sufixele specifice limbii latine de la sfârșitul cuvintelor -us, -um, -ellum, -illum ș.c.l. S-a produs fenomenul de „rotacizare” a cuvintelor, prin înlocuirea consoanei „n”cu „r”. Cu s-a produs acest fenomen? Nimeni nu a
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
de explicații. Cum s-a produs fenomenul de „latinizare”? Sunt numai ipoteze, presupuneri. Se presupune că soldații romani și coloniștii s-au căsătorit cu femeile dacilor uciși în război, iar progeniturile cuplurilor nou formate au învățat din fașă numai vorbe latinești spuse de mamele lor, care...Chiar, care? Probabil că în „dragostea” lor cea mare față de bărbații romani, le-au învățat limba, uitând instantaneu limba lor natală geto-dacă. Iar progeniturile, în acest caz, au învățat limba paternă. Mă rog, nu mai
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
a ajuns la hotarele sale cu... „pașnicele intenții comerciale”. Poate după războiul din 101-102 d.Hr., când Decebal i-a folosit pe inginerii romani la reconstrucția cetăților și drumurilor, probabil că atunci geto-dacii s-or fi procopsit cu ceva cuvinte latinești, posibili termeni tehnici. Dacă este vorba de comerț, geto-dacii l-au făcut cu grecii din cetățile-colonii de la Pontul Euxin, cu care au avut întense relații comerciale. Probabil că geții vor fi preluat de la greci odată cu mărfurile și denumirile lor, însă
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
ne puteți spune despre originea numelor animalelor? - Nu se știe nimic ori aproape nimic despre originea numelor animalelor. Pe la sfârșitul anilor '60, în timpul unei discuții acasă la academicianul Al. Graur a venit vorba despre originea cuvântului câine care provine din latinescul caniș, acesta din indoeurpeanul kuon, dar mai departe nu se știe. Acest lucru l-a recunoscut și în scris academicianul Al. Graur, dar și alți mari învățați americani, de exemplu Carl D. Buck, care a fost președinte al Lingvistical Society
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
zeu solar „ca om în picioare, cu fața înconjurată de raze solare, fiecare rază terminându-se cu un cap de animal”. (V. Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, 1989, pagina 122). Soarele ne luminează colțurile obscure ale limbii, de exemplu latinescul focus e cu etimologie necunoscută, după noi se compară cu boq „soare” în bezhita (Caucaz), autumnus „toamnă” de asemenea, l-am comparat cu slavonul temn „întunecat” la care adăugăm tuman „ceață” și versurile lui Topârceanu; „și-a venit așa deodată
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o constituie faptul că ortodoxia a acceptat destul de târziu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
60 Când un profesor universitar împlinește 60 de ani, în mentalitatea comună se spune că e vorba de senectute, nu însă și în cazul lui Andrei DUMBRĂVEANU, prietenul meu și al nostru parcă de-o viață din Chișinău, căci parafrazând latinescul “Non omnis moriar”, el se aplică și vârstei - nu toți îmbătrânesc. Când, l-am ascultat la o conferință la Iași pe academicianul G. Bulgăr afirmând că pentru un intelectual abia după 60 de ani vine creația matură și profundă, am
ANDREI DUMBRAVEANU 60 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347516_a_348845]
-
luna“, cu zeița japoneză a soarelui Amaterasu, cu zeul soarelui Mitra, cu berberul itri „stea“, v. ind. țară = star (i.e. *aster „stea“). Deci „trei“ a însemnat, la origine, „soare, luna ori stea, astru“! Așadar semit. tlt „3“ se compară cu latinescul stella, arm. astl, tl + -ț sufix de feminin. Nu credem că mai e de mirare să presupunem că ainianul re(p) se apropie de egipt. re „soare“. Comparați indoeuropeanul *treies cu burmezul thura „soare” (Birrmania). Mai complicată ni s-a
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > ALEGRO MA NON TROPO-2 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ALEGRO MA NON TROPO- 2 Moto: Picătura sapă piatra, nu prin forța ei, ci căzând mereu (proverb latinesc) Hora UNIRII-bătuta pe loc În eseul cu același titlu, pe care l-am scris în toamna anului 2013, am analizat jocul intereselor de pe scena politică europeană din acele momente fierbinți și am încercat să-mi lămuresc unele aspecte din istoria
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
a limbii române, cerînd scrierea cu alfabet latin și scrierea etimologică: -Samuil Micu și Gheorghe Șincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae - face o paralelă între latină și română. Ei propun eliminarea cuvintelor de altă origine și înlocuirea lor cu neologisme latinești; -Lexiconul de la Buda este un dicționar colectiv cvadrilingv (Lexicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu), apărut în 1825 la Buda, care îmbogățește limba română cu numeroase neologisme romanice, înlocuindu-le pe cele de alte origini; -Petru Maior, la sfîrșitul Istoriei pentru începutul românilor în Dachia
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
Articolele Autorului 31 August 2013 Ziua Limbii Române Sfânt, cu adevarat sfânt peste făptura ființei mele limba noastră ... este dincolo de vreme. Este asemenea cu timpul, anotimpul, peste pământ sunt urmele de adiere cuvântul răsărit din al strămoșilor răspuns, Dacia ... prin Latinescul ei adus, Romă. Dar ce frumoasă în haina-i de parada maeștri cărturari au adâncit averea îmbogățind în strălucirea ei cuvântul magic aducând iubirea. Eminescu, Creangă sau Nichita, și alții prin cuvântul sfânt au făcut această limbă îngereasca și început
CUVANTUL SFANT de PETRU JIPA în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364942_a_366271]