371 matches
-
se salveze. Este crud cu el însuși, cu specia umană, în general: "Singurătate a urii. Impresia de zeu pus pe distrugere, călcând în picioare sferele, îmbăloșând azurul și constelațiile... zeu frenetic, slinos și bolnav; demiurgie ejectând prin spațiu raiuri și latrine; cosmogonie de delirium tremens, apoteoza convulsiva în care fierea încununează elementele... creaturile se avânta spre un arhetip de slutenie și suspina după un ideal de monstruozitate. Univers al rânjetului, jubilare a cârtitei, a hienei și a păduchelui... Orizonturi deschise doar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
disciplina la muncă și în lagăr. (...) au tot coborît pînă la capăt, în mod firesc, așa cum rîul se varsă în mare." Sunt apoi cei care reușesc să devină "Prominenten", adică funcționari în lagăr (de exemplu, kapo2, bucătar, infirmier, însărcinat cu latrinele): " Dacă oferi unor indivizi condamnați la sclavie o poziție privilegiată, anumite avantaje și șanse bune de supraviețuire, cerîndu-le în schimb să trădeze solidaritatea subînțeleasă cu tovarășii de suferință, tot timpul se va găsi cineva să o facă." A treia categorie
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
stil ironic, dar mult mai civilizat decât cel al lui Petrescu, maiorul-primar Andrian îi reamintește acestuia cam pe unde ar trebui să-i fie lungul nasului scriind următoarele: „...Primăria nu are de unde ști starea de curățenie în care se află latrinele depe raza orașului (și) nu este de fapt obligația noastră”. Cu certitudine clădirea fostului Seminar teologic fusese rechiziționată de către armată odată ce continuarea documentului era următoarea: „...cel ce stăpânește sau folosește clădirea este obligat a se îngriji de starea de curățenie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe impertinent, primarul a închis subiectul în felul următor: „...vă rugăm a lua măsuri să se plătească mai întâi la Caseria Primăriei costul vidanjării closetului și apoi vom trimite cisternele pentru curățire (subl.ns.)”. Și cu aceasta, spinoasa problemă a latrinei clădirii viitorii morți în război bolșevic rus, comandantul Cercului de ecrutare Fălciu, colonel Gh. Andrian, trimitea ea e un coșciu (subl.ns.)”. Iat n vremea de ră b.I. Exemplu patriotic și materiale funerare pentru Cu numai zece zile înaintea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
încă trei metri mai departe”! Pentru a degaja realitățile băcăuane de aceste practici dăunătoare sănătății locuitorilor, consiliul comunal a modificat în primăvara anului 1904 articolele 26 și 36 din regulamentul pentru construcții. Potrivit hotărârii din 4 mai 1904, pe viitor „latrinele nu se vor mai putea construi la mai puțin de 5 metri de stradă și 15 metri de puțuri sau fântâni”. Primele lucrări de modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă potabilă a orașului au fost realizate în intervalul septembrie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost nevoit să aducă următoarele îmbunătățiri: „(...) treptele de amfiteatru să fie de stejar, cu o mică pantă pentru scurgerea apei; să se facă trei balustrade de lemn; băncile pentru masaj se vor prevedea cu o placă de marmură; în latrine se vor instala numaidecât Wasser-klosete”. Totuși, băile publice erau frecventate de un număr destul de redus de locuitori. În general igiena corporală se efectua acasă, iar în perioada mai-august a fiecărui an, râul Bistrița monopoliza întreaga piață. Eforturile de modernizare și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fiind înfundat; Se aruncă păsări moarte din curtea de peste drum de orfelinatul Averescu; De la internatul Liceului Ferdinand I se aruncă, în colțul din Nord, zoaie și resturi de mâncare; gardul fiind rupt, porcii și câinii răscolesc acest gunoi infectând aerul; Latrina de la acest internat, așa primitiv cum este construită, debordează regulat materii în stradă”. Atestarea documentară a acestor „abateri” de la normele civilizate de igienă și de conduită civică este mult prea vastă pentru a fi cuprinsă în cadrul acestui subcapitol. Cel puțin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
informații exacte „în privința locațiilor, în care puteau fi primiți și tratați soldații răniți, ce ar rezulta dintr-o eventuală campanie”. Trebuiau comunicate în detaliu, numărul de camere din acele localuri, dimensiunile lor, numărul de paturi ce puteau fi utilizate, numărul latrinelor, efectivele spitalicești ale orașului ș.a. Conform datelor din raportul informativ înaintat Ministerului de Interne, Bacăul era „pregătit” să îngrijească rănile soldaților români în următoarele așezăminte: Liceul „Principele Ferdinand”, Școlile de Fete 1-3, Școlile de Băieți 1-2, Școala Profesională de Fete
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu sunt ținute curate; depozitul de piei crude să nu se mai țină în aer liber; reziduurile lichide și lăturile ce se scot din fabrică nu sunt depozitate conform Regulamentului industriilor insalubre - din 24 septembrie 1894; să se desființeze imediat latrina de pe gărla de lângă fabrica lui S. Filderman”. Pe lângă nerespectarea anumitor norme din Regulamentul igienico-sanitar al orașului, documentele studiate relevă și încălcarea restricțiilor privitoare la utilizarea muncii copiilor și femeilor în întreprinderi. Constatarea repetată a acestor încălcări, a determinat conducerea Direcției
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unde or putea și vor Înțelege că n-am venit noi aici de voie bună. Așa am făcut și am găsit Înțelegere la țărani. Ne-am Îmbrăcat În haine civile rusești de ziceai că acolo ne-am născut. Am curățat latrine, am rânit la porci și la vite și astfel am scăpat cu viață. Apoi ne-am luat de la ei rămas bun și am plecat Într-o noapte spre vest. Noaptea călătoream iar ziua stăteam ascunși prin păduri. Trecusem linia frontului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de lingvistică generală, vol. I și II, Editura Teora, București, 2000, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, p. 71. 156 Mircea Anghelescu în "Prefață" la I. Heliade Rădulescu, Versuri și proză, Editura Minerva, București, 1972, p. 9. 157 Tudor Arghezi, "În latrina culturii naționale", în Scrieri 24, Editura Minerva, București, 1973, p. 205. 158 Distincția între persuadare și convingere, pe temei etimologic, îi aparține lui Vasile Florescu, în Retorica și neoretorica, Editura Academiei, București, 1973, p. 44. 159 Tudor Arghezi, Scrieri 24
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu erau, aș fi fost bucuros să am În jurul meu puțină căldură omenească. Micul dejun era alcătuit din pâine proastă din făină integrală de secară și cafea din Înlocuitori. La cină, pâine cu un terci din cartofi, lungit cu apă. Latrina era un șanț cu o scândură pusă deasupra și erai obligat să te caci În compania altor nouă deținuți la orice oră. Odată, un gardian a tăiat cu fierăstrăul prin scândură și unii dintre prizonieri au ajuns În hazna. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe pielea 102 acoperită cu lepră a vieții. Unde se afla Ieșirea? Pe unde se putea străpunge? Ce se află, nu simbolic, nu simplu joc culturalist, nu autosugestie, dincolo de această văgăună de pămînt? Ce se află în realitate afară din latrina asta, din buboiul ăsta? Din greața asta? Cu moartea în suflet, înaintam pe traseul elastic dintre vezica urinară și rect, într-un ținut scatologic și fără speranță. Cerul se curba peste mine ca o diafragmă dincolo de care se aflau, poate
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
-l salveze. Alți senatori răspunseră că Augustus a răzbunat cumplit crima aceea, distrugându-i nu doar pe autorii ei, ci și amintirea locului unde fusese înfăptuită. Vechea Curie fusese închisă și alături, ca o insultă, Augustus construise cele mai mari latrine publice din Roma. Amintirea morții lui Julius Caesar se cuibărise și în mintea lui Tiberius, care instalase în noua Curie un scaun înalt, izolat. Gajus Caesar își dădu seama că trebuia să facă la fel. Pentru că senatorii se temeau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Jim, era soțul cărunt al unei misionare muribunde, care zăcea pe salteaua ei, În dormitorul de ciment de sub cinematograf. De cînd venise nu se mișcase din fosta magazie, dar domnul Partridge o Îngrijea cu răbdare, aducîndu-i apă de la robinetul din latrină și hrănind-o cu fiertura subțire de orez, pe care două femei eurasiatice o găteau o dată pe zi, În curtea din spatele casei de bilete. Jim era Îngrijorat pentru bătrînul englez cu părul cărunt și pielea ca de mort. Uneori, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
puține pete. Avea grijă ca doamna Blackburn să-i servească cu cel mai gros orez, În care, la sugestia lui Basie, fusese atent să pună cît mai puțină apă. După masă, cînd ceilalți prizonieri Își clăteau vasele la robinetul de la latrină, Basie Îl trimitea pe Jim să umple gamelele cu apa călduță din vasul de cartofi. Basie insista ca el și Jim să bea numai acest lichid cenușiu, plin de sevă. Deși, ca toți ceilalți, lui Basie nu-i prea plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de peste drum. „Băiatul”, zisei liniștit, îndopând talaș în sobă și mestecând apoi cu pensula cleiul din ceaun. Atunci mi-am auzit femeia, cum scoate un urlet prelung. Dăm buzna cu toții într-acolo, și o văd cum își smulge părul, în fața latrinei cu ușa izbită de perete. Înăuntru, băiatul meu mai dădea încă din mâini și din picioare, arătându-ne o limbă vânătă și o pereche de ochi holbați, spânzurat de cravata prinsă de cârligul tavanului. Încercase să se ucidă de rușinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
vedere pe masa aranjată anume pentru fiu. Dar nimic dulce nu putea lupta împotriva strâmtorii. Mă deranja orice, de pildă baia și closetul care lipseau din locuința noastră. La baterie, în Kaiserhafen, existau oricum sala de duș și, foarte departe, latrina trupei. Unul lângă altul, ședeam pe vine pe bârna cu tunete. Fiecare se căca lângă fiecare. Asta nu mă deranja. Acasă, însă, closetul aflat la mezanin, pe care-l foloseau patru familii de chiriași, îmi devenea din ce în ce mai penibil până la scârbos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pentru el, ca și pentru noi toți, obiectul pregătirii premilitare. A fost supus pedepselor de tot felul, a fost tratat cu toată răbdarea, dar nimic nu a funcționat. Până și golirea cu găleata fixată la capătul unei prăjini lungi a latrinelor trupei, în care colcăiau viermii, o pedeapsă care în jargonul militar se numea „centrifuga de miere“, el o îndeplinea ore întregi temeinic, fără să crâcnească, scoțând, înconjurat de un nor de muște, căcatul din groapă și umplând cu el hârdaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vorbea despre mutarea celor mai tineri locatari ai lagărului în scopul reeducării: „Valea în America!“. Acolo, așa spuneau batjocoritor infanteriștii mai bătrâni, aveau să scoată din noi rămășițele de nazism tânăr. Cel mai mult a rezistat, dintre toate știrile de latrină, zvonul despre deja planificata, între timp hotărâta și în curând efectiva reînarmare a tuturor prizonierilor de război dezarmați. Și anume, cu echipament american: „Tancuri Sherman și de-astea...“ Pe un plutonier l-am auzit zicând în gura mare: „Păi, normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
privilegiile de la învingători, armata germană exista din nou, atât asta, cât și cealaltă - s-a stins cu timpul, fără să-și piardă însă cu totul și valoarea la bursă. Totuși, chiar și atunci când cel mai fierbinte dintre toate zvonurile de latrină își găsea încă destui ascultători și mijlocitori - iar unii dintre ofițeri își lustruiau deja medaliile -, el nu putea sta în calea nevoii de școlire generală și specială, de revigorare morală pe temeiul Bibliei și de delicii culturale manifestată în întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se spunea că a fost văzut ultima oară. În același timp își făceau apariția zvonurile. Generalul Patton, care comanda A Treia Armată americană și a cărui ură față de ruși, exprimată deschis în discursuri de tot felul, alimentase acele șușoteli din latrină, conform cărora noi am fi putut fi folosiți, reînarmați, pe un nou front de est, acest general, vai, atât de vizionar l-ar fi cerut pe el, pe bucătarul-șef de renume internațional, ca bucătar personal care să-l hrănească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Îi băgase cuțitașu lu Pampa În cârcă. Bine că candidu vâna mâțe și n-a trebuit să vadă ceva așa oribil. Seara, a venit cu juma de duzină de cozi. Miss Bilham a adăugat: — A trebuit să le arunc În latrină, de urât ce puțeau. Și a pronunțat vorbele cu un glas aproape voluptuos. V În acea dimineață de septembrie, pe Anglada Îl lovise inspirația. Mintea-i lucidă intuia trecutul și viitorul; istoria futurismului și chipul În care unii hommes de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu forța, ca la adunarea dă platfusuri, până la o zonă care nu șovăi s-o caracterizez dân orbita lu Don Bosco, camaradu lu Wilde. Acilea Întâmplarea a vrut ca destinu să ne pună la Îndemână un omnibus care mergea la latrina dă pă moșia Cioroaica, și nici mort la Baigorri. Camionagiu, care-l remaniase bine dă tot pă gardianu-conductor, din pricină dă motiv că amândoi fusese - În eroicele timpuri ale Zoologicii Populare dân Mahalaua Domínico - ca două cocoașe puse la aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
filozofie, din care nu mă pot abține să nu citez. „Pentru oamenii simpli de la țară, milităria reprezintă cel mai bun prilej pentru lărgirea orizontului lor.” El, orizontul, se lărgește cînd tragi cu pușca, dacă-l nimerești, sau atunci cînd cureți latrine ori stai culcat. Din paginile Dimineții răsare o frază a lui Adi Păunescu: „Rareori un guvern mai hotărît să-și dea picioare-n fund. Acest șpagat cu tălpi În posterior Îi reușește strălucit.” Iată, pe scurt, descrierea unei poziții neobișnuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]