444 matches
-
după căderea Berlinului a ajuns, de nevoie, în Danemarca. Heidegger s-a înscris în Partidul Național Socialist imediat după venirea lui Hitler la putere. Günter Grass a fost membru (voluntar!) al Waffen SS încă de la 17 ani. Francezul Brasillach scria laudativ despre Wehrmachtul ce-i cotropise patria. Nu discutăm aici legitimitatea pozițiilor, ci evidența rezultării lor din convingeri politice ferme (de altfel, danezii nu l-au extrădat pe Céline tocmai prin refuzul condamnării "delictului de opinie"). Asta a fost credința lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru felul cum își crește și își educă copiii. Cadrul social și locul în care mă aflam nu erau cele mai potrivite pentru un asemenea demers. M-aș declara totuși mulțumit dacă ar citi aceste rânduri pentru a recepta mesajul laudativ ce îi este adresat. Gândurile exprimate în rândurile de mai sus au izvorât din convingerea că buna-creștere, ale cărei temelii se clădesc în cei șapte ani de acasă, este cununa de aur a unei personalități împlinite. Începuturi Țara se afla
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trois villages roumains des Carpathes, Monitorul Oficial, București, 1937. 82. Francisc Rainer, „Amendamentul unui om de știință. Scrisoare deschisă d-lui Ion Mihalache, ministru al Agriculturii”, Adevărul, vol, 42, nr. 13954, 21 iunie 1929, pp. 1-2. 83. Pentru o prezentare laudativă a activității lui Rainer, care nu face nici o referire la eugenie, vezi Th. Enăchescu, „Contribuțiile profesorului Francisc J. Rainer la dezvoltarea antropologiei românești”, Studii și Cercetări Antropologice, vol. 7, nr. 2, 1970, pp. 165-179. 84. Ioan Vasilescu-Buciumi, „Criminologia și eugenia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
am reproșat acest lucru, folosind chiar cuvântul gașcă. Și le-am mai spus că nu le folosește la nimic, absolut la nimic, că vor bate pasul mărunt și pe loc. E.M.: Este și compromițător până la urmă să scrii un articol laudativ la adresa cuiva împotriva convingerilor tale interioare, numai din rațiuni oportuniste. E.S.: Da, se laudă între ei, pe criteriul prieteniei, și în scris chiar, nu numai verbal. De exemplu... Eu mă ocup acuma de proză, voi scoate în curând și un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pentru viață (Ibidem, p. 76). S-a spus adeseori că „munca este dușmanul de moarte al românului” (vezi și Barbu, 2000, pp. 40-50); fără a fi foarte harnic, mulțumindu-se cu puțin, românul pare totuși să înțeleagă munca, să vorbească laudativ despre ea („Meseria este brățară de aur”, „Cine mult vorbește lucrul nu-i sporește”, „Cine-i harnic muncitor, de pâine nu duce dor”, „Lenea e cucoană mare care cere de mâncare”, „Munca cu silință preface orice ființă”, „Cu muncă necurmată
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
disponibile, invitând la o meditație asupra a ceea ce ar fi putut să fie. Istoricul și, împreună cu el lectorul, se văd nevoiți să își accepte limitele de înțelegere, judecându-i pe strămoși cu mai puțină părtinire decât se obișnuiește 251. Tentația laudativă nu a dispărut complet și a produs câteva notații entuziaste, de extracție romantică, cum ar fi cele legate de portul popular. În opinia sa, privind cu atenție Columna lui Traian, oricine ar putea recunoaște: "cusătura cămășii femeilor dace, care se
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
i]eri atotputernic, care îngrozise lumea prin excesele sale de tirănie"272. Așezând și cutremurul din 10 noiembrie 1940 în seria dezastrelor care loviseră țara, manualul se încheia, apologetic, cu omagierea "salvatorului Patriei din prăpastia anarhiei", aducând în același registru laudativ și proaspăta dezrobire a Basarabiei, ca și a "creștetului nordic al Bucovinei de sub păgâneasca robie a sângeroșilor comuniști Stalin și Molotow"273. Ediția a XV-a a manualului, din 1944, a fost redactată cu scopul evident de a reitera dezideratul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de Grigore Ureche era, ca de obicei, o citare incompletă, nepăstrând decât aspectele pozitive ale judecății postume asupra domnitorului. La sfârșitul lecției, elevii erau trimiși din nou la fragmentul respectiv, cerându-li-se să confirme elogiul construit prin omisiune. Caracterizările laudative abundau și lecția se încheia cu un ultim efort de a fixa în memoria copiilor un tablou greoi, plin de atribute superlative și redus, în final, la o sentință encomiastică: "calitățile sale de mare conducător și serviciile aduse creștinătății au
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cele întâmplate în 1918. Numărul din 1983 debuta cu un colaj de citate din aprecierile lui Nicolae Ceaușescu asupra unirii, unității și legităților istoriei românești în general ("Magazin istoric", decembrie 1983, pp. 2-6); exercițiul propagandistic fiind astfel rezolvat, restul textelor laudative a reușit să păstreze, în mare, legătura cu evenimentul vizat, fără a epuiza tot cuprinsul revistei. 247 Între "realizările" anului 1978, pionierii unei școli din capitală notau că "zilelor de 1 decembrie și 30 decembrie le-au fost dedicate adunări
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de organizatori, îngrijorați că ea "a suferit tot mai multe distorsiuni în perioada tulbure care a urmat evenimentelor din 1989" (Ibidem); și ar fi, deci, departe de adevărul istoric. Adevărul dorit și recomandabil temei se poate imediat deduce din tonul laudativ rezervat acelor lucrări care aminteau ceea ce "era și firesc" să apară într-o astfel de proză: organizațiile de masă, uniformele, practica agricolă, spectacolele omagiale. Astfel de "realități ale vieții de școlar" aveau, în plus, calitatea de a trimite direct la
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la Drăgășani, achitându-se foarte bine de sarcina trasată, iar generalul Stavăr, comandantul Corpului de Jandarmi, l-a propus și el, în 1929, pentru admiterea la călătoria de comandament, pentru a fi avansat general. Între 1930-1933, aprecierile sunt în totalitate laudative și este propus de toți comandanții la călătoria de comandament. În 1933 a participat la călătoria de comandament și a fost singurul colonel din Jandarmerie care a absolvit-o cu bine, fiind propus de generalul Dimitrescu, inspector general al I.G.J.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și alte 5 zile de arest pentru lipsă de pe itinerarele de inspecții și nesinceritate în scripte (din 24 februarie 1935), dar la manevrele regale, unde a deținut funcția de șef al Serviciului Pretoral, generalii Mihăilescu și Manu l-au notat laudativ. De la 2 iunie 1936 la 1 aprilie 1937, a condus Inspectoratul de Jandarmi Timișoara, iar după aceea este mutat în interes de serviciu ca ofițer superior de control cu reședința în Craiova, pentru ca, la 1 noiembrie 1937, să fie pensionat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Administrativ (15 iunie-5 iulie 1934), președinte al Comisiei de disciplină (15 iunie-8 octombrie 1934) și chiar la comanda Inspectoratului (8 octombrie 1934-14 ianuarie 1935). Foaia sa calificativă din 1934 cuprinde notările a doi colonei și doi generali, toți la modul laudativ. Generalul Dimitrescu, comandantul Jandarmeriei, menționează că l-a trimis pe Tobescu în Cehoslovacia, Franța și Italia „ca să ia contact cu jandarmeriile străine”, dar acesta a constatat că „nu avem nimic a modifica, deoarece instituția noastră corespunde nevoilor noastre, iar ceea ce
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fac multe aprecieri explicite, tonul general rămâne, În subtext, tot unul critic. Se precizează că există două gazete politice, aflate sub o cenzură foarte strictă. Ele publică preponderent știri interne și despre activitatea principelui, acestea din urmă fiind de regulă laudative. Rubrica externă este săracă și, de cele mai multe ori, insistă asupra numărului mare al românilor din Ardeal, În comparație cu cel al maghiarilor din Muntenia, nelipsind nici comentariile critice la adresa sașilor ardeleni. Este interesant faptul că Ürmösy nu comentează mai pe larg informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În lumina unui alt nivel apreciativ față de mișcarea italiană. Este vorba despre simpatia manifestată față de regimul „strâns parlamentar ce se păzește cu statornicie În Turin”. Atitudinea pozitivă manifestată față de acest model de guvernare italian se reflectă În permanență, prin aprecieri laudative explicite la adresa lui. Erau lăudate frecvent „reformele ce Sardinia introduce mereu În sânul său”, „frumoasele câștiguri ale libertății constituționale” sau parlamentul care „lucrează mereu Înainte scoțând legiuiri prea folositoare”. La prima vedere, aceste referiri făceau trimitere doar la anumite divergențe de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și consemnarea opiniilor străinilor despre noi, databil cel puțin din perioada romantică, a istoriografiei militante, În care se căutau În străinătate referințe cu autoritate, În vederea susținerii dezideratelor naționale. Ea se manifestă, de regulă, În forme superlative (selectarea obstinată a opiniilor laudative), polemice (atacarea virulentă a celor care nu ne-au Înțeles, prezentându-ne Într-o lumină nefavorabilă), sau autocritice (preluarea aprecierilor negative În sensul evidențierii lipsurilor și scăderilor proprii). Se dovedește deosebit de utilă studierea acestor aspecte din perspectiva raporturilor imagine de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cele mai multe cazuri, la tirade. Prefaceri sociale, prefaceri artistice. Adevărul și Realitatea. Nici că se poate două muze mai darnice în inspirație.” În cuprins, cu caracter de rubrici fixe, există „Societățile dramatice”, unde disimulat sub inițialele D. Db. (Dinu Dumbravă), este laudativ la adresa celor trei societăți dramatice de la București, Iași și Craiova „pentru munca cea mare de regenerare morală” și pentru „influența hotărâtoare asupra spiritului publicului”, „Însemnări de la premiere”, semnată de același Dinu Dumbravă, cu o cronică la Trandafirii roșii, poem dramatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
transpune verbal elementele componente ale picturii se opune tendinței de a le organiza în dicsurs. Pașaliu nu descrie detaliile scenei de interior la întâmplare. Miza descrierii sale este interpretarea tabloului. Fragmentul ekphrastic pune în discuție raportul dintre ekphrasis și descrierea laudativă. În istoria ekphrasis-ului sunt situații în care descrierea textului literar se construiește exclusiv cu ajutorul descrierii laudative a operelor de artă (pictură, sculptură, desen). Unul din exemplele celebre este Philostratus cel Bătrân, autorul unei serii de descrieri de picturi reale sau
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nu descrie detaliile scenei de interior la întâmplare. Miza descrierii sale este interpretarea tabloului. Fragmentul ekphrastic pune în discuție raportul dintre ekphrasis și descrierea laudativă. În istoria ekphrasis-ului sunt situații în care descrierea textului literar se construiește exclusiv cu ajutorul descrierii laudative a operelor de artă (pictură, sculptură, desen). Unul din exemplele celebre este Philostratus cel Bătrân, autorul unei serii de descrieri de picturi reale sau imaginare, serie intitulată Imagines. Autorul invocă drept pretext jocurile publice de la Naples, unde este prezent pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dialogale între autor și fiul gazdei sale este educativ, autorul încercând să-și convingă interlocutorul de valoarea operelor văzute și descrise. Ceea ce distinge descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile - care se construiește sub forma unui dialog - de descrierea laudativă este componenta didactică - chiar dacă efectul de elogiu este specific descrierii ekphrastice reflexive, aceasta este lipsită de o finalitate educativă. Ekphrasis-ul reflexiv din romanul lui Bălăiță nu vehiculează informații metapicturale cu scopul de a instrui cititorul, ci cu scopul de a
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acest sens. Astfel, raportul întocmit de Cornel Iordache exclude utilizarea Armatei ca forță de reprimare împotriva demonstranților, în 21 decembrie 1989 la București. Costache Codrescu (în calitate de coordonator) și un grup de alți cinci militari au publicat o lucrare (scrisă dogmatic) laudativă cu privire la rolului Armatei în revoluție - Armata română în revoluția din decembrie 1989 (1994) - pornind de la premisa că Armata este „o instituție credincioasă năzuințelor de libertate ale poporului”, chiar dacă autorii admit faptul că au existat și „defecțiuni de cooperare și colaborare
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Atâtea câte s-au înșirat sunt îndeajuns ca număr spre a ne putea face, după sintetizările lor, o idee limpede cu privire la caracterul religiunii ce stăpânește poporul român.” P. s-a încercat și în literatura propriu-zisă. Mihail Sadoveanu i-a remarcat laudativ câteva schițe și nuvele „cu un caracter foarte personal”, în care „era cuprinsă o ageră cunoaștere a sufletului nostru”, Delegațiile de la Epureni, bunăoară, fiind considerată o „minunată bucată”. V. Voiculescu s-a referit și el la prozatorul P.: „Pornind de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
SSS poate fi considerat profund tendențios, "asemenea celor mai otrăvitoare arme ale războiului rece". Reprezentantul Mali (stat nemembru permanent al Consiliului de Securitate) s-a arătat oripilat de o asemenea interpretare, spre deosebire de reprezentantul din Burkina Faso, care a apreciat cu cuvinte laudative luarea de poziție a Rusiei. În timp ce în numeroase țări se moare de foame, noi ne certăm pentru un conflict de unde n-a venit încă nici o știre privitoare la victime omenești" s-a revoltat delegația Zambiei. Iar dumneata vrei să așteptăm
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
faptului că foști prieteni și colegi îi atacau din senin și aparent fără motiv, ducea la prăbușirea sufletească instantanee a celor mai multe victime. Năuciți de schimbarea bruscă a condițiilor și debusolați de răsturnarea ierarhiilor valorilor (dacă în primele zile se vorbea laudativ despre valorile firești ale tinerilor, după izbucnirea conflictului aceleași valori și persoane erau demonizate), acei deținuți care aveau o fire mai slabă și la care instinctele de apărare și supraviețuire erau mai pregnante au cedat și au trecut de partea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nostru, moartea convertește atâtea figuri triste ale istoriei în efigii perene. Doar pentru că nu ne angajează, discursul funebru devine encomiastic. Poarta admirației noastre este deschisă, aproape grotesc, spre cimitir. La noi, orice demers etic pare a fi compensator, orice cuvânt laudativ, o specie a necrologului. Dar „vremea s-a scurtat acum” (I Corinteni 7, 29). Să privim spre câteva modele vii. Viul aici nu declină un fapt biologic, ci o prezență întrupată. Viul, ca patos al făpturii aflate în zelul dăruirii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]