327 matches
-
morți! Îngrozită de asalturile lui Beria, Davâdova a alergat să-i ceară ajutor lui Malenkov. Care... "m-a împins fără menajamente în dormitor și..." Era perioada marii terori, execuțiile atingeau, numai la Moscova, cifra de 1200 pe noapte. Vera, acum laureată a Premiului Stalin, artistă emerită a RSFR și deputată în Sovietul suprem, a fost invitată să asiste la schingiuirea lui Zinoviev, Kamenev și ceilalți. "Lucrătorii din domeniul artelor trebuie să se călească" i-a spus Stalin. Vera Davâdova este și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
adoptată cu o majoritate zdrobitoare. Implicarea lui politică a fost totuși moderată după cîștigarea relativei independente în urmă semnării Tratatului Anglo-Irlandez din decembrie 1921. În anul 1923 a primit Premiul Nobel pentru Literatură, fiind primul dintre cei trei poeți irlandezi laureați ai acestui premiu (G.B. Shaw în 1925 și Seamus Heaney în 1995), iar în perioada 1922-1928 a acceptat să fie senator al parlamentului Statului Liber Irlandez. Asasinarea lui Michael Collins, poate cea mai interesantă și tînăra 201 figură a violențelor
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
cea mai bună dintre lumile posibile. Schematic și previzibil, finalul este menit să consoleze conștiințe și să fortifice optimismul spectatorilor. În acest dialog dramatic, Aurel Baranga nu încetează să fie vocea unui partid al cărui ochi supraveghează/reprimă/educă. Dramaturgul laureat participă la facerea lumii. Bibliografie: Dicționarul general al literaturii române, Academia Română, vol. 1, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004. Baranga Aurel, Teatru, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1953. Moraru Camelia, Moraru Constantin, Stenogramele ședințelor Biroului Politic și ale
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași și Olănești-fluierași (VÎlcea). Ansamblurile folclorice de factură mai complexă, sunt și ele numeroase În Carpații Meridionali, care prin costumul popular, prin numărul participanților ca și prin calitatea programelor, atrag numeroase
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
daco -romană; - descoperire arheologică din epoca feudală; - m. arh. - biserică fortificată; - m. arh. - biserică nefortificată; FUNDATA. (altitudinea peste 1100 m) - m. m. - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. de arh. - biserică nefortificată; - vatră folclorică: formație de cor și dans laureată, centru artizanal; - festival folcloric interjudețean „Nedeia munților” În luna iulie; - festival folcloric interjudețean În satul Bran „Răvășitul oilor” toamna; - sat turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de schi; - stațiune climaterică de interes local
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat - centru artizanal: ii, covoare etc. - muzeu sătesc În satul Dobrița, - taraf cu soliști, vioară, contrabas, cobză. - m. n.: „Inel”pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu elemente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mendrea; - m.m.: placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr; - m.m.: muzeul memorial al lui Gh. Lazăr; - centru etnografic și folcloric: - ateliere de artă populară; - centru artizanal (cojoace), - port popular (culori dominate de roșu viu), - pictură pe sticlă, - muzeu sătesc, - ansamblul folcloric laureat, - festival folcloric interjudețean „Florile Oltului” (ultima duminică din luna mai); - izvor de apă minerală cu clorură de sodiu, iod, etc. - atelier de sticlă; - Cabane: Poiana Neamțului, Poiana Bărcaciu, Făntănița Haiducului; ARPAȘU DE JOS. - Cetate dacică (Arpașu de Sus); - Centru de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
săpături arheologice: monede din epoca romană; - expoziție muzeală permanentă din 1974 cu profil tematic unic (istoria, meșteșugul) amenajată În cetate; - muzeu sătesc În satul Cisnădioara (ceramică, textile, port popular); - centru etnografic și folcloric: festivalul folcloric ,,Cireșar” - iunie, formație de fanfară laureată, centru de fabricare a covoarelor persane; - tabăra Cisnădioara; - pensiuni turistice. CÎRTIȘOARA. - m. m.: casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe sticlă, centru de ceramică, festival folcloric „Întîlnire pe Transfăgărășan” (În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
RÎULUI. - m.arh.: bierica ortodoxă (sec. XVIII), pictată de Stan Zugravul (1774), unul din pictorii mănăstirii Hurezu; - etnografie și folclor: muzeu spătesc (colecție de pictură pe sticlă, mobilier, documente etc.), - centru artizanal (cusături, țesături), vatră etnografică și folclorică, formație de cor laureată; - lac de acumulare folosit pentru alimeantarea cu apă a Sibiului; - rezervație complexă - rezervația naturală Iezerele CÎndrelului (600 ha); - locul nașterii lui Aurel Decei - istoric (1905-1976). - Hotel Boca del Rio, Cabana Toma; - Pensiuni turistice: Mândru, Sânziana, Crăcineasa 1, 2 și 3
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistice: Mândru, Sânziana, Crăcineasa 1, 2 și 3, Taban, Lacul de Argint, Norica, Călin, Maria Kober, Țepeș, Tărâmul Mândrului, Brad, Casa Lucas, Câmpeanu, Ihara, Conacul dintre Râuri. JINA. - centru etnografic și folcloric: centru artizanal, cojoace, pieptare, căciuli, etc., ansamblu folcloric laureat, festivalul folcloric „Sus pe muntele Jina” (ultima Duminică din iulie), vatră etnografică și folclorică. - Pensiunea Casa Morariu. ORLAT. - Săpături arhelogice: așezare neolitică, - fortificație Întărită cu valuri de pămînt, prevăzute cu palisade (sf. Sec. XI); - etnografie și foclor: vatră folclorică și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Valea Sadului. SADU. - prima hidrocentrală din România ce produce curent electric pentru Sibiu (1896) Sadu I care funcționează și astăzi; - hidrocentrale noi: Sadu II (1907); - trei lacuri de acumulare; - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare (fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu Klein (1692-1768) - promotorul luptei politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar (1779-1815) - iluminist și medic roman precum și Samuel Micu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă țărănească din zonă, iar În curte o stînă tipică cu tot inventarul; - expoziție muzeală permanentă ,,Personalități Săliștene”, - muzeu sătesc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată la Turnu Roșu - pe malul drept al Oltului (al lui Iancu de Hunedoara); - m. arh.: Biserica Sf. Nicolae din Turnu Roșu, ctitor Matei Basarab (1653); - etnografie și folclor: centru artizanal (cojoace), ansamblu folcloric laureat (Sebeș de Jos); - muzeu sătesc (local), expune date după prima școală românească, cu o vechime de peste 277 ani. JUDEȚUL VÎLCEA BOIȘOARA. - centru etnografic și folcloric: vatră folclorică, formație de fluierași. BREZOI. - m. i.: monumentul eroilor din primul război mondial
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
localității (construită În 1801); - m. arh.: biserica „Cuvioasa Parascheva”, satul Călinești, sfîrșitul secolului al XVIII-lea - Începutul secolului al XIX-lea, cu pictură; - m. arh.: biserica „Toți sfinții”, sat Poieni cu pictură (sf.sec. al XVIII-lea), - formație de cor laureată; - tabără școlară; - Pensiuni turistice. BĂRBĂTEȘTI. - m. arh.: casa de lemn 64 Petraru (sec. al XVIII-lea); - m. arh.: biserica fostului schit Bodești cu pictură, avînd drept ctitor Episcopul Clement (1640); - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică”, sat Bodești, cu pictură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistice. BERISLĂVEȘTI. - rezervație arheologică: castru roamn În satul Rădăcinești; - m. arh.: biserica schitului Berislăvești (1751-1756); - m. arh.: biserica „Buna vestire”, DÎngești, cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.: castru roman Arutela, sec. II-III; - m. arh.: ruinele bisericii Cozia Veche; - m. arh.: rezervație arhelogică; - m. arh.: Schitul Ostrov - anul 1521, cu pictură interioară, ctitorit de Neagoe Basarab; - m. arh.: Mănăstirea Stînișoara; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cimitirul eroilor din primul război mondial de la Bolnița (mutat de la Jiblea); - rezervație naturală „Cozia Lotrișor” (21 000 ha); - muzeul „Limeșului Alutan”, frontiera romană de pe Olt (sistemul de fortificații), muzeu Încă În organizare; - etnografie și folclor: formație de dansuri și cor laureate; - festivalul interjudețean „CÎntecele Oltului”, luna august; - festivalul, concurs de interpretare muzică populară, folk, ușoară (iulie); - stațiune balneoclimaterică de interes național; - hoteluri: Orizont, Căciulata, Cozia, Oltul, Traian, Central, Casa Românească, Teilor și Blue River - vile: Păușa, Themis, Crinilor, Laura, Steluța, Sidonia
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arh.: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere; - băile Costești, cu ape minerale bogate În sulf și iod - stațiune de interes local; - vile și pavilioane; - pensiunea Nicoleta. CÎINENI. - săpături arheologice: - urmele unui pod de peste Olt - „Podul lui Traian”, - castru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arh.: biserica „Sf. Voievozi” - Valea de case, cu pictură interioară și exterioară (1820); - m. arh.: biserica din satul Comarna, sec. XIX, cu pictură; - m. arh.: casa Turcă, Slănescu, Bădescu, sec. XIX; - etnografie și folclor: formație de dansuri populare și cor laureate, formație de fluierași; - stațiune balneoclimaterică de interes național; - 30 de izvoare de ape minerale; - hoteluri: Alice, Bitu, Elisabeta, Livadia, Nina, Olănești, Parâng, Premier, President, Podium, Select, Stogu, Suprem, Tisa; - vile: Aida, Ally, Ana, Ambien, Bebe, Bonsai, Belladonna, Brădișor, Corona, Elandra
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
celui dispărut: familia Gasparic din Canada și familia Dimitriu din Iași. Ediția din acest an a marcat o premieră tristă: marele poet Cezar Ivănescu nu a mai fost prezent decât în amintirea noastră. El a fost primul (primus inter pares) laureat al festivalului și, fără discuție, principalul ferment al acestei reuniuni poetice în tot acest timp, dispariția sa lăsând un gol adânc și trist (mi-o aduc aminte pe doamna Dimitriu plângându-l anul trecut, la înmormântare, ca pe o rudă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
avea convingerea (demonstrată de altfel) că descoperirea hormonului antidiabetic îi aparține. În căutarea dreptății, în care credea nelimitat întrucât făcea parte din tabla lui de valori, Paulescu protestează documentat pe lângă comisia de acordare a premiilor Nobel, scrie celor doi canadieni laureați trimițându-le și lucrările sale, se adresează, de asemenea, Academiei din Paris ca și colegului său din perioada pariziană Maurice Arthus de la Universitatea din Lausanne. Dacă la primele două intervenții nu primește nici un răspuns, Academia din Paris și profesorul Arthus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
concerte de vioară. O înregistrare bună, dar cu un exces de perfecțiune căutată și cu un Vengerov nu tocmai convingător ca dirijor, deci nu un disc excepțional. Unica descoperire este orchestra de cameră a Festivalului de la Verbier, compusă din tineri laureați, absolvenți de conservator, reuniți din cele mai diverse țări ale lumii și care cântă cu o prospețime și cu un apetit rar întâlnite. Am găsit însă în altă parte discul de suflet căutat. Este o versiune, sub bagheta lui Carlo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
de la Castle, un renumit hematolog american, fiul nu mai puțin celebrului Castle, cel care i -a dăruit colecția de Drosophila lui Th. H. Morgan, pe baza căreia acesta a efectuat cercetările prin care a devenit fondatorul Citogeneticii și primul genetician laureat al Premiului Nobel, în anul 1933. După ce i-a dăruit colecția sa de drosofile lui Morgan, Castle senior s-a preocupat de genetica șoarecelui, aducând în genetica cantitativă și ameliorarea animalelor date deosebit de utile, privind efectul selecției și al cosangvinizării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]