362 matches
-
înțeles de cineva cu vocabular mai sărac, el trebuie să se adapteze universului discursiv al acestuia, lăsând la o parte punctele de vedere necunoscute lui (de exemplu, va face abstracție de punctul de vedere al localizării și nu va spune lavra, ci se va mulțumi cu termenul generic de mănăstire)33. Este ceea ce face adesea și traducătorul, mai cu seamă când vizează un public foarte larg. Trăsăturile de sens pot fi uneori gradabile. Germain citează un studiu al lui Roggero asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
D. atrăgea atenția asupra dezavantajelor ce le-ar prezenta pentru Rusia consolidarea puterii militare a turcilor în Moldova), pătruns de soarta țării, amenințată de „pierzarea cea din urmă”, și luptând să înlăture stavila ce-i închidea călătoria. Între timp, vizitează Lavra Pecerska și, la cei șaizeci de ani ai săi, se minunează cu o candoare neprefăcută de miracolul conservării moaștelor adăpostite în peșteră, impresii ce vor declanșa și o rememorare cu virtuți literare, într-o notă, pe un volum din Viața
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
În acest fel, soarta lui Chiril era pecetluită. În noiembrie 543, s-a dus la Ierusalim pentru a asista la sfințirea noii biserici a Sfintei Maria. La începutul anului următor, i-a cerut un sfat lui Ioan Isihastul din Marea Lavră, care i-a sugerat să intre în mănăstirea lui Eftimie; Chiril, însetat de o asceză mai severă, a intrat în mănăstirea lui Calamon, lângă Iordan, însă nu a putut suporta acel regim de viață și curând s-a îmbolnăvit; influențat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Chiril, însetat de o asceză mai severă, a intrat în mănăstirea lui Calamon, lângă Iordan, însă nu a putut suporta acel regim de viață și curând s-a îmbolnăvit; influențat și de un vis, în iulie 544 a intrat în lavra lui Eftimie. A rămas aici unsprezece ani până când Ioan - pe care îl vizitase tot timpul - a intervenit ca să fie inclus în grupul monahilor trimiși să repopuleze Noua Lavră după expulzarea origeniștilor în februarie 555 (aici, p. ???). La sfârșitul lui 556
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
îmbolnăvit; influențat și de un vis, în iulie 544 a intrat în lavra lui Eftimie. A rămas aici unsprezece ani până când Ioan - pe care îl vizitase tot timpul - a intervenit ca să fie inclus în grupul monahilor trimiși să repopuleze Noua Lavră după expulzarea origeniștilor în februarie 555 (aici, p. ???). La sfârșitul lui 556 sau începutul lui 557 s-a mutat în Marea Lavră a lui Sava; probabil în această perioadă a fost hirotonisit preot. A rămas aici până la moarte a cărei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe care îl vizitase tot timpul - a intervenit ca să fie inclus în grupul monahilor trimiși să repopuleze Noua Lavră după expulzarea origeniștilor în februarie 555 (aici, p. ???). La sfârșitul lui 556 sau începutul lui 557 s-a mutat în Marea Lavră a lui Sava; probabil în această perioadă a fost hirotonisit preot. A rămas aici până la moarte a cărei dată n-o cunoaștem, dar care n-a putut întârzia mult (558?). La sfârșitul Vieții Sfântului Eftimie (82-85), Chiril însuși relatează, într-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Eutimie pentru care a obținut informații de la călugării mai bătrâni care fuseseră tovarăși ai Sfântului Sava. Cu această ocazie adună și tot ceea ce aflase despre Sava, de-a valma, pe numeroase foi pe care le luă cu sine la Noua Lavră. Când Ava Gheorghe, căruia îi este dedicată Viața Sfântului Eftimie, i-a cerut să pună în ordine și să redacteze acel material, Chiril s-a străduit timp de doi ani fără să reușească, până când într-o zi, în timp ce lucra, adormind
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sunt și cele mai ample; erau dedicate unora dintre cele mai importante figuri ale monahismului palestinian. Eftimie, născut în Armenia în 377, trăise începând de la vârsta de douăzeci și unu de ani în Palestina unde întemeiase numeroase mănăstiri printre care și Marea Lavră, la sud-est de Ierusalim, lăcaș care există și astăzi și poartă numele Sfântului Sava discipolul favorit al lui Eftimie. Sava, născut în 439 în Capadocia, venise în Palestina la șaptesprezece ani ca să ducă viață de pustnic; fondator a numeroase mănăstiri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lăcaș care există și astăzi și poartă numele Sfântului Sava discipolul favorit al lui Eftimie. Sava, născut în 439 în Capadocia, venise în Palestina la șaptesprezece ani ca să ducă viață de pustnic; fondator a numeroase mănăstiri, se stabilise la Marea Lavră unde s-a stins din viață la 5 decembrie 532. Amândoi au luptat pentru impunerea calcedonismului, iar Sava a combătut și origenismul (cf. aici, p. ???) pasajul referitor la disocierea sa de Leontie din Bizanț); tocmai pentru a confirma îndeplinirea unei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din Bizanț); tocmai pentru a confirma îndeplinirea unei profeții a acestuia privitoare la dispariția origenismului, Chiril a prelungit narațiunea despre viața Sfântului Sava cu mult peste data morții sale, adică până la 21 februarie 555, moment al expulzării origeniștilor din Noua Lavră și al înlocuitorii acestora cu 120 de călugări noi printre care se aflase și Chiril. El a fost fără îndoială martor la ultimei faze a controverselor origeniste după sosirea sa la Ierusalim în 543 și Viața Sfântului Sava este pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
biografiile sale izvoare credibile, adică, în esență, tradiția încă vie în mănăstiri. Eftimie murise în ianuarie 473; în perioada petrecută în mănăstirea fondată de acesta, Chiril s-a întâlnit de mai multe ori cu bătrânul Chiriac care intrase în aceeași lavră în 475 și care avusese ocazia să cunoască tradiția recentă privitoare la fondator. Totodată, atât Chiriac cât și Ioan Isihastul îl cunoscuseră bine pe Sava și aflaseră de la el ceea ce prin tradiție fusese transmis despre Eftimie, lucruri pe care Sava
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
așa cum rezultă din conținutul revelațiilor povestite, ei considerau conciliul ca un fel de revanșă obținută de nestorienii condamnați la Efes. Ioan culege aceste informații de la Petru Ibericul și din cercul acestuia sub formă de tradiții orale transmise de călugării din lavra de la Maiuma. Iată câteva exemple. În primul capitol, autorul pretinde că relatează o amintire a lui Petru Ibericul referitoare la predica ținută de Nestorios la Constantinopol pentru a combate ideea de Theotokos; aflat încă în amvon, ereticul ar fi avut
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
carmi sau inni abecedari) ale cărei strofe sau versuri încep cu litere care se succed în ordine alfabetică (n. trad.). * Creștini care sărbătoreau Paștele la 14 martie (lat. quartum decium), adică la 14 nisan, la fel ca evreii. (N.t.) * Lavra (în gr. bizantină: „stradă, cartier”) - formă de monahism în care traiul în sihăstrie era asociat cu momente de viață comunitară; prin extensie, termenul a ajuns să desemneze și ansamblul de colibe separate în care trăiau călugării. (N.t.) * În italiană
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
reconstituire a relației originare dintre intelectele preexistente și Dumnezeu. Criza a început (sursa principală este Viața Sfîntului Sava de Chiril din Scitopolis; cf. p. 000) cînd un grup de călugări conduși de Nonnos și primiți în 514 în mănăstirea Noua Lavră de către Pavel au fost expulzați repede de către succesorul acestuia, Agapit, din cauza convingerilor lor origeniste care se refereau, pe cît se pare, mai ales la preexistența sufletelor și la apocatastaza finală. Ei au putut să se întoarcă abia în 520, cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Leonțiu - potrivit lui Chiril - tocmai din cauza origenismului său (cf. p. 000). Alți membri ai grupului origenist au venit apoi la Constantinopol cu ocazia dezbaterilor doctrinale din 536; dintre aceștia trebuie menționați Domițian, din mănăstirea din Martirios, și Teodor Ascida din Noua Lavră, care, grație influenței pe care Leonțiu ajunsese s-o aibă între timp la Constantinopol, au devenit ulterior episcopi de Ancira și, respectiv, Cezareea, în Capadocia. în 537, noul egumen al mănăstirii Marea Lavră i-a expulzat pe origeniști, care s-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din Martirios, și Teodor Ascida din Noua Lavră, care, grație influenței pe care Leonțiu ajunsese s-o aibă între timp la Constantinopol, au devenit ulterior episcopi de Ancira și, respectiv, Cezareea, în Capadocia. în 537, noul egumen al mănăstirii Marea Lavră i-a expulzat pe origeniști, care s-au refugiat în Noua Lavră, unde se întorsese Leonțiu; un adevărat atac armat contra mănăstirii Marea Lavră pus la cale de acesta s-a soldat cu un eșec. Probabil în 542, Iustinian a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care Leonțiu ajunsese s-o aibă între timp la Constantinopol, au devenit ulterior episcopi de Ancira și, respectiv, Cezareea, în Capadocia. în 537, noul egumen al mănăstirii Marea Lavră i-a expulzat pe origeniști, care s-au refugiat în Noua Lavră, unde se întorsese Leonțiu; un adevărat atac armat contra mănăstirii Marea Lavră pus la cale de acesta s-a soldat cu un eșec. Probabil în 542, Iustinian a primit din Palestina un memoriu în care erau atacați călugării origeniști, întocmit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ulterior episcopi de Ancira și, respectiv, Cezareea, în Capadocia. în 537, noul egumen al mănăstirii Marea Lavră i-a expulzat pe origeniști, care s-au refugiat în Noua Lavră, unde se întorsese Leonțiu; un adevărat atac armat contra mănăstirii Marea Lavră pus la cale de acesta s-a soldat cu un eșec. Probabil în 542, Iustinian a primit din Palestina un memoriu în care erau atacați călugării origeniști, întocmit de colegii lor antiorigeniști; acesta i-a fost trimis de Pelagius, apocrisarul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
protoctiști (care susțineau că în apocatastază numai sufletul lui Cristos, prima dintre creaturi [prôton ktisma], va rămîne unit cu Logosul). Protoctiștii, renunțînd la doctrina preexistenței sufletelor, s-au aliat cu antiorigeniștii și, printr-un memoriu prezentat de starețul de la Marea Lavră, Conon, s-au adresat împăratului într-un moment cînd acesta era supărat din cauza tulburărilor produse la Ierusalim de alegerea - pusă la cale de Teodor Ascida -patriarhului Macarie, simpatizant al isocriștilor (octombrie 552). în luna august a acelui an, Iustinian convocase
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acest sens (doar canonul 11 arunca anatema în general asupra lui Origen și a operelor sale nelegiuite). în Palestina, actele conciliului care îl condamnase pe Origen au fost subscrise de toți episcopii, în afară de unul singur, în timp ce călugării origeniști din Noua Lavră au refuzat să se supună și au fost expulzați cu forța din dioceza Ierusalimului, fiind înlocuiți cu alții, „ortodocși” (555). Acest episod a marcat încheierea controverselor origeniste. în ce privește conciliul de la Constantinopol, acesta a avut ca rezultat principal condamnarea celor Trei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
povestirii lui Adam și a Evei prin referire la păcatul originar al sufletelor care a dus la căderea lor în trupuri, ideile lui Origen despre diavol, căderea îngerilor, învierea trupurilor. De la Chiril din Scitopolis știm că Gelasie, stareț la Marea Lavră de lîngă Ierusalim între 537 și 546, cerea să fie citită în biserică opera lui Antipater pentru a-i feri pe călugări de greșelile lui Origen. Recent, M. van Esbroeck a propus să-i fie atribuită lui Antipater o scriere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prin 480-490, Leonțiu povestește într-o scriere a sa împotriva nestorienilor și a eutihienilor că și el a fost nestorian, dar s-a lepădat de acea rătăcire datorită anumitor „bărbați divini”. Probabil în urma acestei „convertiri” a fost primit la Noua Lavră, lîngă Ierusalim. în 514, Leonțiu făcea parte din grupul de călugări origeniști izgoniți de egumenul Agapet din Noua Lavră; ei aveau să fie reprimiți de către succesorul lui Agapet în 520 (Chiril din Scitopolis, Viața Sfîntului Sava 36; cf. p. 000
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nestorian, dar s-a lepădat de acea rătăcire datorită anumitor „bărbați divini”. Probabil în urma acestei „convertiri” a fost primit la Noua Lavră, lîngă Ierusalim. în 514, Leonțiu făcea parte din grupul de călugări origeniști izgoniți de egumenul Agapet din Noua Lavră; ei aveau să fie reprimiți de către succesorul lui Agapet în 520 (Chiril din Scitopolis, Viața Sfîntului Sava 36; cf. p. 000). Pentru perioada cît a stat la Constantinopol, l-am putea identifica pe autorul nostru și în persoana unui „Leonțiu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
întregului deșert”, care a participat la conciliul ținut sub conducerea lui Mena la Constantinopol în 536 și menit să condamne monofizismul lui Sever (însă M. Richard consideră că acest personaj este Leonțiu din Ierusalim). După o perioadă petrecută la Noua Lavră și o vizită la Ierusalim la începutul anului 540, Leonțiu s-a întors la Constantinopol pentru a apăra orientarea origenistă care, așa cum am văzut, avea să fie condamnată la scurtă vreme după aceea printr-un edict al lui Iustinian. A
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
di Gaza. Insegnamenti spirituali, Città Nuova, Roma, 1979. d) Zosima Prieten al lui Dorotei, menționat de acesta de mai multe ori, Zosima s-a născut la Sinde, pe coasta, Feniciei și a fost călugăr la Tyr, apoi în Palestina, la lavra lui Gherasim din apropierea Iordanului, înainte de a întemeia, prin 520, propria sa mănăstire la Sindenai, la 9 kilometri de Cezareea (în Palestina). După cum spune Evagrie Scolasticul (Istoria Bisericii IV, 7), avea calități profetice și a prevestit cutremurul care a distrus Antiohia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]