414 matches
-
Airinei, nici cu al lui Anghel Florian... Ei! acum erau școli mixte și, în împrejurările astea, a fost coleg cu Beldeanu Delia, născută și ea în '75, cu Bostan Gabriela, cu Burducea Viorel, Giurcan Camelia... Ce mai, toți de-un leat. Discutau și ei, noua generație, tot de date de naștere, de frați și de surori, de părinți... Mai era și Hinta Lucia, Iovănescu Mircea... Măiculiță! exclamau. Taică-su s-a născut în '49! Îți dai seama, încă în prima jumătate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
reușea să meargă până la capăt... „Unde ne duce trenul ista? Acuș se face ziuă și noi mergem de aseară într-una. Când om ajunge la capăt, să vezi numai cum ne dă jos din vagon și ia-o la picior, leat! Și mergi băiete o zi și mergi o bucată de noapte și bubuiturile de tun se aud tot mai aproape. Când faci haltă auzi deja pârâitul puștii mitralieră și a mitralierelor... Atunci să te văd ce spui, Toadere? Dar... Dumnezeu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toaibă l-a luat în primire pe sergentul Limbosu, care ședea deja în groapa săpată de cei doi soldați. Ce faci, domn’ sărjănt? Soileală de voie. Nu? Cred și eu! Boii ară și caii mănâncă sau, mai pe șleau spus, leatul sapă și eu stau la adăpost, așteptând să-mi pice în labă Toaibă cu ai lui. Ce gândeai? Să vezi ce îi iau la secerat cu automatul... Numai că - treabă anapoda - socoteala de acasă nu s-o potrivit cu cea din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Chenizitul, și Iosua, fiul lui Nun care au urmat în totul calea Domnului." 13. Domnul S-a aprins de mînie împotriva lui Israel, și i-a făcut să rătăcească în pustie timp de patruzeci de ani, pînă la stingerea întregului leat de oameni care făcuse rău înaintea Domnului, 14. și iată că voi luați locul părinților voștri, ca niște odrasle de oameni păcătoși, ca să faceți pe Domnul să se aprindă și mai tare de mînie împotriva lui Israel. 15. Căci, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
cu satul Belceștii și un hăleșteu ce să numești Mihai, în hotarul târgului Iași...” „Și iarăși am dat și am miluit mănăstirea noastră Galata cu dzăce salași de țigani.” La sfârșitul actului voievodul spune: „Nime altul să nu s-amesteci.” Leat 7087 (1579), februarie 4.” De la această dată nu au trecut decât două luni. La 3 aprilie 7087 (1579), Petru Vodă se hotărăște să dea mănăstirii Galata tot locul din jur până „în obârșia văii cari să cheamă Miroslava...ca să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fără zăbavă și văd că este vorba de „Sama dumisali Iordachii Cantacuzino vel vornic de banii ci i s-au dat pentru treaba casălor Mitropolii, și pe ci s-au dat bani noi, începându din zi întâiu a lui martu. Leat 7244 (1736) mart 1.” Cercetez întâi de unde s-au adunat cei 5.993 lei și 4 potronici și văd că: „3.295 lei s-au luat de pre la boiari, cu 1.000 lei ce-au dat gospod precum arată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
hotărăște locul și măsurile noii biserici catolice din Iași. „Dacă-i așa, nu mai sta pe gânduri. Citește-o!” Porunca îi poruncă. Așa că nu mai stau pe gânduri și citesc cu glas tare: „Măsura Bisericii Papistășești după cum arată în gios. Leat 7254 (1746) avgust 3. 12 stânjini lungul besericii cu altarul; 5 stânjini latul bisericii și stânjănul de 8 palme; făptura bisericii să fie după cum iaste cea vechi; 6 stânjini biserica să fie mai încoace asupra casălor; 2 stânjini să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
împotrivă și nu vor să dea banii școalelor...unii din boieri s-au ispitit să bată și slugile sfinției sale, pentru care dăm volnicie sfinției sale să apuce cu mare tărie pe popii domnești și boiarești...Într-alt chip să nu fie. Leat 7258 (1750) iunie 2”. Cum bag eu sama, părinte, vodă i-a găsit vinovați doar pe preoți, iar pe boieri i-a lăsat în bună pace, cu toate că însuși spune: „și până întratât unii din boieri s-au ispitit să bată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am pus fune din colțul temelii...și dreptu de curmedziș Mitropolii. Și pe acolo s-au însemnat locu, și ș au pus...vel păhrnic zăplazii ogrăzii... Și noi, pentru credință, am pus și pecetea Porții gospod și ne-am iscălit. Leat 7263 (1755) februarie 28”. Doar ce am terminat de citit, că bătrânul a și grăit, oftând: „Simt ca o strângere de inimă când aud de Școala Vasiliană, care a fost de mare fală în vremea lui vodă Lupu. Din păcate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Luând tesla pe care, cât timp povestea, o lăsa din mână, Coca zâmbea fin. Deși bun meseriaș, nu putea să vorbească și să lucreze în același timp. Apoi din nou lăsa tesla jos. În războiul is’lant, zise el, eram leat vechi, da’ tot în linia întăi m-au trimis. Într-o sară am primit ordin să luăm poziție pe malul apei, lângă o moară. Locurile erau frumoase, ca pe la noi, vara, când aerul s-a copt ; parcă eram acasă. Am
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
și s-au făcut locașul sfintelor moaște ale Sfântului Ioan Botezătorul, cu blagoslovenia presfințitului mitropolit chir Gavril și cine le va lua de la sfânta mănăstire să fie neertat de Dumnezeu, blestemat și afurisit. Și fiind făcut de Nifon egumenul, la leat 7269 (1761) Iulie 8”. Între anii 1733-1765, Moldova a fost călcată și prădată de tătari, poloni, nemți, unguri și turci. Odoarele Mănăstirii de data aceasta au fost duse în păstrare la Mitropolie la Iași. Domnul de atunci, Ioan Mavrocordat, a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
care în privința modelelor era greu de ales, fiindcă erau prea multe. Fusese la Expoziția din Paris, în ’89, și spera să-i strângă cândva mâna și lui Eiffel, în carne și oase. Pe Saligny îl cunoștea bine, erau de-un leat. Procopiu fusese și la serbarea inaugurării bijuteriei de pod de la Cernavodă, peste Dunăre, în ’96, pe 14 septembrie, și-și amintea cu fior de miile de oameni sosiți cu cinci trenuri de plăcere, între ei și cei mai faimoși gazetari
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
adevărat «Creangă» bârlădean. Pe dumneavoastră, Domnule Profesor, vă cunosc dintotdeauna, pentru că am fost un bârlădean get-beget; deși născut la Bogdănești-Fălciu, pe malul Prutului, satul de baștină al mamei, am crescut și trăit în Cotul Negru al Bârladului, de unde era tata, leat cu dvs. de altfel (născut pe 24.12.1916, mort în feb. 2007) și cu o soartă oarecum asemănătoare, fiind și el veteran de război, nu cu grad de ofițer, ci doar sergent major, furier, și cu «norocul» de a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
drum. S-apleacă peste iesle și peste lumină Maria. De dragoste-i țâșnește laptele în sâni, și-i umezește ia. [1937] * ALESUL Voinicelul de șapte ani se călește lângă cei bolovani la marginea satului. Ca-n marginea lumii și-a leatului. O șoaptă trece printre oameni ades, și-alunecă zvonul pe limbile pomului: El e cel chemat? El e cel ales? Frunza verde - Fiul Omului? Soarta lui scrisă-i pe aripi de vultur, Dar văzduhul încă nu vrea să i se
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
n toate cimitirele ne abat privirile către inimi - dusele. Neclintite-s morile, gândul, sarcofagele, frunza și catargele. Ard în lume orele. [1938] * ÎNTOARCERE Lângă sat iată-mă iarăși, prins cu umbrele tovarăș. Regăsescu-mă pe drumul începutului, străbunul. Cîte-s altfel - omul, leatul! Neschimbat e numai satul, dup-atîți Prieri și toamne neschimbat ca Tine, Doamne. Aur scutură alunul. Fluier zice. Cade fumul. Greierii părinților mulcom cântă, mulcom mor. Cu aroma-i ca veninul amintește-mi-se-arinul. Mult mă mustră frunza-ngustă. Vântul lacrima mi-o
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-a mă curma. POD PESTE MUREȘ La vad, un pod de lemn, cu coperișul de șindrilă, lung cât o uliță de sat, se-ntinde peste MUREȘ. Mal vrea la mal în veci să lege. Astfel țara moștenitu-l-a din leat. Își au mărețele-mpliniri și lucruri cântăreții lor, dar podului îi cântă numai apa, ce subt el se-ndeasă, despre toți și toate-i cântă, câte au trecut pe el ca printr-o casă, lungă dreaptă casă, ca printr-o casă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
una cu o priveliște frumoasă și cu grădină. O să le cumpăr câine, calculator, play station, scuter - tot ce-și doresc. Dar Olimpia nu credea. Cine te mai ia, la vârsta ta, cu doi plozi? Ai patruzeci de ani. Cei de leatul tău s-au căsătorit toți, că doar n-or vrea să-și lege o piatră de gât. Nu mai găsești tu un bărbat cu un salariu frumos ca al lui Antonio, cu un avocat care să-i trimită cozonac la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de frumoase, deștepte și cuminți. De Frusina știa tot satul că este cuminte și deșteaptă și oamenii o compătimeau că nu a putut să-și continue liceul. Într-una din zile, primarul comunei veni la tatăl ei cu care era leat și cu care luptase pe front în al doilea razboi mondial, să vorbească dacă este de acord ca fiica lui să vină ca dactilografă la primărie fiindcă auzise că se pricepea să bată la mașina de scris; astfel, le întindea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
timpul, un tip foarte șugubăț. Avea câte o vorbă de duh pentru fiecare prieten când se întâlneau, la mat, la o halbă de bere și la câte o șuetă. Nu era bețiv dar avea prieteni din timpul armatei, a războiului, leat cu el și își făcuseră un obicei de a se întâlni împreună cam la două săptămâni. Toți se lăudau cu realizările odraslelor apoi își depănau amintiri din armată, din război.Tatăl lui Nicolae murise în primul război mondial iar mama
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
vorbesc cu soția mea. A plecat la tatăl ei și am rămas singur. Vreau să se întoarcă acasă. O să mă schimb. - O cunosc pe Frusina de mică și o consider ca pe o fiică iar pe tatăl ei, care este leat cu mine, ca pe un frate. Sunt oameni de treabă, la locul lor și cu multe calități. Eu nu am avut nimic împotrivă ca ea să se mărite cu tine, m-am bucurat că, după moartea lui George a putut
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu; țădulă din leat 1819 cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna nepotului său, Ilie (preotul) pentru cheltuiala a giumătate moșie din bătrânul Stamate Goe; 2-lea; un înscris din partea căpitanului de marginea Bilieștii din let 1822 în cari să vedi și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un preț de ocazie. HERRMANN: Ha, ha, vezi tu, mami, și iscusita doamnă Grollfeuer zice și ea că tu nu ești decât o vită împuțită ca și taică-tău și pișăciosul ăla de Dumnezeu al tău. Toți suntem de-un leat... Dumnezeu și Herrmann, suntem niște porci de câini care trebuie să spălăm putina. DOAMNA WURM: (Nu-l bagă în seamă pe Herrmann) Eu sunt o biată femeie lovită de soartă, doamnă Grollfeuer, dar nu sunt o scroafă murdară din născare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt suficiente, George Nedelea nu pregetă să recurgă la argumen te care duc la Providență, ca în versurile „Curge vremea”: Curge vremea, curge‐ntr‐una Și pe toți ne face una
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt suficiente, George Nedelea nu pregetă să recurgă la argumen te care duc la Providență, ca în versurile „Curge vremea”: Curge vremea, curge‐ntr‐una Și pe toți ne face una! De‐ai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cadrul festiv e mai puțin medieval și mai degrabă dominat de imagini din commedia dell'arte: ca în serbările populare italiene, toți "se prinseră-n voroave,/ orchestrele au inundat palatul,/ și, strălucind în aur, grele tave/ aduseră bucate la tot leatul"... Nu lipsesc nici "cupele suave", menite să creeze "bucurie mare, vorbă gravă, minte înțeleaptă", aluzie până în acel moment inexistentă în literatura medievală, unde cavalerii își sărbătoresc victoriile prin odihnă, dar niciodată cu băutură. Și iat-o ivindu-se, în vesela
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]