415 matches
-
relativismul și nihilismul au voci puternice, un asemenea sfârșit poate fi văzut ca naiv, dar probabil că și McCarthy, la 72 de ani la publicarea cărții, consideră că trăiește într-o lume care nu mai este pentru cei de-un leat cu el. MCCARTHYISM Termenul vine de la numele senatorului american Joseph McCarthy, și se referă la ceea ce s-a mai numit The Second Red Scare (a doua spaimă roșie, prima fiind legată de amenințarea bolșevismului imediat după Marea- Revoluție- din-Octombrie-de-la-7-Noiembrie). Senatorul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Istoria bisericească după Meletie de Arta. Proiecta o istorie în grecește despre Țara Românească, din care au rămas un Poemation cu versuri despre originea românilor, o cronică a evenimentelor din perioada 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia la „leatul” 1821. Pe la 1800 începe a scrie în limba română un cronograf de la „facerea lumii” până la 1834, învechit ca metodă, dar influențat de idei iluministe. Folosea ca izvoare Geografia veche și nouă (Veneția, 1728) a lui Meletie de Arta, cronologia sârbească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
iubire, și i-am iertat pe cei ce-n amăgirea lor din cuget ne-au junghiat... Credeau în biruința lor de „ceas pătat”... Și ne-am sculat din „giulgiul morții” la ceasul rânduit de Cel Prea Înalt. să fim același leat cu Domnul nostru în Lumină la Judecata Lumii... La Marea și Sfânta, Înfricoșătoarea și Singura Prea-Dreapta Judecată din Valea Iosafat!... O Crucea Domnului Hristos, crescută-n noi, să Te purtăm ca pe-un Stindard Biruitor în Viața de acum și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
măsură. Am inițiat la Madrid una dintre preocupările mele constante în următorii ani în care am condus diverse colective, atât în Centrala M.A.E., cât și în afara țării, și anume, creșterea tinerilor diplomați. Așa cum eu și colegii mei de leat fuseserăm îndrumați la intrarea în M.A.E. în anii șaizeci, tot astfel am procedat cu cei ce se aflau la Madrid cu burse oferite de statul spaniol pentru cursurile de un an la Societatea de Studii Internaționale, adevărată academie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
facultatea, alt băiat a fost la închisoare, la turci, a fugit de la liceu ca să fie slugă pe acolo, bine că s-a întors! eu am scăpat de silicoză, că am respectat normele, așa mi-am purtat toată echipa, alții din leat au murit demult! iar Bălanul vrea să trăiască din industria ciupercilor, toată lumea rîcîie munții după ele, vin străinii și iau pe degeaba, ciuperci! Ciupercile ne scapă la sigur de valută! glumea Constantin Tănase la "Cărăbuș", dar uite! toată stima, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Adus-au Neagoe-vodă și o icoană den Țarigrad, chipul domnului Hristos ; care un ovrei au dat cu un cuțit În chipul domnului, și au ieșit sânge. Se vede și până astăzi În icoană - că iaste la Argeș, la mănăstirea sa ; leat 7023 [= 1515]” <endnote id="(75)"/>. De asemenea, legenda a fost relatată și de Paul de Alep - secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei - În jurnalul călătoriei lor În Țările Române. El a descris icoana respectivă, pe care a văzut-o la Mănăstirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la buzunari Și banii care-i găsește La săraci Îi Împărțește <endnote id="(259, p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când se judecau „străini” În cadrul Divanului, ca În acest fragment dintr-o cronică versificată, Istoria Țării Românești dă la leat 1769 : Amândoi [dregătorii] ținea bastoane Și judeca din canoane. Pe armeni și pă ovrei Îi lăsase numai p[i]ei <endnote id="(712, p. 134)"/>. Câteodată, crima etnică era privită cu (auto)ironie : „Un ghiet creștin a omorât pe un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau În ulei, bostan fiert sau copt, câteodată măsline (pe vremea aceea erau o raritate), pâine adusă din oraș (ce bună era pe atunci!), cartofi și fasole, pește când și când. Deseori se Întâmpla să aibă musafiri, oameni de-un leat cu ei. Cele mai multe discuții se purtau În jurul războiului pe care-l Însoțiseră de la Început până la sfârșit. Și mă trezeam și eu printre soldați la Cotul Donului, Încercuiți de ruși și mâncând coji de cartofi; mă furișam după un gard când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
nu as fi un adev)rât american dac) nu as Împ)rt)și aceast) sl)biciune - deci „suprafețe estetice”. Ins) Prall vorbea despre viața obișnuit) și experiențele banale, despre o ceașc) de cafea sau faldurile unei draperii, despre o g)leat) pus) sub un burlan: „Savurând, iubind contemplarea” gusturilor, culorilor, formelor, miresmelor. Cred c) aceast) capacitate de a contemplă a fost și ea afectat). Ceea ce Îmi reamintește remarcă f)cut) de A.B. Yehoshua despre dificultatea (mai degrab) imposibilitatea) de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Dar vreme e deatunci, feciorii tatii, Și ia ascultă... Iar e jale-n țară... Ce-i asta, Iancule, de gem din greu stejarii? Ascultă!... Parcă Morții buciumară! Hei, greai țărâna ce ne-astupă gura Și grea-i durerea ce străbate leatu! Ascultă! Te așteaptă iarăși Morții ...Mai du-te, Iancule, o dată la 'mpăratu' (C.L. Cărți și reviste, din Revista Bucovina nr.4/1943) * „...Singura revistă străjerească deschisă exclusiv preocupărilor de creație literară a fost Primăvara, sub îndrumarea lui C. Angelescu, la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
văzut. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul se face de trei ani, ouă un vîrcolac. De-aia trebuie să tai cocoșul înainte. (Gh.F.C.) Numai ticălosul care ajunge în iad drăcuie cocoșul. (Gh.F.C.) Omul trebuie să dea de pomană un cocoș altuia de un leat cu el, ca pe lumea cealaltă cocoșul să-i iasă înainte cîntînd. El cîntă și cînd vine dracul să ceară sufletul, ca dracul să se sperie și să fugă. (Gh.F.C.) Spasmurile din somn trec cu sînge din creastă de cocoș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se făcea într-un procent foarte mic și era reprezentat mai ales de contrabanda cu grâne, practicată cu Austria. Un document deosebit de interesant pentru comerțul dintre Principate și Anglia este Tarifa ce pentru neguțătorii Angliei, extrasă din Tarifa vămilor cu leat 1822, ianuarie 1, valabilă și pentru perioada anterioară. Respectându-se tariful vamal de 3 %, se exportau în Principate zahăr căpățâni (cu taxa de 240 bani cântarul), zahăr tos (200 bani cântarul), tinichele albe englezești (115 bani lada conținând 225 bucăți
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și-i noapte de sfârșit de an...” (Noapte) O liniște fără de nume ne împresoară ființa în fiecare lună-a lui decembrie. “Lumină lină-n luminie”, “leagăn” de neuitare, “lumină leagăn leac lumini / laur și luntre legământ lumină / lacrimă limpede în leat / lumină lină din lumină... ” (Lumina neapropiată) întru amintirea poetului IOAN ALEXANDRU. Ne-ndreptăm gândul înspre tăcutul colț de mini-paradis, de la Nicula (Cluj). Acolo, în „sânul părintesc” (Imnul Cerului), e somn și veghe, „cuibul de foc în care cântă / Pasărea” (Imnul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
al savanților celebri în lumea otomană (citează coordonatele cetății Hemedea după „tabelele gheograficești ale lui Uluc-bei gheograful [...] lungimea 83ș și lățimea 35ș”) și al scrierilor de istorie arabă („Acest Tefliz [Tbilisi] l-au fost ars odată Muntevechelul, fiind haliv la leatul turcesc 230, iar de la Hristos 817”). Cronica lui P. dispune de realizări ce depășesc vizibil tiparele din povestirile identificate în letopisețele predecesorilor săi. Construcția narațiunii - fie că este vorba de istorisiri moralizatoare, de pamflete (dușmanii scriitorului sunt nenumărați, ai domnitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București, 1968; Biblioteca copiilor noștri, București, 1969; Eseu asupra culturii, București, 1969; Invocația soarelui, București, 1971; Escale, București, 1974; Fereastra care tace, București, 1974; Hronicu leatului 7481, Cluj-Napoca, 1975; Simfonie helvetică, București, 1975; Poemele depărtării, Cluj-Napoca, 1977; Cuibul din inimă, București, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, 1978; Viscol în sânge, Craiova, 1978; Grădinile de aer, București, 1979; Jurnal neterminat, București, 1979; Popasuri străine, București, 1980; Întâlnirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Istoria italienilor, București, 1975; Marie-José Simpson, Doamna din Bagdad, București, 1994 (în colaborare cu George Anania). Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Arcade”, GL, 1968, 18; Vlaicu Bârna, „Arcade”, VR, 1969, 3; Dan Cristea, „Invocația soarelui”, RL, 1971, 26; Aurel Sasu, „Hronicu leatului 7481”, ST, 1976, 6; Fănuș Băileșteanu, „Poemele depărtării”, CNT, 1977, 51; Valentin F. Mihăescu, Atracția pentru povestire, LCF, 1978, 19; Mircea Popa, „Poemele depărtării “, ST, 1978, 3; Vasile Chifor, Povestire și reportaj, T, 1978, 8; Eugenia Tudor-Anton, Seninătatea povestitorului, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
începere un coleg, cred că Mihăescu sau Vatamniuc care se ocupă cu „ securitatea” a încercat să oprească niște tineri să nu intre prin geamul de la grupul sanitar, uitându-se afară să-i vadă, iar ei i-au dat cu un leat peste față, rețin că eu și cu Lucica Bodnaras îl spălăm sil oblojam că îi curgea sânge din nas. La tabloul cu jocurile, din învârtirea prea rapidă, era să se răstoarne , daca nu era prins la timp, chiar stâlpul cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
de la Cernăuți). ...Frumoasă zestre... ca și trenurile de refugiu, în care am călătorit douăzeci de zile pe o platformă, sub ninsoare rea, cum sunt ultimele ninsori ale iernii. Toate acestea m-au înzestrat, pe mine și pe cei de un leat cu mine, cu un anume profil sufletesc. Dar o să adun cu grijă, așternându-le la loc ferit, și "altfel" de imagini. Câteva, puține, cărți, amintiri din călătorii, unele uluitoare; concerte de neuitat; marile spectacole de teatru (când încă nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o scrisoare deschisă, publicată în revista Steaua, grație bunei credințe a directorului ei, Aurel Rău, scrisoare adresată tocmai dlui Constantin Noica. Aș menționa, fie doar pentru amuzamentul pe care-l poate produce, că am citit cândva rândurile unui membru al leatului literar ‘80 din care se putea înțelege cum au pregătit, de fapt, optzeciștii revoluția din decembrie 1989. Am încă suficient de mulți prieteni printre optzeciști, scriitori pe care-i prețuiesc nu de ieri, de azi, și contez pe umorul lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
fost capabil de așa ceva. În toiul atâtor delimitări, rândurile de față constituie o declarație de dragoste pentru o generație care m-a îngăduit și pe mine. O generație mai degrabă afectivă decât una strict biologică, mult mai cuprinzătoare decât un leat literar. Prudent ar fi să pomenesc doar de cei duși, fiindcă de uiți numele unui important poet în viață, ești mort. Dar cum poți fi prudent în dragoste? Ce noroc pentru literatura română că Ileana Mălăncioiu și Mircea Dinescu, Cezar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Îmi amintesc foarte bine. Aveam opt sau nouă ani când tatăl meu mi-a pus în brațe un teanc de cărți cu povești și o revistă al cărei titlu era Universul copiilor. Cu siguranță că mai există, printre oamenii din leatul meu sau mai vârstnici, foști cititori ai acestei publicații, scoase înainte de război și un timp după, de N. Batzaria (Moș Nae), un scriitor și publicist astăzi uitat. M-a încântat cu revista lui de îndată ce am deschis-o, căci mă introducea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
vehiculata anecdotă. Culmea este că nu doar cei tineri din redacție nu m-au putut identifica în tânărul subțirel, cu mustăcioară neagră, din fotografie, dar nici N.M. Ca și ei, m-a întrebat: Ăsta cine-i? Și N.M. este din leatul meu, multe am suferit împreună, vorba lui Băieșu, nu de ieri, de azi ne cunoaștem, ci chiar din vremurile în care ne proiectează vechea fotografie. Cu toate acestea, nici el n-a putut face vreo legătură între mine, cel de-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în cadrul ambasadei RS România din Santiago de Chile, care în prezent se află în țară, în vederea verificării și luării măsurilor care se impun. Rugăm a fi informați asupra rezultatului verificărilor și măsurile luate. SECRETAR DE STAT G-ral Mr. ZAGONEANU GHEORGHE "Leatul" de la UM 0625 a dispus pe nota primită: Măsuri urgente de verificare. Informare și la 0195. Stimate tovarășe... Gheorghe, ce-ai făcut mătălică "în ultimii 5 ani"? Ai rămas tot secretar de stat? Ai fost avansat și ai devenit general
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
rămăsese decât pielea gospodărește spânzurată de o cracă sub un tei - plop tremurător în original). Și încă o dată, și mai puternic, în Cântecul cățelei, poezie care beneficiază în limba română de mai multe versiuni, datorate lui George Lesnea, Lucian Blaga (leatul lui Esenin!), Ioanichie Olteanu... Subiectul, care învecinează banalitatea (asprei vieți țărănești) cu tragedia (maternității) demarează cât se poate de simplu: un mujic deloc idealizat de ultimul poet cu satu-n glas își face, amenințător, apariția, pe înserat, în pătulul unde, dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
veche Sf.Gheorghe, pentru că înalățarea Mitropoliei actuale era părăsită din 1842 și va fi reluată cu soluții arhitecturale noi abia în 1880, fiind terminată și sfințită la 23 aprilie 1887. Pășind, însă, în anul 1872 - fără să știi - pășeai în leatul în care, în loc să uiți necazurile, ți se mai adăuga încă unul, și acesta era ca un fel de lovitură de grație dată de mai marii bisericii. Mitropolitul Calinic nu s-a mulțumit să te excludă din rândul clerului, ci a
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]