307 matches
-
blestemele acelea nu au fost ascultate și capul marelui om de stat a scăpat teafăr; altfel n-am fi avut fericirea de a-l vedea astăzi că ne-a uitat domiciliul - îl credem pe cuvânt - nici plăcerea de a primi lecțiuni de corectitudine și onestitate politică de la organul d-sale. [10 ianuarie 1880] ["TOTDAUNA ÎNAINTEA UNUI VOT... "] Totdauna înaintea unui vot economicos sau a unor discuții economicoase guvernul se-nblînzește, iar ziarele lui foiesc de făgăduințe. Acum, când crapă lemnile și pietrile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
expresie banală, când, fie cât de tristă, o mângâiere tot e bună. Sîntem prea cu minți pentru a crede că omul rău, natura perversă și vrăjmașă a adevărului, s-ar putea vreodată îndrepta cumva și de aceea nu sperăm că lecțiunea destul de aspră ce a primit d. prim-ministru ieri îl va putea face să ia în viața publică altă cale și altă sistemă decât acele pentru cari cu prisos l-a înzestrat natura. Am dori numai să știm ce gândește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce a fost un fapt de perfidie și de inichitate. Dacă voiați înfrățire trebuia să trimiteți pe foștii miniștri înaintea Curței de Casațiune, ca să spulbere ineptele voastre acuzațiuni. Întru aceasta, Prințul A. Știrbey și d. Rosetti v-au dat o lecțiune în Cameră votând contra moțiunei de retragere a acuzațiunei. Acest singur fapt ajunge pentru a arăta cum înțeleg bărbații cu inima și cu simțirea demnităței pretinsul vostru act de înfrățire. [2 februarie 1878] ["REPUTATUL NOSTRU ARTIST... "] Reputatul nostru artist, d.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
păstrată pe fundațiile moralității ortodoxe, nu mai poate rămâne în apanajul bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi dascăl, pentru acelaș cuvênt care face că în biserică nu se pot ține lecțiuni de matematicĭ, quăcĭ însușĭ Christ aŭ alungat din biserică cu biciul pe Fariseiiĭ calculatorĭ. [...] Româniĭ [nu se pot apăra] numai cu icónele ca Bisantinĭĭ. [Ei trebuie să înțeleagă] că precum nu pot trăi fără biserica, tot ast-fel nu pot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
plac textele lor, indiferent dacă e vorba de cărți sau articole de presă (Radu Paraschivescu, citat în EZ, 08.III.2008). De remarcat că situația de conversie (a unei structuri neutrale copulative la o structură disjunctivă) este singura în care lecțiunea conectorului disjunctiv natural (sau/ori) este nonrestrictivă, echivalentă valorii conectorului logic (AB.... Q) - în toate celelalte cazuri fiind interpretat preferențial drept disjuncție strictă 16 (Pleci sau rămâi?; O să-ți telefonez, ori o să-ți scriu, ori o să-ți fac o vizită
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nu mă duc, tot aia e. − prin juxtapunere, fără operator condițional, dar cu intonație specifică: (12) Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă. 2.5. Se pot observa următoarele lucruri: a) conectorii disjunctivi corelativi (fie... fie; ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b) lecțiunea preferențială (de natură pragmatică) a condiționalului este aceea de implicație strictă ("dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dar cu intonație specifică: (12) Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă. 2.5. Se pot observa următoarele lucruri: a) conectorii disjunctivi corelativi (fie... fie; ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b) lecțiunea preferențială (de natură pragmatică) a condiționalului este aceea de implicație strictă ("dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
unul dintre termenii corelați este adevărat). b) lecțiunea preferențială (de natură pragmatică) a condiționalului este aceea de implicație strictă ("dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de lucruri din regentă". d) în lecțiunea nonpreferențială (implicație nonstrictă "dacă A, atunci sigur B; dar este posibil B și în alte circumstanțe"), prezența condiționalului
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de lucruri din regentă". d) în lecțiunea nonpreferențială (implicație nonstrictă "dacă A, atunci sigur B; dar este posibil B și în alte circumstanțe"), prezența condiționalului introduce o expectație de relevanță: "este posibil și B, în alte circumstanțe" (altfel ce rost ar avea sa-i condiționez realizarea?). Or
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
avea sa-i condiționez realizarea?). Or, frazele de tipul celor citate asertează faptul că starea de lucruri din regentă se realizează în oricare din condițiile enumerate, iar acestea par a epuiza lista ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
pe semiadverbul chiar), coroborată cu forma verbală (indicativ); accentul frastic pe ultima silabă accentuată a subordonatei, coroborat (opțional) cu condiționalul ori cu prezumtivul, conduce mai curând la o interpretare nonfactivă. O dezambiguizare univocă este însă posibilă doar contextual. În ambele lecțiuni, chiar dacă sugerează în plus probalitatea scăzută ca faptul evocat în condițională să aibă loc. 10 Cf. Gheorghe (2004: 157−158). 11 Nu trebuie confundate aceste construcții cu cele, aparent identice, în care de este marca prepozițională a poziției sintactice a
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
spus!; Câte nu i-a arătat!,), pronumele hibride au valoarea unui cuantificator indefinit (multă lume, toată lumea; multe lucruri, de toate). Interogativele parțiale negative retorice construite cu indicativul (Cine nu știe asta?, Ce nu i-a spus?) se asociază sistematic cu lecțiunea de cuantificator universal pentru pronumele interogativ (toți, toată lumea). Lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 1990 au sesizat tendința vorbitorilor spre imprecizie referențială și ambiguitate a intenției discursive, recomandând evitarea cuantificatorilor indefiniți acolo unde aceștia nu dau indicații legate de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
iazygii din pusta Tisei încă de demult [...]12. În context, evaluând cu obiectivitate insuficiența argumentelor necesare unei demonstrații convingătoare, autorul Geticii evită să se pronunțe asupra identității regelui sarmat aliat cu Decebal, ipoteticul Sardonius propus de Tocilescu pe baza controversatei lecțiuni a lui Sextus Aurelius Victor (Decibalo rege ac Sardonios, sau Sardonios, Sacorum rex, la Tomaschek) sau îndepărtatul Pharzoios, propus de unii istorici străini.13 Anumite ezitări sunt vizibile și în privința desemnării exacte a grupurilor sarmatice implicate în conflictele cu romanii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
metafizică asupra relației noumen-fenomen, ci la modelul fizic al Universului pe care l-a propus Kant. Or, un asemenea model nu e de găsit în opera lui Schopenhauer, unde relația voință idei platoniciene reprezentare rămâne de domeniul metafizicii. Dintre numeroasele lecțiuni nu discutabile, ci categoric greșite ale operei lui Eminescu voi menționa doar una. Pe urmele lui G. Munteanu, Th. Codreanu face din afirmația lui Eminescu "antitezele sunt viața" dovada că poetul român e un precursor al logicii dinamice a contradictoriului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
păstrată pe fundațiile moralității ortodoxe, nu mai poate rămâne în apanajul bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi dascăl, pentru acelaș cuvênt care face că în biserică nu se pot ține lecțiuni de matematicĭ, quăcĭ însușĭ Christ aŭ alungat din biserică cu biciul pe Fariseiiĭ calculatorĭ. [...] Româniĭ [nu se pot apăra] numai cu icónele ca Bisantinĭĭ. [Ei trebuie să înțeleagă] că precum nu pot trăi fără biserica, tot ast-fel nu pot
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai mult curiozități pentru cine le urmărește", autorul se întreabă, pe bună dreptate: "Dar... mai avem noi, astăzi, acel buchet de savanți care să foiască în Biblioteca Academiei pe lângă manuscrisele eminesciene, care să discute între ei până la epuizare fizică cutare lecțiune eminesciană și apoi, a doua zi, s-o discute iarăși și iarăși?" Nu, cu certitudine, nu mai avem. Îl văd, fără urmă de ironie, pe N. Georgescu în postură de ultim mohican, încheind șirul acestor cărturari, cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
contestării snoabe a însăși creației poetice eminesciene. Recenta contribuție a lui Georgescu, intitulată cu tâlc "Scrisul, ca o taină", demonstrează că, nu de puține ori, buna intenție a editorilor (cu Maiorescu în frunte) a deformat gândul și intenția poetului, determinând lecțiuni devenite tradiționale, de acuratețea cărora acum nimeni nu se mai îndoiește. Supunerea post-festum a unui text poetic regulilor gramatical ulterior împământenite (dar chiar și ale vremii sale), se spune în carte, "riscă să-l scoată din zona vie a vorbirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de apostrofuri?) așișderea, cratima reașezată nu-i de acolo și deformează accentul afectiv prin preferarea celui logic: "...această gramatizare excesivă a textului aduce logica formală în dauna sentimentului, scoate, de fapt, fiorul poetic, lăsând în urmă psihologie..." Georgescu corectează și lecțiuni de neclintit. "sara suflu-n lumînare" devine "sara suflu-n luminare" și se demonstrează că, în vremea lui Eminescu, "luminare" avea un sens complementar, identificabil și-n alte scrieri, convingător citate. Cele mai multe dintre argumentele filologice la care se apelează în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prin acesta lege, pedepsele disciplinarie, pe cari profesorulu ordinaru le va esecuta, și spre a lua ori-ce mesuri de imbunetatire, pe cari profesorulu ordinaru le va comunica consiliului. 113. În ceea ce privesce studiele, conferința se va ocupa a armonisa diferitele lecțiuni ale clasii, va alege pe școlarii de premiatu și'i va clasifică, vă oțări promoțiunile scolariloru dintr'o clase în alta. Profesorulu ordinaru va comunica directorelui tote aceste lucrări, precum și catalogele profesoriloru și ori ce alte acte ale clasii. 114
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
afară de serbatori, optu dile la Craciunu, 15 dile la pasci, si o lună și jumetate de la 15 Augustu pînă la 1 Octombre. 135. În cursulu anului, la fie-care trimestru se va ține concursu între școlarii fie-carii clasi și pentru fie-care lecțiune. Concursulu se va face înscrisu și se va însemna gradulu ce fie-care scolaru a dobenditu. Esamenulu de la Pasci se va socoti că unu concursu pentru gradarea scolariloru asupra invetatureloru semestrului anteiu. 136. O probă înscrisu este de rigore pentru fie-care
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
conferența profesoriloru clasii. Directorulu sau unu representante alu consiliului permaninte va asiste la tote probele tutuloru esamineloru. 137. Pentru fie-care clase vor fi trei premie. Premiulu anteiu cu corona se va da scolariloru cari au unitu masimulu noteloru la tote lecțiunile clasii loru. Premiele se voru regulă de conferența profesoriloru clasii. Scolariulu care în cursulu anului s'a gonitu provisoriu sau a fostu pedepsitu cu doue censuri va perde dreptulu de premiu. 138. În tote orașele unde voru fi doue sau
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
părții economice, provisoriulu se va ajuta de unu economu, care va face cheltuelele, le va justifica și va ține comptabilitatea. 158. În privința părții morali și disciplinarie, provisoriulu va fi adjutatu de repetitori. 159. Repetitorii voru adjuta pe școlari a repeți lecțiunile. Pentru clasile superiori se potu lua repetitori afară din Internatu, cari să vină numai la ore oțărite. 160. Toți impleatii internatului voru fi sub nemediată preveghiare și ascultare a provisorului, care la casu de trebuința va reporta directorului liceului. 161
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
la inceputulu lui Septembre, sub-revisorele va aduna în conferința, la o scola comunale cea mai centrale, pe toți invelatorii satesci din circumscriptiunea să. Aceste conferințe voru ține fie-care celu putinu cate trei septemeni. 350. Sub-revisorele va ține în aceste conferințe lecțiuni repetitore și desvoltatore asupra invatatureloru ce se propunu în scolele rurali. Elu le va ține încă unu micu cursu de pedagogia și didactica. 351. Resultatulu acestoru conferințe se va supune de către fie-care sub-revisore, printr'unu îndoitu reportu revisorelui respectivu, care
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
care se destina; deosebit de acesta, ei vor fi datori se justifice de absolvirea invetiaturilor de liceu. ... 376. Esamenul și coneursul vor consiste pentru invetiatori, institutori, institutrici și profesori de veri ce gradu, în cate o probă scrisă și cate o lecțiune făcută înaintea comisiunii pentru fie care obiectul din cele coprinse în art. precedinte. Însă aspiranții la profesoratu în clasile superiori de licee sau de facultăți vor trebui, pește acesta, să facă, asupra obiectului pentru care se presinta, trei probe scrise
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
comisiunii pentru fie care obiectul din cele coprinse în art. precedinte. Însă aspiranții la profesoratu în clasile superiori de licee sau de facultăți vor trebui, pește acesta, să facă, asupra obiectului pentru care se presinta, trei probe scrise și trei lecțiuni. 377. Tema fie carii probe scrise și lecțiuni nu va pute fi, sub pedepsa de nulitate, măi coprindetoria de cat subiectul unei lecțiuni de clase. Cu tote acestea, pentru cate una din cele trei probe scrise și lecțiuni, de cari
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]