307 matches
-
Milton. Tonul e de la început polemic (dovadă că a și generat polemici imediate). Pe scurt, Fish se arată surprins de incalculabila eterogenitate a interpelărilor operei lui Milton. Nu numai în chestiuni majore, dar și la nivelul detaliilor, în variantele de lecțiune, opiniile avansate de exegeți sunt, uneori, ireconciliabile. Profuziunea lor dizolvă pur și simplu, în chip paradoxal, credința că am avea de-a face cu un text originar. Este teza lui Fish, pe care, spre finalul articolului, ajunge s-o nuanțeze
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
reproducere științifică a acestuia. Din păcate, însă, ea prezintă nenumărate inexactități de transcriere și a făcut obiectul câtorva critici aspre din partea lingviștilor și editorilor. La rândul ei, ediția Florea Fugariu, deși a îndreptat cea mai mare parte a erorilor de lecțiune și a greșelilor de transliterare ale edițiilor precedente - beneficiind, cred, și de modelul ediției critice realizate de J. Byck, în 1953 -, a avut și ea destule scăpări. În plus, convingerea lui Fugariu că versiunea A, încheiată, după cum arată editorii volumului
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
cu o migală care merită semnalată și apreciată cum se cuvine, a reluat lectura, vers cu vers, a manuscrisului versiunii B, aflat în Biblioteca Academiei Române, și a îndreptat versurile „corijate” de Florea Fugariu. De asemenea, a corectat și erorile de lecțiune și transcriere ale edițiilor anterioare, oferindu-ne un text curat și fidel, pe cât este omenește posibil, față de manuscrisul rămas de la autor. O epopee al cărei model poetic - căutat multă vreme printre textele la care, viclean, scriitorul trimite explicit în Epistolie
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
problemă de cunoaștere a celor două limbi. Mulți traducători cunosc bine și limba din care și aceea în care traduc. E o problemă de atitudine față de text: merge și așa! Altă consecință colaterală: greșelile din texte, de tipar ori de lecțiune. Nu mai poți avea încredere în nimeni. Cărțile seamănă cu niște furnicare de erori. încercările din ultima vreme de a retrezi interesul pentru lectura de carte sînt binevenite. Nu ajunge însă să recomanzi tinerilor fani ai computerului să citească și
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
eseistice a lui B. Fundoianu/ Fondane. Dedicat exclusiv poeziei antume din faza românească, primul volum al ediției de Opere (o ediție critică în toată puterea cuvîntului) se prezintă în condiții excelente, reluînd și perfecționînd cu adausuri de variante, reordonări cronologice, lecțiuni și precizări contextuale, ediția din 1974 alcătuită de Paul Daniel și George Zarafu, inclusiv pe baza confruntării cu manuscrisele fundoiene aduse de la Universitatea Yale; au mai fost reproduse - prin bunăvoința lui Michel Carassou - un număr de fotografii din volumul Benjamin
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
literare sau, sub aceea a lui Maiorescu, în ediția princeps, există numeroase deosebiri. Cele de punctuație n-au reținut mai deloc atenția pînă la studiul dlui Georgescu. Dacă însă eu am înțeles bine demonstrația din acesta din urmă, erorile de lecțiune a virgulelor și restul produc suspiciuni multiple cu privire la sensul unor poezii. Exemplele oferite în studiu, extrem de numeroase, sînt alarmante. Nu vreau să exagerez, dar, dacă dl Georgescu are dreptate, atunci lucrurile stau cam așa: cine ar dori să scrie despre
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
Și lista contributorilor crește aproximativ alfabetic. C.C. Arion scrie, în jocul de-a viitorul și trecutul, despre dezvelirea statuii lui Kogălniceanu care, "tînăr, abia ieșit din copilărie, a făcut un vis." Romantismul și contribuția lui. "Mare profesor al unei singure lecțiuni", plătește opțiunea cu catedra. Spiritul deja potolit, belle-époque, al anilor 1900 și ceva, îi recuperează, cu flerul arhitectului (ubi sunt...) care îmbracă un castru într-un zgîrie nori, înfăptuirea exaltată. Sigur e că almanahul nu face economie de bune naivități
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
apare al patrulea volum). De semnalat este faptul că în 1963 D-tru Murărașu publică în colecția "Scriitori Români" a E.P.L. ediția sa, în trei volume, din lirica eminesciană, ordonată (antume sau postume) pe criterii strict cronologice care corectează și unele lecțiuni ale ediției Perpessicius. Și, în sfîrșit, memorabilă e ediția din 1978 a lui Petru Creția la Ed. Cartea Românească, în două volume, avînd ca text de bază ediția Perpessicius, cu unele lecțiuni ale lui Murărașu. Să adaug că ediția Perpessicius
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
pe criterii strict cronologice care corectează și unele lecțiuni ale ediției Perpessicius. Și, în sfîrșit, memorabilă e ediția din 1978 a lui Petru Creția la Ed. Cartea Românească, în două volume, avînd ca text de bază ediția Perpessicius, cu unele lecțiuni ale lui Murărașu. Să adaug că ediția Perpessicius, continuată la Ed. Academiei, s-a încheiat de-abia în 1998, adică în 59 de ani. E, aici, simbolul tragic al soartei edițiilor critice la noi. Pericle Martinescu, Odiseea editării "Poeziilor" lui
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
i bisericeșci scrisă în Bucureșci, la anului Domnului 1853 George Ucenescu al musichi(e)i eclesiaste în al 2-lea an ascultător”. Urmează Manuscrisul românesc - grecesc nr. 42 (psaltul brașovean i-a dat numărul 59) - un „Chinonicar grecesc - românesc sau lecțiuni de artă din biblioteca musicească a maestrului musichi(e)i biserciceșci or(todoxe) Anton Pann, culegere pentru a mea perfectă desăvârșire în fevruarie, martie și aprilie 1851, G. Ucenescu, Bucureșci” Următorul manuscris caligrafiat de Gheorghe Ucenescu - 43 se intitulează ,,Cântări
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
scris despre aproape toate edițiile din opera eminesciană. Și-a spus cuvântul cu maximă franchețe, despre ediția lui G. Ibrăileanu (1930), spre exemplu, reproșându-i aplicarea șovăitoare a criteriului modificării limbii, iar în ediția lui Mihail Dragomirescu a constatat că lecțiunea textelor era "mai defectuoasă decât în oricare din edițiile precedente". Într-un moment când nu avea drept de semnătură, când deci șoma, când nu i se cereau colaborări, a avut timp să examineze, în opt scrisori (aprilie-mai 1953) către Perpessicius
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
fi de acord cu acest argument. Ediția de față este nu numai inutilizabilă, ci devine chiar inutilă din cauza sutelor (nu exagerez!) de greșeli de tipar, care fac ca textele publicate aici să nu poată fi întrebuințate. Sunt atât de multe lecțiuni greșite, transcrieri anapoda ale numelor proprii și greșeli de tipar, încât volumul nu poate fi folosit nici măcar ca materie primă pentru o a doua ediție, masiv revăzută: totul trebuie luat de la capăt. Ceea ce, în condițiile în care întreaga arhivă Sorescu
Harababură cu Marin Sorescu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5099_a_6424]
-
face prea mult mauvais sang. Se întâmplă, de! Ce să-i faci? Ca să-ți spun sincer, nu mai știu ce am trimis afară de cele patru articole semnalate de tine: - Vitaphakol pentru ochi - 2 tablete ciocolată - 4 Supe Royco - 1 tub ( lecțiune incertă) Un lucru știu sigur: erau și niște pantofi de casă. Cred, de asemenea, că mai erau și niște plicuri cu supe „instantanee” (de amestecat cu apă caldă, fără fiert). Restul... am uitat! Dacă nu găsești pantofii de casă, tant
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
nici mai mult, nici mai puțin decât echilibrul. O virtute pe cât de necesară, pe atât de puțin exersată, totuși, în critică. P.S. O observație pe care am preferat s-o fac aici, nu în corpul cronicii, e legată de o lecțiune greșită (și de consecințele ei). La p. 59, în ultimul paragraf al deja pomenitei Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, ni se spune că, bolnav, poetul „se temuse mereu să nu sfârșească vreodată ca Baudelaire, afazic, în stare să bâlbâie
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
nu, iar cel în latină sau germană este trecut la variante. Un principiu funcțional, chiar dacă, într-un fel, canonul editologic este încălcat. Dacă Țiganiada ar fi fost reprodusă integral, atunci cronica mea ar fi trebuit să abordeze obligatoriu diferențele de lecțiune între diversele ediții mai vechi și versiunea de față. Cum nu este cazul, prefer să mă concentrez asupra câtorva aspecte prin care Ioan Budai- Deleanu în mărturii antologice este o contribuție importantă la bibliografia scriitorului. În primul rând, ea întărește
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
teologic, al editorilor de formație clericală, foarte util pentru cunoașterea vieții, operei și pregătirii literare și teologice a lui Lactanțiu și a aspectelor particulare ridicate de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni, explicații de termeni, trimiteri la elemente apropiate din alte surse, date utile despre personalități și evenimente ș.a. (p. 163-200), anexe cu liste de suverani, cronologii și genealogii (p. 203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
conservatrice, ma aperta alle possibilità espressive del patrimonio della lingua viva” - p. 87). În al doilea rând, impresionează co mentariul de peste 400 de pagini (p. 111-552), care reprezintă o analiză de-o acribie dezarmantă, exhaustivă, a textului; sunt prezentate diversele lecțiuni din manuscrise, sunt comparate, din punct de vedere filologic, semantic, stilistic și al frecvenței, aproape fiecare termen sau fiecare expresie cu lexeme și construcții lexicale similare din autorii clasici ori târzii - în sfârșit, din punct de vedere istoric, informațiile sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de niște copii adorabili. Penitența lui Valjean îi repugnă, dar îi lipsește curajul (ori, din contra, îi prisosește politețea) pentru a o afirma public. Drama lui e drama celui care a pierdut Paradisul. (Iar aici Fondane găsește argumente împotriva unei lecțiuni psihanalitice a observației). Preferă să țină seama de ordinea magică a gândirii, ceea ce, bineînțeles, e imposibil de contracarat (sau de admis) logic. Chestiunea legăturilor dintre biografie și operă o tratează în aceeași notă de maniacală subtilitate: se prea poate, pentru
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
prezintă în condiții mult mai bune, fapt care nu poate decât să avantajeze încercarea de recuperare a literaturii lui Chelariu. În primul rând, reproducerea textului este acum acceptabilă, fără greșelile de tipar care fac textul primului volum greu utilizabil. Doar lecțiunile greșite, cam numeroase, continuă să mineze ediția, deși multe se pot reconstitui din context (și, prin urmare, un cititor profesionist nu se va simți stânjenit de ele). Singura greșeală evidentă, din fericire, minoră, este reproducerea la un loc a notelor
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
lui Gherea se face simțită). „Geniu cuprins de lumea ideală” și „blazat în cuget” ar fi, după Alexandru Grama, două sintagme care nu pot sta una lângă cealaltă (p. 54), cu atât mai mult cu cât, am văzut mai sus, lecțiunea pe care profesorul o dă celei de-a doua e una cu totul specială. De fapt, marea problemă pentru Grama este chestiunea genialității poetului. Pe care o respinge ferm, în virtutea unei teorii ad-hoc, rudimentară, dar nu lipsită de interes. Ar
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
îmbunătățit aparatul de note, înmulțindu-le semnificativ (de la 164, câte avea ediția Zaciu, la 231), ceea ce a angajat un efort suplimentar. Cuvintele indescifrabile au rămas cam aceleași, cu mici excepții, ca și lacunele din manuscris datorate autorului. Uneori, progresele în lecțiuni nu sunt ajutate de elucidări adevărate: de pildă, la p. 85 în ediția Zaciu se semnalează un nume indescifrabil, pe care Florica Ichim la p. 53 în ediția sa îl transcrie "Mirto", fără nici o explicație în note sau fără măcar
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
elucidări adevărate: de pildă, la p. 85 în ediția Zaciu se semnalează un nume indescifrabil, pe care Florica Ichim la p. 53 în ediția sa îl transcrie "Mirto", fără nici o explicație în note sau fără măcar mențiunea că e o lecțiune incertă. Dar, altă dată, Florica Ichim are dreptate, după cum rezultă și din context, să citească numele lui Vl. Streinu (p. 79 în ediția 2003), pus în relație cu Șerban Cioculescu, și nu Streinul, lecțiune care trimite greșit la bucovineanul Mircea
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
fără măcar mențiunea că e o lecțiune incertă. Dar, altă dată, Florica Ichim are dreptate, după cum rezultă și din context, să citească numele lui Vl. Streinu (p. 79 în ediția 2003), pus în relație cu Șerban Cioculescu, și nu Streinul, lecțiune care trimite greșit la bucovineanul Mircea Streinul (p. 111 în ediția Zaciu). Mai sunt și alte diferențe de detaliu (date diferite pentru unele însemnări sau locuri diferite ale unor fragmente răzlețe), dar nu acestea merită insistențe. Importante sunt fragmentele introduse
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
cu manuscrisele poetului și o aducere la zi a notelor. Este exact ceea ce a făcut, cu devotamentul dintotdeauna, Dorli Blaga, oferindu-ne o versiune din care au fost eliminate greșelile de tipar și în care au fost din nou verificate lecțiunile anterioare. Totodată, noua ediție, fără să fie una critică în adevăratul înțeles al cuvântului (ceea ce nici nu pretinde, de altminteri, să fie), a pus în paralel manuscrisul Hronicului..., text de senectute al poetului, și corespondența sa de tinerețe cu viitoarea
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
cum bate inima însăși a poeziei noastre; am desprins din haos destinul însuși al poeziei române.” (Scrisoare din 23 iulie 1953) Ibid., p.329. 4 Ibid., p.157. O însemnare similară la p. 209. 5 Comună din vecinătatea Aiudului. 6 Lecțiune incertă. 7 Abreviere pentru id est (lat.) - adică, altfel spus. 8 Să lipsească! (lat.) 9 „Ai deșertat miturile și vorbele, / Poți așadar să pleci./ O nouă cohortă de zei/ Nu-ți va fi dat să mai vezi:/ Nici al tău
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]