681 matches
-
să vorbești curat, frumos, cuviincios, așa cum se cuvine unui tânăr și mai ales soldat al Țării. Învățătura primită l-a determinat pe tânărul ostaș să dea bună ziua și să se mute în alt compartiment. De la această 31 întâmplare s-a lecuit de a mai vorbi necuviincios și a mai spune glume care nu se cuvin. 27. Să nu batjocorești pe nimeni! Într-un sat, un tânăr a început să se spovedească și să se împărtășească în fiecare lună. Lumea a și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
111. Înjurăturile și drăcuitul Un om avea prostul obicei de a înjura la orice pas. Fiind însă creștin, ca toți românii, simțea el că acest obicei nu-i bun și nu-i pe placul lui Dumnezeu, dar nu se putea lecui. Un vecin de-al său îl întrebă într-o zi, cam de câte ori înjură de dimineața, de când se scoală, și până seara când se culcă. Păi, de ce să mint, cred că n-am păr în cap de câte ori greșesc. Atunci vecinului îi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
purtând numele străbunicului său, vânător de corbi, destăinui necazul înfrângerii: armata era răvășită, el însuși rănit și obosit, iar turcii înaintau spre Buda-Pesta. Măria ta, îl sfătui moș Chimin, stai și te hodină o zi, două, baba mea o să-ți lecuiască rana, că știe ea niște buruiene de leac. Și-amu dă-mi hainele și semnele Măriei tale, precum și vreo doi feciori din garda Măriei tale, iar Măria ta rămâi în locul meu, în sumanul și cioarecii ăștia. Că nimeni nu te-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
încât a trebuit să-l ridic din nou pentru a mă asigura că nu crăpase. M-am încleștat cu mâinile de brațele fotoliului. Îmi venise brusc ideea că sentimentul straniu pe care-l încercasem la muzeu, și de care mă lecuise fiertura lui James, nu era o simplă mahmureală, ci o amenințătoare prevestire a revenirii halucinațiilor provocate de LSD. Mă simțeam parcă din nou cuprins de același sentiment, combinat cu imaginea vie a fălcilor căscate ale dragonului lui Tizian. — Ce ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu adevărat? Simt că greșesc, dar tu ar trebui să mă orientezi pe calea cea bună. Iubește-mă, Charles, iubește-mă îndeajuns. Scrisoarea ta mi-a reînviorat, asemenea unei injecții, toată dragostea mea pentru tine, de care nu mă voi «lecui» niciodată, asta nu, dar mă simt în stare, în sfârșit, să te iubesc cum trebuie, și nu numai să fiu stupid «ândrăgostită». Dragoste adevărată, nu «ânamorare». Charles, haide să facem să nu mai existe de acum înainte despărțiri, meschine pasiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am pregătit să dau la medicină veterinară la Iași. Acolo „am supraviețuit”, până la terminarea examenelor, și când am zis că am reușit... m-a’ dat afară, și mi-a’ făcut și morală. Pe urmă n-am mai încercat, m-am lecuit... Acum aveți resentimente față de anumite persoane? Nu față de anumite persoane... față de întregul sistem. Nu persoane, că ăstea sunt produsele sistemului... că dacă nu era sistemul, nu erau persoanele... După ’90 ați încercat să va angajați politic? Am fost membru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
escu“ care purcede dintr’o profesie, aceea de popă. Și atunci putem discuta religie, dar cum aici terenul nu e prea ferm, prefer puțină etnobotanică: Popa șade pe scaun - Dianthus carthusianorum - care „scaun“ dacă-l pune În rachiu Îl poate lecui de friguri, dar acum se mulțumește să-și miroase floarea - Narcissus poeticus - și foaia, tot plăcut mirositoare - Melissa officinalis. Tocmai a mâncat, pită - Carlina acaulis - bună și pentru bolile de stomac, și colăcei - Malva silvestris - și-și scarpină barba - Tradescantia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
evreiești dinăuntru, contrapunându-l evreicei Ana Pauker, nu este chiar cea mai onestă dintre abordări. Amândoi, un român și o evreică, și alții pe lângă ei, indiferent de naționalitate, și-au Împărțit răspunderea angajării României pe drumul comunismului stalinist. Evreii s-au lecuit de altfel destul de repede de comunism. Încă din anii ’50, ei au Început să părăsească România, lăsându-i pe români să-și facă ei Între ei comunismul lor specific național. Nu s-ar putea spune că fără evrei a ieșit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ochii deschiși. Mai puțin fericită propunerea lui Lovén de a vorbi cu pedagogul școlii. În orice caz Johan trebuie consultat de medicul școlar și după aia mai vedem. Pesemne e din cauza pubertății și de asta n-au cum să-l lecuiască ei. Margareta intenționează să lucreze două ore la farmacie în decembrie. Mă ofer să calculez venitul net din această activitate. La asta se duce la ea în cameră și stă acolo trei sferturi de oră. Neagă că ar fi plâns
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
până acum?...v-ași ruga să faceți o statistică, aceea de a vedea câți evreii au intrat În țară Înainte de măsurile restrictive și câți după acele măsuri? Și v- ași mai Întreba, dacă cu toate aceste măsuri nu se poate lecui răul, atunci n-a venit oare timpul să vă gândiți că v-ați pus Într-o situație greșită? eu cred că timpul acesta a venit, și din tratatul de la Berlin culeg binele care-l conține, și acel bine este, că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fi primit în chip prealabil consimțământul celor două Curți, sau cel puțin, zice textul moldovenesc, acel al consulului M. S. I. a Rusiei. În sfârșit, Adunarea poate adresa direct celor două Curți, doleanțele țării, propunând și mijloacele pentru a le lecui. Aceste trei articole, care ar ajunge singure să distrugă toate constituțiile și toate ocârmuirile din lume, au fost trimise din Petersburg redactate gata...” Adunările n-aveau dreptul să sporească impozitele sau să pună impozite noi, fără acordul celor două Curți
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ești dibaci reziști și trăiești, nu te Îndoaie nici un fel de armă sau armată. — N-am timp de vorbă, Îmi spune doamna Bruescu de cum intru pe ușa biroului. Fața ei de vulpe hăituită Îmi arată că ultimele noastre Întrevederi au lecuit-o definitiv. N-o să mai am ce discuta cu jigodia asta comunistă și s-ar zice că se teme de mine. Duceți-vă la tovarășu’ director, domnu’ Golea! Tovarășu’ director vă va lămuri. M-am lămurit deja, mi-e limpede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trebuia să-i dați o bătaie bună, dom’ major, ca să se-nvețe minte. Da’ dacă moș Victor, care-i ca și un tată pentru noi, a pus obrazul pentru el, Înseamnă că n-a meritat barem o palmă. S-a lecuit el și așa, n-o să mai facă niciodată. Moș Victor părea să mă aprobe Într-o doară, plictisit mai degrabă, și nu-mi dădeam seama cât de impresionat de mărturia mea de afecțiune și fidelitate. Se amețise și el și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fleață și confuză Afară plouă laic, și-s trist, și mi-i urât. Un pic din Bacovia... De ce și acesta, ca și altele, este un "Cântec naiv"? E.B. În primul rând, eram naiv, e scris pentru o actriță. M-am lecuit cu actrițele, nu... I.H. Ești vaccinat... E.B. Ce vaccinat? Răs-vaccinat... E o scrisoare, de fapt. Stând la Dolhasca, eram foarte izolat, și am scris foarte multe scrisori. La care nu prea mi se răspundea, și nu prea venea nimeni la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a o pune în acord cu angajamentele luate la sf. Botez; - postul orânduit Miercurea și Vinerea pentru membrii Ordinului e un frâu al patimilor prin care mai ușor împlinesc legea creștinească; - spovedania și sf. cuminecare lunară nu fac decât să lecuiască mai curând rănile primite din partea păcatului și să întărească propunerea de a fi creștini buni, luptându-se cu succes în contra dușmanului sufletesc; - participarea la adunarea lunară este un mijloc foarte destoinic pentru a cumpăni bine planul mântuirii veșnice și pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cuvântării lui Pausanias, Aristofan, cuprins de un râs nervos și care îl face să sughită („fie pentru că mâncase prea mult, fie din altă pricină”) când aude pe Pausanias făcând morala iubirii, intervine în discuție. Cere lui Eryximachos fie să-l lecuiască de sughiț, fie să-și continue discursul până ce deranjul îl părăsește. Medicul face și una, și alta. Oricum, la începutul cuvântării sale, Aristofan îl tachinează pe medic. O face surâzând și Eryximachos promite să-l ierte. Din perspectivă strict filosofică
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tragedia lui Lenin, ca înainte de a vedea roadele muncii sale, a trebuit să se cufunde pentru totdeauna în întunericul minții care lucrase prea mult și năzuia pentru repaus. Au fost speranțe de însănătoșire, medici mari veniți din centrele Apusului să lecuiască pe domnitorul neîncoronat al Rusiei dar totul a fost în zadar...” În Foița gazetei I. Șefănescu semnează materialul „Piciorul de lemn”, cules din Aurora, pe care-l redăm parțial, situația fiind de actualitate încă: „L-am văzut aruncându-se în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care va mînca întîi roșii va face buboaie. Cînd mănînci fasole în săptămîna întîi din Postul Mare faci bube. Dacă o femeie însărcinată mănîncă borș umplut în zi de sec, copilul va avea bubușoare, cum le zic, „focuri“, și se lecuiesc cu cărbune viu pisat pe pragul ușii și amestecat cu smîntînă. Dacă pui pe foc fașa copilului ori vreun scutec, copilul se îmbolnăvește rău și face tot soiul de bube. Mama îngreunată să nu dea cărbuni aprinși cuiva, că face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din țingălăul* bisericii, ca să poată hori (cînta bine). Cîrcăiac Cînd te-o mușca cîrcăiacul* (patruzeci de-picioare), să te dea în scîrci* patruzeci de oameni, dacă vrei să nu mori. Cînd te mușcă cîrcăiacul, nu mai ai leac. Ca să te lecuiești, trebuie să te legene în leagăn de mătase nouă frați din nouă sate. Cîrcel Să nu mănînci cîrcei de la viță de vie, că te apucă cîrceii. Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și mînca fără pîne și sare, și a purta capul lui totdeauna cu sine. Să nu puști cuci, că moare cineva din familie ori îți piere vreo vită. Cînd omori un cuc, îți mor părinții. Durerea de inimă se poate lecui cu untură de cuc. Sînt un fel de fluturi ce-și depun ouăle împrejurul unei crengulițe subțiri. Ele-s legate cu o substanță ce se învîrtoașă îndată. Sînt în rînduri. Vara clocesc și ies omizile. Poporul crede că-i stupit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. Dacă o copilă a pătimit de vreo boală și înainte de a se mărita s-a lecuit, dară nu pe deplin, apoi se crede că este bine ca, mergînd la cununie, să zică că nu ia cu nime’ altul cununia decît cu mirele ei, și făcînd așa, boala ei va înceta cu totul. Se crede că înainte de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
friguri, să cheme o femeie care a fugit cu cineva; să toarne apă pe bolnav cînd doarme și să fugă acasă, ca să fugă frigurile de el cum a fugit ea de la părinți. De zaci de friguri și vrei să te lecuiești, să arunce cineva peste tine, pe cînd dormi, o doniță de apă, și cînd vei sări din somn, speriat, frigurile vor fugi de frică. în ziua de Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, nu se taie nimic, fiind rău de friguri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vezi întîi și-ntîi rîndunică și barză, să stai în loc și să scobești pămîntul sub piciorul drept, că ai să găsești trei cărbuni; să-i iei și să-i păstrezi, că sînt buni pentru leacul frigurilor. Se crede că frigurile se lecuiesc dacă cel ce le are se afumă cu cuibul unei rîndunele. Pentru friguri căpătate din frică, e bine să te afumi cu păr de urs sau cu excremente de lup, care conțin mult păr. Pentru friguri să se afume cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se afume cu găinaț de barză. Primăvara, cine vede vreun brotăcel prin iarbă să l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind bine contra fri gurilor. Se crede că frigurile se lecuiesc dacă se ia pască jidovească, se freacă și se bea în ceva. Cînd te apucă frigurile, să te afumi cu floarea soarelui furată, că-ți va trece. De friguri se iau trei muște-de-cal* vii, se pun în cîte-o boabă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]