2,618 matches
-
Toate Articolele Autorului Născut în Siria-n Damasc, din părinți Drept-Credincioși De mic bun la-nvățătură, printre cei mai meritoși ! A învățat Sfânta Scriptură, dând Cerului Doxologia Apoi cu râvnă, dar metodic, a studiat Teologia ! Pentru viața Monahală, Andrei făcut-a Legământ Ca Ierusalimiteanu' în, "Frăția Sfântului Mormânt !" La Ierusalim Patriarhul, Teodor l-a prețuit : Chemându-l să-i fie Discipol și Diacon l-a Hirotonit ! Apoi la Constantinopol, Părintele Arhiereu, L-a trimis cu Mărturia : TREIMII lui DUMNEZEU ! Atunci la Sinodul
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
a pictat, Icoana "SFÂNTA TREIME" La Mânăstirea ce-are Hramul, ce-n Univers e Unic Nume ! Se mai numește și Icoana "Îngerilor Celor Trei", Ce fost-au la stejar la Mamvri, cu-acel Dumnezeiesc Temei : Teofania Treimii, dar și Divinul Legământ Cu Avraam și-al său popor, ales de DOMNUL pe Pământ ! În ce e "Geniul Rubliov ?" în tema ospitalității Lui Avraam pentru TREIME și redarea Purității ! E de o mare frumusețe ! prin calități artistice A redat Taina TRINITĂȚII și-A
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
de licoare sfântă! Luna te- așteaptă să revii, Cu dragostea ce o alintă! Pe pat de frunze, cer de stele, Să se mai nască gând de bine! Iubirea să apară-n cele Ce zboară zilnic către tine! Să fie toamna legământ De dragoste și bogăție Și să ne lege prin cuvânt Frumos și blând, prin armonie! Referință Bibliografică: Toamnei, îi cântă mandolina! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1419, Anul IV, 19 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
TOAMNEI, ÎI CÂNTĂ MANDOLINA! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384618_a_385947]
-
căci urmașii Vodenilor lăsaseră din tată-n fiu slujitori care să se ocupe de el și să administreze averile în folosul săracilor. La mormântul străbunicilor depuseră flori. De comun acord, părinții de ambele părți stabiliră locul căsătoriei la Târgoviște. Făcură legământ în fața crucilor de pe mormântul străbunicilor că pentru dragostea lor vor împlini ritualul cuvenit și vor lupta împotriva forțelor răului. Tinerii îndrăgostiți colindară în trăsură moșia, apoi se opriră la umbra unui stejar umbros de la marginea pădurii. În mijlocul naturii se simțiră
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
i se pare ciudat: cerul nu e decât reflexia apelor și-a infinitului descătușat, pământul ne reflectă trupurile, cu amintiri împovărat, trăind reflexiile frunzelor-iluzii, spulberate uneori de un vânt turbat! Reflexiile s-au întins prin noi, unindu-ne într-un legământ secular: mi-am reflectat chipul și inima în ochii tăi, atât de clar, că n-a mai încăput în tine reflexia vulturului hoinar ce încerca să-mi spulbere reflexiile aripilor de înger, atât de barbar! Am simțit când speranțele mele
REFLEXII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382424_a_383753]
-
Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Aș fi vrut, Doamne, să opresc timpul În loc, atunci când era mai frumos, Să îmi fi păstrat surâzând chipul, Și-alături tot ce e mai prețios!... Am făcut cu viața un legământ, Eu să îi ofer tot ce pot mai bun, Ea să îmi aștearnă tot ce-i mai sfânt, În cale, spre al nemuririi drum... Însă totul e mai presus mereu, Decât ființa însăși pe pământ, Omul e doar umbră, nicidecum
AŞ FI VRUT SĂ OPRESC ÎN LOC TIMPUL de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382496_a_383825]
-
cu poezii, In mantie de vise arămii te va acoperi Și de lacrima ploii sufletul îti va feri. Acum că o cunoști, iubite, să nu-ți fie teamă Să-i dai inima ta și-n parfumul ei nou te răsfață, Legământul tău a prefăcut-o în a doua primăvară Prin florile luminii, visul toamnei n-o să moară! Referință Bibliografică: Secretul toamnei... / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela
SECRETUL TOAMNEI... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383860_a_385189]
-
piept iubirea ta - cămara -, La mine-n gând e pielea ta amară. Nu știu să număr ierni, s-adun cu azi, Din păsările toate ai să cazi, Nu stiu să-ți fiu infam deznodământ Și mă dezleg de tine-n legământ. 19 iulie 2016, Constantă Sursă foto: #Cale (#Spanish #Guitar) - #Fabian #Perez #Oil #painting, 100% hand #painted on #canvas #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Pe acorduri ruginițe de chitară / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul
PE ACORDURI RUGINITE DE CHITARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383869_a_385198]
-
Scriitor Costică și ultimul din toți, Buicescu... De azi încolo-n Artă lui, să creeze fiecare Un "Argument spiritual", pentr-o nouă-Aniversare ! Aș vrea ca să luptați cu toții împotriva amneziei Și anual aici la Râmnic, să dați frâu liber, bucuriei ! Prin Legământ să ne promitem : măcar o dată într-un an Să fim din nou ca un ciorchine, la bustul-viță "Anton Pann !" Și-n cupe să avem de-acuma vinul-brand de Drăgășani, Ca să uram Societății : succese multe, "La mulți ani !" N.B.: Oricine dorește
LA CEA DE-A XXXIII-A ANIVERSARE A SOCIETĂȚII CULTURALE ANTON PANN DE LA RÂMNICU VÂLCEA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383870_a_385199]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Te aștept la răscruce de vis Să salvăm anii căzuți în abis Vom escalada muntele din noi Având iubirea, busolă pentru doi. Te aștept pe un mal atins de cuvânt Cu marea voi face un legământ, Să-mi spele trăirea cu-n val de iubire Voi aduna clipele ce par să se deșire. Te aștept unde îngerii nu au nume Din ale lor aripi vor curge poeme Vom inventa sentimente fără vină În descântec de cer
TE AŞTEPT... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383929_a_385258]
-
să vii degrabă, pe pământ! Iar tuturor acelora ce-așteaptă Și viața lor e ca o frunză-n vânt, Le spune cu a Duhului Sfânt șoaptă, Că judecata vine și e dreaptă Și vai de cei ce nu-s în legământ! 23/02/16, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Călătoria-aproape e sfârșită / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CĂLĂTORIA-APROAPE E SFÂRȘITĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383970_a_385299]
-
marea îi adoarme pe năieri în zori când îl desmierd cu mângâieri aroma-i simt și puful de caise dă-mi mâna ta eu să te țin de mână opreliște spre-o nouă rătăcire consemn pentru necaz sau fericire și legământ că îmi vei fi stăpână *** Referință Bibliografică: DRAGOBETE - PĂCATUL / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
este echivalentul termenului grecesc metanoia - care implică procesul de convertire, de înnoire și depășire a firii omenești alterate de păcat. Sfântul Ioan Scărarul (numit așa după cartea lui intitulată Scara Raiului) definește pocăința ca fiind „înnoirea Botezului”, sau ca „un legământ cu Dumnezeu prin lucrarea faptelor bune - potrivnice păcatelor săvârșite înainte” (Scara, Cuv. 3, 1), deci și o mărturisire prin fapte bune a credinței și a numelui de creștin. Prin urmare, pocăința se află în strânsă legătură cu Botezul; că pocăința
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
oprești la una dintre stele, Când iți dorești cu foc să nu ai nopți mai grele ? De ce nu le culegi pe toate de pe cer Să nu mai fii tot timpul un simplu grănicer ? Ce mai aștepți acum ? Să faci un legământ ? Hai, potolește-ți setea de cer chiar pe pământ... George Nicolae STROIA elev - clasa a IX-a, Liceul Teoretic Emil Botta, Mun. Adjud Referință Bibliografică: George Nicolae STROIA: DORINȚĂ (VERSURI) / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1917, Anul
DORINȚĂ (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383332_a_384661]
-
drag zâmbind / muguri, crengilor destramă./ primăvara așteptată / ne învăluie-n iubire - / dorul de tine se-arată / când la trup și a ta fire !/ lasă timpul să străbată / pe calea pământului, / nu mai fi înfiorată / sub teama sărutului. / sărutul, și-e legământ / printr-o bobiță de boare, / dimineața-i apărut / spre amiază, el dispare ! Referință Bibliografică: Scrisoare primăverii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1160, Anul IV, 05 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă : Toate
SCRISOARE PRIMĂVERII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383453_a_384782]
-
care doare Din sufletul abis fără hotar. -Eu caut androginul rătăcind, Pierdut între înalturi, undeva, Eu, floare cea albastră, rotunjind O sferă, învârtindu-mă spre-o stea. Născute flori și fluturi care zboară Să poarte mai departe în duet Aceleași legăminte într-o doară, Același vals teatral și desuet Din pulbere și apă le-am crescut Cu sufletul mereu nemuritor... Rămâneți consternați în trup de lut, Fragmente de-androgin rătăcitor! E plină floarea-albastră de mistere, De cratere și pietre negre, tari
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
in nopți de vară... Dacă tu, purtat de vise, într-o zi m-ai părăsi, Dragostea și cu Credința pentru mine te-ar găsi. Căci ne leagă ca pe-o floare, rădăcina de pământ, Sufletele-n simbioză sunt unite-n legământ. Dacă tu nu ai fi fost printre oameni pe pământ, În genunchi la rugăciune aș fi plâns către cel Sfânt Să te facă înger pașnic, cum dintotdeauna ești, Iar în ceruri să-ți rămână aripile de povești. Referință Bibliografică: DACĂ
DACĂ TU... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382869_a_384198]
-
a fost numit idolatrie. În schimb simbolul sacru e un semn sensibil al prezenței lui Dumnezeu, depildă: „Să faci doi heruvimi din aur,... să fie aripile întinse pe deasupra... „Acolo Mă voi întâlnii cu tine” iată deci imagini așeazate pe Chivotul Legământului, chiar deasupra sulurilor Legii care le interzice. Prin simbolurile sale, Vechiul Testament mărturisește credința sa în comunicabilitatea lui Dumnezeu prin mijloace sensibile și o anticipare a icoanelor, precum Vechiul Testament este o anticipare a lui Iisus Hristos. Icoana nu mai este nici
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
să se întoarcă de la c., să..? Oare dacă era ce n-o fi fost, dar dacă iubea mai era așa? Mai avea vreo jenă de mine, măi tăcea când întrebi de o iubește, măi se dădea în spate din cauza unui legământ pentru ce și pe unde a fost dacă iubea? sau de ce n-ar fi sărit cu gura “ba eu o iubesc”? de ce nici n-a vibrat? Ba, descoperit a schimbat placă și-a dat într-un “respect..asta e prea
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
căsătoria la un simplu certificat? Eu nu cred! Eu nu cred că acel certificat de căsătorie mă face să mă simt rău când soțul meu se simte rău, sau mă face fericită când soțul meu este fericit. Pentru mine, acel legământ făcut în fața Lui Dumnezeu este cel care contează. Restul sunt doar hârtii care ne ajută în încheierea de raporturi juridice cu diferite instituții și/sau persoane fizice. Ion Bădoi: Mai este acceptată de către tineri imaginea că „misterul unirii indisolubile dintre
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
desăvârșiți sihaștri, am putea vorbi despre o trăire desăvârșit athonită? - Mănăstirea Frăsinei este un loc ales de sfinți. Înainte de Sfântul Calinic, ocrotitorul acestei sihăstrii, la Frăsinei s-au nevoit părinți sihaștri care încă din vremea aceea aveau rânduială athonită. În legământul de blestem pe care Sfântul Calinic l-a lăsat acolo este menționat clar că viața monahală de la Mănăstirea Frăsinei este o viață de tip athonit. Acest loc de rugăciune și de viață pustnicească este și un loc al prezenței Sfântului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
deopotrivă, prezența actualilor profesori diriguitori ai liceului: director Gh. Procop și director-adjunct Veronica Huiban. Vă îmbrățișăm, dragi colegi, cu sănătate, cu multă speranță, și mai ales, cu multă credință, să ne întâlnim, și peste câțiva ani, așa cum am legat sfânt legământ! Să fiți ocrotiți! Doamne ajută! Livia Ciupercă U.Z.P.R.
Dedic acest eseu în amintirea foştilor noştri profesori şi foştilor noştri colegi, promoţia 1965! [Corola-blog/BlogPost/93331_a_94623]
-
Română!” și vom cânta : IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]