1,578 matches
-
de regele Ferdinand cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Cariera militară îi e dublată, constant, de activitatea diplomatică: în septembrie 1918 e ofițer în armata franceză, sub ordinele generalului Henri Berthelot, iar între iulie 1919 și octombrie 1920 ajunge atașat militar pe lângă Legația Română din Londra. Întors în țară și numit comandant de brigadă, în ianuarie 1924 este înaintat general, dar demisionează la începutul lui noiembrie, ca răspuns la o remarcă ofensatoare a lui Carol al II-lea, dar și din pricina sănătății tot
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
canalizează preponderent în domeniul economiei. Scoate revista „Index”, scrie pe teme economice la ziarul „Prezentul”, este referent la Oficiul de Studii al Ministerului de Finanțe, administrator al pavilionului românesc de la Expoziția Universală de la Paris (1937), consilier economic și șef al Legației Române din Washington (1938). În timpul războiului îndeplinește înalte atribuții (până la funcția de secretar general) în Ministerul Economiei Naționale, la Finanțe și la Externe. Anunță totuși, în 1942, un volum de versuri, intitulat Mănăstiri bucureștene, ilustrat cu șaizeci de heliogravuri proprii
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
la București, unde e jurisconsult și colaborează la ziarul „Ardealul” și la „Sfarmă-Piatră”. Mobilizat și trimis pe front, participă la campania din Crimeea și la luptele de la Odessa. În ultimii doi ani de război va fi atașat de presă la Legația Română din Berlin. Reținut în lagăr (1944-1945), e rănit din greșeală și internat în spitale din Italia. Întors în țară, va fi angajat funcționar în Ministerul de Externe și în Ministerul Informațiilor. Este epurat în 1946 și se vede nevoit
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
detenției unor tineri revoluționari ruși, timp de câțiva ani nu mai publică nimic. Romanul Popi va fi tipărit în „Viața românească” (1929), apoi în volum, în 1930. Concomitent, S. își începe cariera diplomatică în octombrie 1921, fiind numit atașat la Legația României din Istanbul, de unde în anul următor se transferă la Legația din Atena. În octombrie 1923 va fi rechemat în centrala Ministerului de Externe, unde funcționează până în 1928, suind toate treptele ierarhice până la cea de secretar de legație clasa I.
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
publică nimic. Romanul Popi va fi tipărit în „Viața românească” (1929), apoi în volum, în 1930. Concomitent, S. își începe cariera diplomatică în octombrie 1921, fiind numit atașat la Legația României din Istanbul, de unde în anul următor se transferă la Legația din Atena. În octombrie 1923 va fi rechemat în centrala Ministerului de Externe, unde funcționează până în 1928, suind toate treptele ierarhice până la cea de secretar de legație clasa I. Activitatea sa diplomatică continuă la Ankara (1928), Helsinki și Riga (1930-1936
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
atașat la Legația României din Istanbul, de unde în anul următor se transferă la Legația din Atena. În octombrie 1923 va fi rechemat în centrala Ministerului de Externe, unde funcționează până în 1928, suind toate treptele ierarhice până la cea de secretar de legație clasa I. Activitatea sa diplomatică continuă la Ankara (1928), Helsinki și Riga (1930-1936), Praga (1937), Berna (1939), la Vatican (1940), în 1942 fiind consul general la Istanbul. În iulie 1930 se căsătorise, la Viena, cu principesa Livia Borghese. În august
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Eugène Ionesco (1970), devine master of Arts la Middleburg College din Vermont, SUA (1967). Căsătorită în 1945 cu poetul Ștefan Baciu, urmase din 1946 același itinerar cu acesta. Pleacă la Berna, unde Ștefan Baciu fusese numit atașat de presă al Legației României, aici exercitându-și profesia de farmacista, iar în 1949 ajunge în Brazilia, la Rio de Janeiro, unde rămâne treisprezece ani. Lucrează tot că farmacista, apoi, fiind vorbitoare a șapte limbi, ca interpret la conferințe internaționale și la Camera Deputaților
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
unele mici Întreruperi. Au urmat apoi Mihail N. Myravev, Între 1897 și 1900, și Vladimir N. Lamzdorf, Între 1900 și 1906. În perioada anilor 1906-1910 În fruntea Ministerului de Externe Rus s-a aflat Alexander P. Izwolski , fost secretar de legație clasa Întâi la București <ref id="7"> 7 A se vedea, În acest sens, capitolele dedicate acestora În Очерки истории Министерства Иностранных дел России, И.С . Иванов (председатель), том третий, Биографии мнистов иностраных дел 1802-2002 гг., Москва, 2002, p. 134-228
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
ref id="16">16 Ibidem. </ref>. Aflat În fața lui Carol I, ministrul străin pronunța câteva cuvinte, după care depunea scrisorile de acreditare domnului care le remitea ministrului Afacerilor Străine. Apoi urma prezentarea mareșalului Curții, Casei Militare a domnului și personalului Legației <ref id="17">17 Ibidem. </ref>. Ajunsă de puțin timp În România, Regina Maria a observat importanța pe care Regele Carol I a acordat-o corpului diplomatic: „Berlinul și Viena stăteau În rândul Întâi, purtarea față de Franța era curtenitoare, iar
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
puține interese comune” <ref id="18"> 18 Maria, Regina României, Povestea vieții mele, volumul II, ediția a III-a, Iași, 1991, p. 25.</ref>. Pe parcursul anilor 1879-1880, Imperiul Rus nu a avut un ministru plenipotențiar la București, astfel că afacerile legației au fost conduse de către Alexandru Iacobson <ref id="19"> 19 Alexandru Iacobson a mai ocupat funcțiile de cancelar al agenției rus de la București În perioada 6/22 februarie 1868 4/22 septembrie 1870 și secretar al legației În perioada 4
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
astfel că afacerile legației au fost conduse de către Alexandru Iacobson <ref id="19"> 19 Alexandru Iacobson a mai ocupat funcțiile de cancelar al agenției rus de la București În perioada 6/22 februarie 1868 4/22 septembrie 1870 și secretar al legației În perioada 4/22 septembrie 1870 10/22 septembrie 1873 (AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera I1, I2, nepaginat). </ref>. Funcția oficială (din primăvara anului 1879 și până la Începutul anului 1881) ocupată de acesta a fost de Însărcinat
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
guvernul rus a decis ridicarea viitorilor diplomați acreditați la București la statutul de miniștri plenipotențiari, ceea ce a determinat, printre altele, și un alt stat de plată pentru diplomați. Astfel, ministrul plenipotențiar urma să primească 18.000 ruble, În timp ce secretarii de legație clasa Întâi și a doua 3.500, respectiv 2.500 ruble <ref id="22"> 22 130 de ani de relații diplomatice româno-ruse. Album de documente / 130 лет российскорумынских дипломатических отношений. Альбом документов, București, 2008, documentul 28, p. 128-129.</ref>. Leon
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Italia (1904-1905), Austro-Ungaria (1905-1910). A murit la Nisa În 1928 <ref id="27"> 27 http://www.rusdiplomats.narod.ru/ambassadors/urusov-lp.html </ref>. Pe timpul șederii sale În România, s-a ridicat pe vechile temelii ale caselor cantacuzinești clădirea nouă a Legației ruse <footnote id="28">28 „Marea grădină din spatele Legației era iluminată, iar pe terasa plină de flori strălucea sub lumina lunii o statuie de femeie În marmură, simbolizând melancolia” <ref>(Emaoil Hagi-Mosco, București. Amintirile unui oraș. Ziduri vechi. Ființe dispărute
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
1928 <ref id="27"> 27 http://www.rusdiplomats.narod.ru/ambassadors/urusov-lp.html </ref>. Pe timpul șederii sale În România, s-a ridicat pe vechile temelii ale caselor cantacuzinești clădirea nouă a Legației ruse <footnote id="28">28 „Marea grădină din spatele Legației era iluminată, iar pe terasa plină de flori strălucea sub lumina lunii o statuie de femeie În marmură, simbolizând melancolia” <ref>(Emaoil Hagi-Mosco, București. Amintirile unui oraș. Ziduri vechi. Ființe dispărute, ediție Îngrijită de Paul Cernovodeanu, București, 1995, p. 44
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
p. 200 (la nota 63 de la sfârșitul lucrării, Constantin Corbu face o mențiune bazându-se pe textul păstrat la Biblioteca Academiei României: „D-na Bogdan, mama d-lui Bogdan, fiul lui Urusov, se zice”). </ref>. Activitatea diplomatului rus și a legației ruse nu a fost pe placul cercurilor politice de la București, cel puțin În prima jumătate a anului 1884, atunci când a existat convingerea că legația rusă sprijinea opoziția Împotriva guvernului condus de I. C. Brătianu. În acele momente legația rusă era formată
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Bogdan, mama d-lui Bogdan, fiul lui Urusov, se zice”). </ref>. Activitatea diplomatului rus și a legației ruse nu a fost pe placul cercurilor politice de la București, cel puțin În prima jumătate a anului 1884, atunci când a existat convingerea că legația rusă sprijinea opoziția Împotriva guvernului condus de I. C. Brătianu. În acele momente legația rusă era formată, pe lângă, ministrul plenipotențiar Leon Uruzov, din secretarul de legație clasa I, Al. Izwolski <ref id="35">35 Al. P. Izwolski a ocupat această funcție
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
rus și a legației ruse nu a fost pe placul cercurilor politice de la București, cel puțin În prima jumătate a anului 1884, atunci când a existat convingerea că legația rusă sprijinea opoziția Împotriva guvernului condus de I. C. Brătianu. În acele momente legația rusă era formată, pe lângă, ministrul plenipotențiar Leon Uruzov, din secretarul de legație clasa I, Al. Izwolski <ref id="35">35 Al. P. Izwolski a ocupat această funcție În perioada 8/20 ianuarie 1881 8/20 mai 1885 (AMAE, fond Reprezentanți
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
de la București, cel puțin În prima jumătate a anului 1884, atunci când a existat convingerea că legația rusă sprijinea opoziția Împotriva guvernului condus de I. C. Brătianu. În acele momente legația rusă era formată, pe lângă, ministrul plenipotențiar Leon Uruzov, din secretarul de legație clasa I, Al. Izwolski <ref id="35">35 Al. P. Izwolski a ocupat această funcție În perioada 8/20 ianuarie 1881 8/20 mai 1885 (AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera I/2, nepaginat). </ref> și Constantin A
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera I/2, nepaginat). </ref> și Constantin A. Moruzi <ref id="36"> 36 Florin Marinescu, Moruzi, o familie fanariotă. Evoluție istorică În Arhiva genealogică, II (VII), 1995, nr. 3-4, Iași, p. 43-56.</ref>, secretar de legație clasa a II-a. De la Viena, P. P. Carp Îi transmitea lui D. A. Sturdza că a vorbit personal cu ministrul austro-ungar de externe, Kalnoky, pentru o eventuală rechemare a lui Uruzov <ref id="37">37 Documente diplomatice române, seria I
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
o eventuală rechemare a lui Uruzov <ref id="37">37 Documente diplomatice române, seria I, volumul 12, 1884-1885, editori Rudolf Dinu, Alin Ciupală, Antal Lukács, editori asociați Anca-Graziella Moga, Nicolae Nicolescu, Râmnicu Vâlcea, 2010, p. 86. </ref>, considerând că acțiunile legației ruse nu reprezintă decât „o politică de salon care bate la ochi și face zgomot” <ref id="38">38 Ibidem, p. 87 88. </ref>, fără Însă a avea efectul scontat. Același P. P. Carp Îi cerea ministrului român de externe
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
1886), București, 1939, p. 233. </ref>; mai mult, Al. Izwolski era apreciat ca fiind „un pilier de la maison Bibescu” <ref id="44">44 Ibidem, p. 254. </ref>, ceea ce a determinat Îngrijorarea politicienilor vremii. Nemulțumirile cercurilor politice de la București față de activitatea legației ruse au luat amploare În lunile mai-iulie 1884 când, În contextul manifestărilor de stradă privind revizuirea Constituției, a fost văzut și Constantin A. Moruzi. Din acest moment au fost purtate mai multe discuții Între Însărcinatul cu afaceri al României la
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
fost văzut și Constantin A. Moruzi. Din acest moment au fost purtate mai multe discuții Între Însărcinatul cu afaceri al României la Sankt Petersburg, Al. Em. Lahovary <ref id="45"> 45 Alexandru Emanoil Lahovary a ocupat funcția de secretar de legație clasa Întâi În cadrul Legației de la Sankt-Petersburg, În perioada 25 iunie 1881-25 februarie 1885; În momentele când ministrul plenipotențiar român, Nicolae Kretzulescu, era În concediu sau cu probleme personale la București, ocupa funcția de Însărcinat cu afaceri (AMAE, fond Problema 77
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
A. Moruzi. Din acest moment au fost purtate mai multe discuții Între Însărcinatul cu afaceri al României la Sankt Petersburg, Al. Em. Lahovary <ref id="45"> 45 Alexandru Emanoil Lahovary a ocupat funcția de secretar de legație clasa Întâi În cadrul Legației de la Sankt-Petersburg, În perioada 25 iunie 1881-25 februarie 1885; În momentele când ministrul plenipotențiar român, Nicolae Kretzulescu, era În concediu sau cu probleme personale la București, ocupa funcția de Însărcinat cu afaceri (AMAE, fond Problema 77, dosar Litera L, nr.
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Kretzulescu, era În concediu sau cu probleme personale la București, ocupa funcția de Însărcinat cu afaceri (AMAE, fond Problema 77, dosar Litera L, nr. 7, vol. I, nepaginat).</ref>, și ministrul rus de externe N. K. Giers privind comportamentul membrilor legației ruse. Evident că N. K. Giers a luat apărarea diplomaților ruși, arătând chiar depeșele trimise de Izwolski. Acesta din urmă sublinia faptul că guvernul român exasperat de atacurile opoziției caută să incrimineze și să suspecteze orice vizită și relație pe
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
K. Giers a luat apărarea diplomaților ruși, arătând chiar depeșele trimise de Izwolski. Acesta din urmă sublinia faptul că guvernul român exasperat de atacurile opoziției caută să incrimineze și să suspecteze orice vizită și relație pe care o au membrii legației cu societatea bucureșteană. Mai mult, D. A. Sturdza, ministrul român de externe, ar fi adus În discuție și atitudinea pe care a avut-o Constantin A. Moruzi față de soția sa căreia i-ar fi adresat „vorbe necuviincioase”. Și Izwolski i-a
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]