1,914 matches
-
oamenii lui. Ca să apărăm granițele de pe Danubius vom conta pe sprijinul sarmaților și al suebilor, un popor care-și respectă jurămintele. Trupele auxiliare vor acoperi flancurile... Să nu uităm că cei din Rhetia ne sunt dușmani... Tu - se întoarse spre legatul Sextilius Felix, pe care îl respecta pentru credința sa profundă în zeul Mithra -, tu, împreună cu aripa de cavalerie Auriana, opt cohorte și miliția Norica, vei ocupa malul râului Aenus și vei avea grijă ca rhetienii să nu invadeze aceste ținuturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ne oprim la Aquileia... Vespasianus vrea să-l facă pe Vitellius să se predea lăsându-l să sufere de foame prin oprirea proviziilor care vin din Aegyptus. — Să sufere de foame... Glasul batjocoritor al lui Cornelius Fuscus îl făcu pe legatul din Pannonia să amuțească. — Vespasianus știe prea bine că, dacă mai întârziem, Vitellius va devora întreaga Italie! Soldații izbucniră în râs, fiindcă se știa că Vitellius cheltuia milioane de sesterți pentru banchete și că jefuia orașele, municipiile, satele și câmpiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Aquileia. Fură aclamați la Opitergium și la Altinum și atraseră de partea lor orașele Patavium și Ateste. La Mons Eniana înfruntară cohortele lui Vitellius care încercau să-i împiedice să-și continue drumul și le învinseră. Când primi vestea victoriei, legatul Vedius Aquila părăsi castrul din Pannonia și trecu munții împreună cu legiunile a șaptea Galbiana, și a treisprezecea Gemina, ajungând repede la Patavium. Antonius preluă din nou comanda legiunii sale. De la Patavium, Galbiana și Gemina se îndreptară spre Vicetia și cuceriră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
i se alăturară fură soldații din flota de la Ravenna, ce proveneau, în marea lor majoritate, din Dalmatia și Pannonia. Dărâmară statuile lui Vitellius și îl aleseră comandant pe Cornelius Fuscus. La Verona ajunseră și legiunile a șaptea Claudiana, comandată de legatul Vipstanius Messalla, a treia Gallica și a opta Augusta, ai căror legați erau Dillius Aporianus și Numisius Lupus. Legații legiunilor flaviene îi încredințară conducerea lui Antonius Primus, care era foarte iubit de soldați. Acesta îi trimise imediat mesaje lui Caecina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Dărâmară statuile lui Vitellius și îl aleseră comandant pe Cornelius Fuscus. La Verona ajunseră și legiunile a șaptea Claudiana, comandată de legatul Vipstanius Messalla, a treia Gallica și a opta Augusta, ai căror legați erau Dillius Aporianus și Numisius Lupus. Legații legiunilor flaviene îi încredințară conducerea lui Antonius Primus, care era foarte iubit de soldați. Acesta îi trimise imediat mesaje lui Caecina Alienus, care-și împărțise legiunile, trimițând o parte din ele la Cremona și altă parte la Hostilia, unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ucidea adversarii în arenă. — Ce zici? întrebă Skorpius, amenințându-l cu pumnul. — Eu abia aștept să te înfrunt în arenă, răspunse Valerius zâmbind disprețuitor. Numai că împăratul nu vrea ca noi doi să luptăm. N-ai aflat asta? — Ești fratele legatului Antonius Primus. Trebuie să ai tu vreo recomandare... Eu te-aș învinge în câteva mișcări, te-aș zdrobi... — Ce recomandare? Ești un idiot! Un mirmilon se ridică de la masă, goli cupa de vin și se apropie de ei. — Skorpius, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
recomandare... Eu te-aș învinge în câteva mișcări, te-aș zdrobi... — Ce recomandare? Ești un idiot! Un mirmilon se ridică de la masă, goli cupa de vin și se apropie de ei. — Skorpius, încă n-ai aflat că Antonius Primus e legatul flavienilor și dușmanul împăratului? Nu știi că flavienii s-au răzvrătit? Cred că Vitellius abia așteaptă să-l vadă mort pe Orpheus, dacă nu pentru altceva, măcar să-i facă în ciudă legatului care, după câte se spune, atrage de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
încă n-ai aflat că Antonius Primus e legatul flavienilor și dușmanul împăratului? Nu știi că flavienii s-au răzvrătit? Cred că Vitellius abia așteaptă să-l vadă mort pe Orpheus, dacă nu pentru altceva, măcar să-i facă în ciudă legatului care, după câte se spune, atrage de partea lui toate legiunile. — Și-atunci? întrebă Skorpius dezorientat, privindu-i pe ceilalți cu gura căscată. Atunci de ce nu mă lasă să-i iau gâtul lui Orpheus? De ce-l lasă să se bucure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lui Skorpius. Exista obiceiul ca publicul să asiste la cena libera, banchetul pe care împăratul îl oferea gladiatorilor înainte de munera. Vitellius promisese că jocurile de a doua zi aveau să fie și mai fastuoase decât cele pe care le organizaseră legații săi Caecina Alienus și Flavius Valens cu aproape o lună în urmă, de ziua lui. Se zvonea că acele munera aveau să fie o luptă plină de cruzime, dar detaliile spectacolului rămâneau secrete. Acum, înainte de a intra în arenă, publicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
chipul generalului. Barba nerasă îi întuneca obrajii supți. Ochii sticloși din cauza febrei priveau câmpul de bătălie de lângă Cremona, acoperit de cadavre sub cerul de octombrie. În lumina blândă a asfințitului văzu cu ușurare armata flaviană care se apropia. Galopă spre legații săi, convocă o adunare și îi convinse pe soldați, care erau prea obosiți și înfometați, să amâne pentru a doua zi atacul asupra Cremonei, unde se refugiaseră vitellienii. Dar Titus și Errius se întoarseră dintr-un raid cu câțiva cremonezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
are idee câte cohorte vitelliene au dezertat și ni s-au predat? Are idee câți tribuni și centurioni au venit aici, în tabăra noastră, ca să ni se alăture împotriva lui? Tăcu o clipă. — Dar, mai ales, știe că Flavius Valens, legatul lui, a fost ucis la Urbinum, în închisoare? Allius Cerpicus și Vinicius Crulpus se priviră, muți. Primul părea că spune: „Știam, dar nu m-ați crezut“. Vinicius Crulpus își plecă repede privirea și își încleștă nervos degetele pe brațele încrucișate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
majoritatea timpului, luptă cu spatele la adversar. Germania Inferior: aflată la nord de Germania Superior, este zona cuprinsă actualmente între Bonn și Marea Nordului. Germania Superior: zona sudică aflată în partea stângă a Rinului, între lacul Geneva și confluența râului Vinxtbach cu Rinul. Legatul Germaniei Superior avea reședința la Mainz. Gladius: sabie scurtă, ce permitea lovituri atât cu tăișul, cât și cu vârful. Gymnasium: termen grecesc ce desemnează locul unde au loc activitățile sportive. În epoca clasică, aici se desfășoară și activitățile didactice, muzicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
treburi ușoare dintre cele mai diverse. Îi procurasem uneltejucării pe care el le folosea din ce în ce mai bine: gălețică, greblă, lopățică, măturică, făraș, hârleț, sapă, stropitoare etc. Cred că abia împlinise 5 ani când m-a ajutat prima dată la tăiatul și legatul viei și la curățatul pomilor. Îi ceream să ridice o coardă, să țină alta pe care urma să o tai, lăsându-i un anumit număr de ochi. Săndel număra, la rugămintea mea, nodurile din care urmau să dea lăstarii roditori
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
eu, dar mama mă pusese să testez sistemul de sunet. Sistemul de sunet! Nu-mi venea să cred la ce proporții ajunsese petrecerea tatei, față de conceptul inițial - sau cât de multe eforturi făcuse mama anul ăla. Bea era ocupată cu legatul de fundițe la niște programe pe care erau înscrise numele sponsorilor locali, iar Harriet și Suzanne le dădeau instrucțiuni detaliate chelnerilor. În sfârșit, cam cu patruzeci de minute înainte de ora începerii, am terminat tot ceea ce fusese trecut pe lista mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Apoi intră în cabină, unde Eva se întreba ce-or să mănânce la masa de seară. — Dragul de smolit tot mai cârpăcește la motor. Zice că de vină e o bielă. — O bielă? — Una care leagă, draga mea. Ceva cu legatul. — Ce leagă? — Osul coapsei e legat de osul genunchiului. Biela e legată de piston și, după cum știe toată lumea, pistoanele sunt simboluri ale penisului. înlocuitorul mecanizat al masculului pentru sex. Sindromul motorului exterior. Numai că, accidental, ăsta de-aici e interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
patului, tata stătea în fața mea în genunchi și, mai întâi, trăgea puțin în sus cracul pantalonului. Avea mătreață pe umeri și eu mă foloseam de prilej ca s-o scutur. Mă prefăceam că îl bat pe umeri. După ce termina cu legatul șireturilor, răsfrângea marginea pantalonilor peste pantofi. În fața casei, tata mă lua de mână. Pășea fără să se grăbească. Tații știu ce au de făcut. Porneam în direcția Via Nazionale, străzile erau tăcute. O tăcere largă și înaltă, iar noi umblam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ultima bețivancă șătrăreasă, a căzut în nostalgie, în depresie, a pișat ochii, a bocit, a recitat, a urlat, a cântat, s-a despuiat, a dansat țonțoroiul și, cam pe la miezul nopții, a șoptit Cuvântul... Cuvântul ancestral, Zicerea ce leagă Ne-Legatul și oprește destrămarea lumii! Horus, nemernicul ăla bun de împăiat, care se prefăcea că picotește, a auzit-o. S-a dat el singur de gol, mai încolo, când a repetat ceea ce printase în memorie, întocmai ca un papagal! Poftim, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
tablou de rudenie în căutarea unui autor ! Îmi dau seama brusc de analogia cu Muzeul Țăranului Român. Bernea nu a pus în scenă viața țăranilor din România, ci rudenia lor spirituală eternă, fără referințe empirice, nedatată și u-topică. A refuzat legatul împovărător al fiecăruia pentru a le înălța icoana comună, a Țăranului interior. La fel și aici : fotografiile mele refuză genealogia strictă de familie pentru a înfățișa doar filiația generică a trecutului. Declarație de pioasă independență și mîndră apartenență... Rămîn însă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
era și firesc, în prim-planul ceremoniei. Care a fost una solemnă, impunătoare. După suita episcopilor, arhiepiscopilor, abaților și a altor mari demnitari clerici, a urmat mulțimea. Pe chipurile oamenilor se putea citi satisfacția, dar și supunerea în fața divinității. Legatul de Saint-Seine a prezidat tribunalul și a elaborat hotărâri sub forța indulgențelor, care începuseră a se practica tot mai insistent în lumea catolică. întreaga manifestare a avut răsunătoare ecouri în rândul marilor proprietari și stăpâni, determinând un comportament mai uman
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
operația executată cu câțiva ani mai înainte, de Aelius Catus. Anume propretorul Moesiei, M. Plautius, mai strămută încă vreo sută de mii de Geți de pe malul stâng al Dunării pe acel drept. O inscripțiune a timpului său ne spune că «legatul propretorul Moesiei au transportat aici mai mult de o sută de mii dintre transdanubieni, spre a plăti dările, cu femeile, copiii, principii și regii lor, au înădușit revolta Sarmaților orientali, au pus în libertate pe fiii regilor Bastarnilor și a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
său mic; acel al Dacilor restrâns însă condus de un geniu. Se compensau deci pozițiile ambelor luptători; ba chiar cumpăna se pleca în favoarea barbarului. Decebal, după ce își pregătește puterile sale, atacă cu bărbăție provincia Moesia în anul 86 d. Hr. Legatul lui Domițian, Oppius Sabinus, este bătut și ucis. Dacii pustiiază toată provincia și ocupă mai multe castele și cetăți. Domițian atunci formează planul de a se pune el însuși în fruntea armatei. Ajuns însă în Moesia el se căi de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cu spatele rezemați pe munții păduroși ce se întind la nordul acestui râu și care munți îi fereau de a fi încunjurați. Lupta ce se dădu aici fu foarte sângeroasă. Se spunea mai târziu între soldați, că nemaiajungând pânza pentru legatul rănilor, Traian își rupsese hainele pentru a procura cârpele trebuincioase. Dacii fură învinși și din cauza unei furtuni ce izbucni în timpul luptei, încât ei care considerau zeul furtunei ca dușmanul lor, crezuseră că și cerul venise în ajutorul Romanilor. Să căutăm
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
accepta provocarea îmbarcării în acest voiaj ce depășește limitele omenescului. De această dată, mașina timpului este mor mântul de care urmează să fie înghițit Philip Mortimer : angrenajul care îl trimite în Evul mediu și în viitorul devastat al Pământului este legatul ucigaș al unui inamic redutabil. Călătoria în timp este o altă piedică pe care Mortimer este invitat să o evite. Navigatorul găsește, în cele din urmă, cu tenacitatea de gentleman-scholar, calea de întoarcere către un prezent din care se nutrește
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Cioașcă); pădure mare, cu diverse specii de copaci, predominant fiind stejarul și ulmul; iar în lunca Siretului, aproape de malul său estic, era o fâșie numită de către localnici chici, în care creștea exclusiv mlăjet (mlajă), folosită la împletitul coșurilor și la legatul viței de vie pe araci. Se confirmă prin acest aspect, dar și prin altele, alegația lui H. H. Stahl, privind existența fenomenului de „arheologie socială sui-generis” în satele românești cu mare vechime, citându-l pe August Meitzen, care observa și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dobândite prin moștenire, legat sau donație, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune(art.31, lit.b C. fam.). Acest text înțelege prin "moștenire", succesiunea legală. Astfel, în ceea ce privește moștenirea aceasta este atribuită de lege în considerarea legatului cu sarcină și că, dacă decedează, donatarul nu poate fi obligat să restituie succesorului donatorului suma împrumutată. Art.31 lit.b C.fam. în partea sa finală arată că dispunătorul poate să prevadă că bunul va deveni comun. În legătură cu această
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]