17,036 matches
-
intelectuale au încercat, în timp, să repete succesul lui Iosif Sava (Sava însuși era la vremea respectivă comparat cu și mai celebrul Bernard Pivot). Performanța nu a mai putut fi însă reeditată. Poate pentru că Sava devenise între timp legendă (o legendă întemeiată pe o muncă de cîteva decenii, față de care nu existase nici măcar o concurență formală; însăși ideea de cultură în televiziune devenise sinonimă cu numele lui Iosif Sava), iar cu legendele, se știe, nu se poate lupta. Apoi, pentru că nici unul
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
reeditată. Poate pentru că Sava devenise între timp legendă (o legendă întemeiată pe o muncă de cîteva decenii, față de care nu existase nici măcar o concurență formală; însăși ideea de cultură în televiziune devenise sinonimă cu numele lui Iosif Sava), iar cu legendele, se știe, nu se poate lupta. Apoi, pentru că nici unul dintre realizatorii de dezbateri culturale din ultima vreme nu a beneficiat de confortul temporal al emisiunilor lui Iosif Sava. Grilele de programe au devenit tot mai restrictive în materie de programe
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
iar polonezii au avut mai mult de suferit decît ei), știe fără nici o ezitare trecutul și prezentul fiecărei familii de tradiție (interlocutorul ei îi citește numele dintr-un dicționar genealogic și de fiecare se leagă o amintire, o poveste, o legendă), mai puțin cele din Moldova, îl crede pe Brătianu a fi fost un mare politician ("avea cap"), are dubii în privința lui Iuliu Maniu și o perspectivă relaxată față de familia regală. La aproape 100 de ani, și-a tranșat deja socotelile
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
mai puțin sau deloc umblate și realizarea de asociații adesea surprinzătoare, dar revelatorii, de fiecare dată, impecabil argumentate. A devenit loc comun în studiile de specialitate referirea la rădăcinile balcanice ale culturii populare românești. Se știe, multe dintre baladele și legendele noastre populare au corespondent în spațiul balcanic. Dar Andrei Brezianu merge cu un pas mai departe. Analizează comparativ Miorița și balada populară finlandeză Piispa Henrikin Surmavirsi / Balada lui Henric Vlădica. Dincolo de deosebirile firești cauzate de specificitatea etnică și experiența spirituală
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
pentru Ioan Damaschinul sau Grigorie Sinaitul, monada se mișcă spre diadă și se oprește în triadă, Sfânta Treime fiind, de fapt, acel unu al Dumnezeirii creștine. Dar numărul trei este și numărul echilibrului, numărul magic al alegerilor din basme și legende, numărul virtuților etice, precum speranța, credința și iubirea. Triada caracterizează orice act creator și unește autorul de procesul creației și de sursa acestuia. Dar tot prin triadă, muzica și sculptura se leagă definitiv de sufletul ascultătorului, într-un triunghi unde
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
zece din cele treizeci și cinci de cărți păstrate sunt dedicate războiului cu Hanibal), la abreviatorii Florus, Iustin sau Eutropius, ei au cercetat cu asiduitate dinamica relațiilor tensionate dintre Roma și Cartagina. Scriitori de factură foarte diferită se lasă atrași atât de legendele, cât și de istoria Cartaginei. Cato își încheie aproape toate discursurile cu proclamarea necesității de a fi nimicită capitala dușmană, inima puterii punice, Plaut se oprește asupra tipului comic al negustorului cartaginez, fiind frapat mai ales de sonoritățile barbare ale
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
la Viena. Despre el se spune că i-ar fi sugerat fratelui său Nicolae să-și dea demisia la ultimul Congres al PCR și să-l propună ca înlocuitor al său pe Ion Iliescu. Probabil că asta e o simplă legendă de familie care are însă o mare doză de plauzibilitate. La 15 ani după Revoluție, Mihaela, fata lui Marin Ceaușescu își publică amintirile de familie, pentru a corecta "neadevărurile" care s-au spus sau scris despre unchiul și mătușa ei
Amintiri din familia Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12271_a_13596]
-
plac reformatorii, înnoitorii, contestatarii, și nu inșii care-ți dau cu sabia în cap pentru că așa au ei chef. Ștefan cel Mare a domnit patruzeci și șapte de ani. Despre el s-au scris multe și se țin minte multe. Legenda coboară până în copilăria sa nefericită, când turcii erau cât pe ce să-l spânzure de stejarul din Borzești. Se vorbește despre amantele (țiitoarele) lui, despre temperatmentul său nestăpânit, despre vitejia sa indiscutabilă. A purtat zeci și zeci de bătălii, unele
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
inclusiv sau, mai ales, pe seama regimului), aveam sufletele pline de speranță, eram veșnic îndrăgostiți, iar viața ni se părea veșnică. E drept, la televizor nu era nimic de văzut, nici ziare nu prea citea nimeni, dar exista "Europa liberă", iar legendele urbane erau în floare ( mixturi de realitate și ficțiune, transmise prin viu grai " că Florin Piersic l-ar fi pocnit pe Nicu Ceaușescu, că ar exista unele tensiuni între Nicolae și Elena Ceaușescu, că Nicolae Ceaușescu ar suferi de un
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
trăind aproape clandestin într-o lume construită din cioburile fostei civilizații interbelice. El salută cu entuziasm orice semn de liberalizare (anii 60 cu apariția mandatarilor, reapariția țigărilor și a băuturilor occidentale în restaurante, concertele efectuate la București de nume de legendă ale show-biz-ului Yves Montand, Gilbert Bécaud, Cliff Richard, Louis Armstrong noul avînt al literaturii, filmele de capă și spadă turnate în România de celebrul Jean Marais). Destinderea de la sfîrșitul anilor șaizeci este sintetizată de Dan Ciachir în două fraze de
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
iar autorul are - lucru rar într-o meserie atît de serioasă și de veche cum e etnologia - talent de detectiv. Ordine și Haos, ultima carte a lui Andrei Oișteanu, are un fascinant aspect compozit. E o carte care povestește despre legenda românească a potopului, despre credințe vechi legate de adorarea paltinului ca arbore sacru, despre rostul hotarului în gîndirea satului tradițional, despre felul în care satul își compune, imaginar, propria hartă. Mai povestește cartea lui Andrei Oișteanu despre balaur și solomonar
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
despre credințe vechi legate de adorarea paltinului ca arbore sacru, despre rostul hotarului în gîndirea satului tradițional, despre felul în care satul își compune, imaginar, propria hartă. Mai povestește cartea lui Andrei Oișteanu despre balaur și solomonar, despre labirint și legenda Sfîntului Gheorghe, despre ritualurile ciudate ale vechilor fabricanți de cărămizi, despre mătrăgună, măselariță, muscariță și alte plante cu nume asemenea folosite ca narcotice. Ordine și Haos e o carte despre graiul îngerilor și despre felul în care, în colinde, Cosmosul
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
ediție într-un capitol mai amplu despre labirint ca monstru arhitectonic. Asupra lui mă voi opri, oarecum în detaliu, timp de două paragrafe, pentru că el dă bine seama de tipul de decriptare a sensurilor pe care îl propune Andrei Oișteanu. Legenda e veche și binecunoscută: lîngă o cetate din Palestina își găsește sălaș un balaur a cărui poftă de carne omenească e potolită periodic de carnea copiilor oferiți drept jertfă de locuitorii orașului, pentru a fi lăsați să trăiască în pace
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
-i cere fetei de împărat să o ducă legată cu brîul ei, asemenea unui cîine îmblînzit, în cetate; locuitorii cetății se creștinează, uimiți de un așa miracol, balaurul este sacrificat și pe locul sacrificiului se înalță prima biserică din oraș. Legenda aceasta apocrifă mustește de o sevă nebănuită. Cu riscul de a-i pierde savoarea, rezum analiza lui Andrei Oișteanu: e vorba de un mit de întemeiere și de un scenariu sacrificial comun tuturor narațiunilor despre întemeiere - balaurul, care simbolizează vechile
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
asupra unui detaliu aparent lipsit de însemnătate - faptul că fiara e adusă în cetate nu de învingătorul ei, ci de fecioară, legată cu brîul acesteia. Detaliu care - fapt cît se poate de semnificativ - dispare complet din versiunile mai tîrzii ale legendei, dovadă a unei schimbări esențiale la nivelul mentalului popular. Pentru că detaliul acesta, redus în timp ca însemnătate, pînă la dispariția lui totală din structura legendei, vorbește despre o realitate cu mult mai veche decît mesajul creștin al textului apocrif. Pentru
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
Detaliu care - fapt cît se poate de semnificativ - dispare complet din versiunile mai tîrzii ale legendei, dovadă a unei schimbări esențiale la nivelul mentalului popular. Pentru că detaliul acesta, redus în timp ca însemnătate, pînă la dispariția lui totală din structura legendei, vorbește despre o realitate cu mult mai veche decît mesajul creștin al textului apocrif. Pentru mentalitatea de tip arhaic, gestul legării cu brîul fecioarei are o funcție esențială: el dublează și anticipă în mod necesar gestul uciderii fiarei de către eroul
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
dublează și anticipă în mod necesar gestul uciderii fiarei de către eroul masculin. Ca fiara să poată fi ucisă, trebuie să fie mai întîi supusă la modul magic, sarcină care întotdeauna îi revine, în societatea de tip tradițional, elementului feminin al legendei. Supunerea magică a fetei se face printr-un gest erotic, potrivit ecuației reversibile magie=eros. Că de erotism e vorba, o indică detaliul legării cu brîul, pentru că brîul funcționa altădată ca semn discret al purității sexuale a fecioarei. Dintr-un
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
brîul, pentru că brîul funcționa altădată ca semn discret al purității sexuale a fecioarei. Dintr-un detaliu mărunt, complet nesemnificativ la prima vedere, Andrei Oișteanu reface o parte din harta mentală a unei lumi, raportul, echilibrul masculin-feminin din interiorul acesteia. Analiza legendei Sfîntului Gheorghe e pusă în relație cu o temă mai amplă, cea a labirintului - autorul descoperă între apocriful creștin și istoria răpunerii minotaurului de către Te-zeu mai multe analogii semnificative. Cît despre labirint, acesta corespunde unui anumit discurs despre Cosmos
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
laserele, filtrele de aer și termoizolantele salvate din nava defectată. O serie întreagă de situații comune se amestecă cu adaosuri livrești într-un foarte frumos basm plin cu insolite aventuri: apare Delio, un cântăreț pribeag care spune o poveste ("O legendă, desigur, despre o lume îndepărtată și greu de atins. Oamenilor le plac astfel de istorii."), o tigroaică cu cap de femeie zice ghicitoarea Sphinx-ului, un membru al echipajului este transformat de o vrăjitoare într-o broască țestoasă, apar cavalerii Sf.
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
ale revistei îi sunt conscrate chiar poetului, iar cîteva fotografii sprijină din plin ceea ce spun criticii în dreptunghiuri albastre, cu literă ceva mai răsărită decît aceea a poeziilor. În una dintre imagini, chiar Nicolae Manolescu îi înmînează ceva poetului, iar legenda acesteia spune textual: ,,N. Manolescu, apreciind opera lui C.M. Spiridon". Sigur că da! (Răspunsul tipic pe care îl primește cel care a văzut cum marmota învelea ciocolata în staniol.) Se pare că dl Spiridon îi înmînează dlui Manolescu premiul acordat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
legănat, ci doar condiționat ritmic de deplasarea continuă a făpturii sale ce nu înceta să-mi pară uriașă. Nu știu de ce " sau poate că tot datorită staturii copleșitoare și forței pe care o emana " l-am asociat cu Golem-ul din legenda pragheză a vestitului Rabi Loew. Oricum, am rămas cu icoana unei ființe magice, în care sălășluiau puteri ascunse, creatură surprinsă din depărtare, în timp ce-și proiecta silueta pe ecranele descrescătoare ale spațiului. Mai târziu, mult mai târziu " atunci când au
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
are, justificat sau nu, o reprezentare clișeu. Iar regula este valabilă și pentru cei care nu au fost de mulți ani acolo sau, mai mult, chiar pentru cei care nu au pus niciodată piciorul în Cluj. Și totuși " nu-i legendă: tricolorul la Primărie (vreo 20 de steaguri), tricolorul la Prefectură, tricolorul la garduri, tricolorul la dreapta și la stânga lui Mihai Viteazul (vreo 8 steaguri), tricolorul sub toate fundurile, pe băncuțele fără excepție vopsite, coșurile de gunoi, musai vopsite în tricolor
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
mereu bănuit, pe cei de afară. Decorul bine compus, firesc și comun, al unui rai domestic contemporan, de lume mică, dar nu închisă, cu ritm și istorie proprie, izolată la marginea unei lumi mai mari, din care-i sosesc neîncetat legendele. Personajele? Mai toți foști oameni ai muncii la uzinele statului și familiile lor, oameni conturați din cîteva gesturi și replici îngroșate, păpuși ale unui teatru nu neapărat ridicol. Nu autorul le mînuiește, ci un sistem ceva mai complicat: mentalitatea de
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
idei, imită firea omenească, viziune mult mai apropiată de zilele noastre decât clasicismul francez de peste două-trei veacuri. Pe lângă masivul, necioplitul Gargantua, pe lângă feciorul său, Pantagruel, rafinat, decadent, îl vom avea, în final, pe Panurge, personaj coborât din poveștile, din basmele, legendele , miturile populare din care va ieși , mai tîrziu, în Franța, Figaro al lui Beaumarchais. La noi exista și există încă popularul Păcală... Nu ducem noi lipsă de umor; deși ce-i mult strică... Creștin în felul lui, dar și păgân
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
Virgil Mazilescu a fost un personaj fascinant al boemei bucureștene în anii '60'-70, despre care congenerii și mai tinerii săi admiratori de atunci își aduc aminte cu nostalgie și melancolie, și ca urmare a morții lui premature. Intrat în legendă, folclorizat, chiar cu bune intenții, Mazilescu a încetat să mai fie un autor citit. Pus deseori în legătură cu generația '80, care, în cîteva direcții ale sale, l-a asimilat și l-a revendicat ca model, creatorul lui Guillaume poetul și administratorul
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]