5,988 matches
-
da nici un rezultat dată fiind inimiciția cruntă dintre liberali și național-țărăniști, plus poziția în creștere a partidelor de extremă dreaptă (cu deosebire legionarii) care, nici ei, nu vor opta pentru un guvern de uniune națională. (În paranteză fie spus, pe legionari i-a favorizat politic constant, inclusiv bănește, sperînd că aceștia îi vor recunoaște conducerea: "s-a stricat" cu ei în momentul cînd și-a dat seama că aceștia nu i se vor subordona). Rezultatul alegerilor l-a mulțumit. Nu se
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
toate e făcut vinovat regele Carol al II-lea și țara e în revoltă. Fără a avea altă alternativă, îl desemnează, la 4 septembrie 1940, pe generalul Ion Antonescu ca șef de guvern și acesta, înțeles cu liberalii, național-țărăniștii și legionarii, îl silește să abdice (cam cu revolverul la tîmplă, cum reiese din al treilea volum al memoriilor lui Ion Hudiță) și pleacă, cu un întreg tren, cu Lupeasca, Urdăreanu și alții apropiați, abia scăpînd, în gara Timișoara, de gloanțele legionarilor
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
legionarii, îl silește să abdice (cam cu revolverul la tîmplă, cum reiese din al treilea volum al memoriilor lui Ion Hudiță) și pleacă, cu un întreg tren, cu Lupeasca, Urdăreanu și alții apropiați, abia scăpînd, în gara Timișoara, de gloanțele legionarilor. Și astfel se încheie aventura politică de zece ani, a lui Carol al II-lea, pe tronul României. A urmat exilul, negăsind, unde ar fi voit, permis de ședere. De abia și-a găsit ca loc de exil Portugalia. Dar
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
a fost esențial în ruperea în două a intelectualității românești postcomuniste, ci suspiciunea ori certitudinea celor mai mulți că se urmărește dispariția lor. Am citit în Jurnalul lui Sebastian pagina celebră despre felul în care un comunist ca Belu Silber și un legionar ca Mihail Polihroniade se întîlneau în aceleași medii din Bucureștii anilor '30, spre marea surprindere a lui Léon Pierre-Quint, un critic francez astăzi uitat, aflat în trecere prin țara noastră. Știam mai demult, din alte mărturii, că situația relatată de
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
Grielescu" este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central șal lui Allan Bloom, n.n.ț: Grielescu, dincolo de manierismele, bovarismele geoculturale și galanteriile sale vieux jeu [...] este un savant american de origine română, specialist în mitologie și religie, cu un trecut politic reprobabil (legionar, chiar nazist) de care nu s-a delimitat niciodată, deși frecventează evrei ("Abe" sugerează că îi folosește pe aceștia ca paravan și alibi)". Sorin Antohi e nemulțumit, pe bună dreptate, de portretul cu "ficționalitate minimă" făcut lui Mircea Eliade și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
prim plan era lupta pe frontul de vest și, imediat, sancționarea celor vinovați de dezastrul țării. PNȚ avea, în această ultimă cerință, un plan mai demult elaborat și care prevedea sancționarea drastică nu numai a celor ce au colaborat cu legionarii și regimul lui Ion Antonescu, ci și a celor care au ocupat demnități pe vremea dictaturii carliste. Era un plan la care aderase și PNL - Dinu Brătianu. Această din urmă prevedere presupunea că, dacă ar mai fi trăit, trebuiau sancționați
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
el informa cutare țară străină și astăzi aliată, așa cum bine îi stă românului "imparțial". Slabă scuză, tristă scuză." Din 20 septembrie 1944 a semnat ciclul de articole despre situația politică a României după asasinarea lui I. Gh. Duca, înfierînd pe legionari, monarhia absolutistă a lui Carol al II-lea, despre eroarea de a-l fi eliminat pe N. Titulescu de la Ministerul de Externe, despre rolul benefic important îndeplinit, atunci, de personalitatea lui Iuliu Maniu. Apoi, necontenit, cerea epurarea presei de filolegionari
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
armate împotriva ocupației, colaboraționismul înflorea simetric și frîiele terorii sunt preluate din mers de către nenumărați oportuniști, mulți dintre ei aflați nu cu mult timp în urmă într-o opoziție radicală cu exponenții noii puteri. Astfel, comuniștii își dau mîna cu legionarii și, pentru o vreme, ei nu par a avea prea multe trăsături de caracter vizibil diferite. Toate aceste comportamente paradoxale, aceste confuzii de atitudine, de acțiune și de morală, se vor regăsi, mai mult sau mai puțin explicit, și la
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
faptul că unii dintre cei mai străluciți reprezentanți ai săi s-au apropiat de legionarism; cum a fost cu putință ca această cultură filosofică să nu-și manifeste propriile mijloace de autoapărare, atunci cînd a fost confruntată cu spectacolul praxisului legionar; cum se constituie, cum se manifestă și ce relevanță are responsabilitatea în domeniul intelectual?". Autorul nostru crede că această convertire ar fi fost posibilă datorită faptului hotărîtor al absenței în România a unui corpus de vechi tradiții culturale mature. Dar
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
guvernul de la Vichy (emisă încă de D. Sturdza, ministrul de Externe legionar și contrasemnată în februarie 1941 de Mihai Antonescu) repede abandonată (după trei luni) datorită neînțelegerilor avute cu șeful său ierarhic. Degeaba se zbătuse Cioran să obțină postul de la legionari (rostind, pentru aceasta, o conferință la radio Profilul interior al Căpitanului, rămasă pentru că a fost publicată, la stăruința fratelui său Relu, în revista legionară Pămînt strămoșesc de la Sibiu). Nu înțelesese încă nimic despre firea sa de nihilist structural, care repudia
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
a spus însă că un nepot de soră al lui Maniu (Zaharia Boilă) ar fi beneficiat de comisionul firmei cehoslovace. N-are dreptate Ilie Lazăr cînd scuză pactul de neagresiune parlamentară încheiat de Iuliu Maniu cu C.Z. Codreanu, Căpitanul legionarilor, în 1937. De fapt, aceasta a fost o gravă eroare politică, legitimînd Garda de Fier, aducîndu-i peste 15% din voturi. În schimb, relevabile sînt mărturisirile lui Ilie Lazăr despre atitudinea lui Maniu împotriva dictatului de la Viena și convingerile lui că
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
revista noastră, săptămînă de săptămînă, cîțiva ani, pînă nu demult. Interviul conține adevărate revelații privind biografia, nu foarte liniară, a scriitorului. La 14 ani, în 1941, a fost arestat după un denunț absurd al directorului Liceului Militar din Iași, ca... legionar. Mareșalul Antonescu dăduse dispoziție ca toate Liceele Militare să devină școli de elită și, după înfrîngerea rebeliunii legionare, toți cei bănuiți de legionarism erau tracasați. Paul Miron a stat un an și jumătate în închisoare. Condamnarea a fost de 15
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
și rectorul universității, prof. P.P. Panaitescu a recomandat ca Vianu să fie păstrat în universitate, dar să fie lipsit de contactul cu tineretul universitar, chip de a spune să nu fie lăsat la catedră. De la sfîrșitul lui ianuarie 1941, căzînd legionarii de la putere, situația lui Vianu părea salvată. Dar nu era. Sechele ale "dosarului" său încărcat se menținuseră și, deși protectorul său, Ion Petrovici, ajunsese, în decembrie 1941, ministru al Culturii Naționale sub guvernul Antonescu, situația sa nu se ameliorase. Și
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
grav patetism, în capitolul citit, un tânăr legionar, Vasia, rămânea prăbușit cu capul pe masă, după o noapte a celor mai chinuitoare întrebări. Aspect prin care nu avea cum plăcea nici profesorului Călinescu, autor el însuși al unui roman cu legionari, dar de o factură net satirică, nici profesorului Vianu, care va fi fost cunoscut, în timpul guvernării legionare, deși păstrat la catedră, ceasuri de cea mai mare spaimă, încât o tentativă de sondare a străfundurilor psihice ale unor legionari, de orice
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
roman cu legionari, dar de o factură net satirică, nici profesorului Vianu, care va fi fost cunoscut, în timpul guvernării legionare, deși păstrat la catedră, ceasuri de cea mai mare spaimă, încât o tentativă de sondare a străfundurilor psihice ale unor legionari, de orice soi ar fi fost ei, nu-i putea spune mare lucru. După cum este posibil ca obiecțiile aduse de Tudor Vianu, privind deficiențe ale tehnicii narative a cărții să fi fost justificate. Dacă romanul va ieși cândva la iveală
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
Gala Galaction, a început prin a fi elev la Sfîntul Sava. Se împrietenise bine cu N. D. Cocea, viitor prozator și luptător social, apoi Arghezi cu Vasile Demetrius și cu I. Gh. Duca, viitor mare om politic liberal, asasinat de legionari cînd devenise premierul țării (în 1929). În 1898, deci la 17 ani, face o călătorie de vacanță cu prietenul Cocea, la Mînăstirea Agapia. Aici o întîlnește pe verișoara lui Cocea, Zoe Marcou, soră în "ascultare" aici, la Agapia. Se înamorează
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
inspirat de energicul refuz al d-lui Arăpașu de a permite ținerea la București a unei mari conferințe internaționale iehoviste. Titlul de față relevă consecvența întru intoleranță a călugărului despre care se spune și se scrie că a participat, ca legionar fanatic, la devastarea sinagogii Antim.
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
s-ar întîmpla, să declanșeze marele dezastru universal. Fără îndoială că de aici i se va trage sfîrșitul. Însă cîți alții vor cădea înaintea lui! Și cîți după /.../" Și la 24 septembrie 1939: " În timp ce cleștele germano-rus se strînge în jurul Poloniei, "legionarii", agenți ai Germaniei, l-au asasinat la București pe prietenul meu Armand Călinescu, președintele Consiliului de Miniștri. Este o moarte semnată, așa cum a fost și cea a lui Dolffus în 1934. Moartea acestui om e un dezastru pentru România... Prin
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
pînă în ultimul moment. Trebuie să lupt atît contra dezordinii și a crasei neglijențe a administrației românești, cît mai ales contra nemților. Peste tot dau de opoziția lor brutală." De abia în 25 februarie 1941 scrie despre atrocitățile comise de legionari: După Jilava au urmat asasinatele comise de legionari, pogromurile din București și din alte părți, evrei omorîți în cîrligele abatoarelor sau încinerați de vii în casele lor, soldați îmbibați de benzină și transformați în torțe". Și la 4 martie 1941
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
contra dezordinii și a crasei neglijențe a administrației românești, cît mai ales contra nemților. Peste tot dau de opoziția lor brutală." De abia în 25 februarie 1941 scrie despre atrocitățile comise de legionari: După Jilava au urmat asasinatele comise de legionari, pogromurile din București și din alte părți, evrei omorîți în cîrligele abatoarelor sau încinerați de vii în casele lor, soldați îmbibați de benzină și transformați în torțe". Și la 4 martie 1941: "Legionarii au violat mormîntul lui Armand Călinescu de la
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
După Jilava au urmat asasinatele comise de legionari, pogromurile din București și din alte părți, evrei omorîți în cîrligele abatoarelor sau încinerați de vii în casele lor, soldați îmbibați de benzină și transformați în torțe". Și la 4 martie 1941: "Legionarii au violat mormîntul lui Armand Călinescu de la Curtea de Argeș, în perioada cînd i-au masacrat pe prizonierii de la Jilava și cînd i-au asasinat bestial pe Iorga și pe Madgearu, adică pe la sfîrșitul lui noiembrie 1940. După ce au scos piatra tombală
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
Este incredibil că acești oameni au putut să se năpustească asupra cadavrului unui om pe care l-au ucis cu mai bine de un an în urmă. Însă, dimensiunea acestei sălbăticii primitive este revelată de faptul că în rîndul șefilor legionari se găsesc preoți și seminariști!" Dar, în noile condiții politice date, cum se angajase, își vedea de rosturile misiunii sale diplomatice, făcînd, mereu, mult bine. La 24 septembrie 1941 iată o însemnare despre Iuliu Maniu: "Ieri l-am văzut pe
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
M. Eliade și a autorului Căderii în lume. Manolescu a relatat acest lucru într-un editorial al revistei, care m-a surprins. Și cred că observația nu se referea la o coincidență. Anume că Mircea Eliade, în tinerețea lui de legionar, ca a atîtor intelectuali români de dreapta, străbătuse pe jos drumul de la Ploiești la București, drept pedeapsă. Tot astfel cum mărșăluise pe jos și eroul romanului meu, Vătășescu, student legionar și el, din nordul Moldovei pînă la Turnu Severin; pentru
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
atinsese un tiraj de 150.000 exemplare, adică tirajul pe care îl avea mai demult Dimineața) le prigonea și injuria cu o ură constantă. În 1936 lucrurile au ajuns pînă acolo încît directorul Universului organiza bande bătăușe de cuziști și legionari care incendiau, pur și simplu, la chioșcuri, ziarele Dimineața și Adevărul. Era, desigur, un atentat la democrație (cele două ziare de pe strada Sărindar erau consecvent democratice). Dar directorul Universului nu s-a dat în lături să-l practice, el motivînd
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
celorlalte mari civilizații, pe care nu le mai numim. Am spus Ceas, unealta mileniilor anterioare a bățului de trestie înfipt în nisip, în jurul căruia umbra subțire a Soarelui se învîrtea lin. Nisipul pe care Arhimede tocmai își calcula teorema, cînd legionarul roman călcă peste ea brutal cu sandaua. Enervarea,... furia grecului, rămasă în istorie, deopotrivă cu 3,14: Nu călca, dobitocule, peste cercurile mele! Străpuns cu spada de soldat în era păgînă de dinainte de apariția creștinismului, măcar marele cetățean al Siracuzei
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]