661 matches
-
cross-situațională se referă astfel la o relație intraindividuală, sistematică, între percepția subiectivă a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar o expresie externă a unor legități interne, absolut subiective, care leagă într-un pattern stabil caracteristicile interne (cognitive, afective, motivaționale) de caracteristicile externe semnificative pentru deciziile și acțiunile persoanei considerate. Continuând această idee, s-a propus chiar o formă mixtă de coerență care să surprindă concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1642-1727) -demonstraseră acest lucru. Totuși, numai exemplul oferit de ei nu a fost suficient. Au fost necesare răspândirea unor moduri noi de percepere a legilor lumii fizice ce se aplică aici și acum și recunoașterea procesului de raportare a acestor legități la existența umană (al cărei sens rezultă din cunoaștere științifică) și, nu mai puțin important, a utilității lor sociale (Shapin, 1996). În secolul al XVIII-lea, două viziuni intelectuale referitoare la rațiune și individualism au fundamentat gândirea occidentală: Iluminismul a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
interesul inițial al Societății față de individualitate - care era considerat în mod ironic de unii autori din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea drept condiția sine qua non a geniului și creativității - la preocuparea explicită a Royal Society față de legitățile naturii și descoperirea beneficiilor practice de pe seama științei. Se considera că asemenea beneficii subminau validitatea legilor naturale și importanța experimentelor științifice în lumea fizică (prin urmare, în lumea naturală). Dezbaterile inițiale și speculațiile cu privire la proveniența „ideilor” care au conceput un
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
economice și financiare profunde s-a încălcat legea pentru a se statua „mai repede” creșterea cotei T.V.A., această dinamică pare a fi guvernată, față de cele similare din alte - sau din celelalte - state membre ale C.E.E. de cu totul alte legități. Economia reală a României cel puțin are aparența de a nu fi afectată decât doar marginal de ciclurile economice și preponderent de crizele economice; mai exact, și referindu-ne anume la impozitarea directă a veniturilor (persoanelor fizice și persoanelor juridice
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
și puternic susținută de sindromul general de adaptare confirmată și de Înțelepciunea populară prin expresia „să nu-i dea Dumnezeu omului cât poate duce”. Dincolo de modul de manifestare oarecum diferit de la individ la individ, sindromul general de adaptare se supune legității generale de adaptare a omului și ființelor viețuitoare la exigențele mediului și rigorile existenței. Reacția organismului este permanentă la stressul pe care viața de zi cu zi Îl presupune, cu condiția Însă ca nici agentul stressor și nici reacția organismului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
stimularea natalității. Este posibil ca acest, mai degrabă dezechilibru brutal Între natalitate (În scădere abruptă) și mortalitatea generală În creștere sensibilă, să fie rezultatul efectului perturbator pe care l-a avut forțarea natalității În 1966, intervenindu-se astfel Într-o legitate naturală care guvernează demografia. În acest caz tot În virtutea acestei legități există speranța unei redresări, dar care nu va fi mai devreme de 20-30 ani, ceea ce Înseamnă cam tot atât cât a operat și intervenția perturbatoare. În tot cazul fenomenul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
natalitate (În scădere abruptă) și mortalitatea generală În creștere sensibilă, să fie rezultatul efectului perturbator pe care l-a avut forțarea natalității În 1966, intervenindu-se astfel Într-o legitate naturală care guvernează demografia. În acest caz tot În virtutea acestei legități există speranța unei redresări, dar care nu va fi mai devreme de 20-30 ani, ceea ce Înseamnă cam tot atât cât a operat și intervenția perturbatoare. În tot cazul fenomenul demografic românesc trebuie să fie În atenția prezentului cu perspectiva viitorului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pierdut din vedere faptul că orice intervenție a omului, care vizează mediul său de viață, Înseamnă În același timp și o intervenție În echilibrul natural cu efecte imediate sau pe termen lung, uneori greu de prevăzut, pentru că natura În baza legităților care o guvernează va tinde Întotdeauna să restabilească echilibrul. De altfel Încă din 1970 Simpozionul cu tema “Agresiunea, boala și societatea” organizat de OMS la Stokholm, postula ideea, verificată În anii ce au urmat, că “reacțiile tradiționale de adaptare la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Așa Încât adolescența, din punct de vedere strict biologic, este etapa desăvârșirii procesului de dezvoltare Început În momentul concepției, În care individul devine apt În vederea realizării finalității biologice sub toate aspectele sale, dar mai ales sub aspect reproductiv Împlinind astfel o legitate existențială. Particularități biologice și psihosociale Se poate spune că din perspectiva istoriei și sub raport biologic adolescentul a fost același din totdeauna. Influențele sociale și progresul societății umane de-a lungul istoriei sale, nu au modificat esența biologică a fenomenului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
metodica/didactica sa, care studiază conținutul, principiile, metodele și formele de organizare proprii obiectului respectiv în detaliile concrete aplicative); 3. didactica adulților; 4. autoinstruirea. Didactica generală sintetizează experiența pozitivă acumulată în practica școlară, oglindită în metodici și elaborează reguli și legități valabile pentru procesul de învățământ în ansamblul său. În același timp, stabilește principiile necesare desfășurării acestui proces, asigurând astfel baza dezvoltării metodicilor/didacticilor speciale, oferind și orientarea necesară soluționării problemelor specifice oricărei metodici/didactici speciale, precum și didacticii adulților. 2. Obiectul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și active a cunoștințelor La lecțiile teoretice, în cadrul lucrărilor practice de laborator, în ferma școlară, în excursiile și vizitele didactice, profesorul de specialitate agronomică transmite elevilor cunoștințele prevăzute de programa școlară și de manualele respective. Aceste cunoștințe conțin noțiuni, fapte, legități pe care elevii nu le cunosc sau le cunosc parțial și în mod empiric. Cunoștințele sunt predate cu scopul de a fi însușite de către elevi în vederea lărgirii orizontului cognitiv și în același timp, ele contribuie la formarea concepției științifice despre
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
situația de a folosi aceste cunoștințe în ocazii cât mai variate, lărgindu-și în acest fel sfera modalităților de rezolvare și înțelegere a situațiilor concrete. Redarea prin cuvinte proprii a materialului învățat priceperea de a aplica în practică noțiunile și legitățile învățate de către fiecare elev în parte, în dependență de calitățile lui psihice asigură garanția unei însușiri temeinice și conștiente și totodată dezvoltarea acestor calității. 3. Principiul sistematizării cunoștințelor Realizarea acestui principiu în predarea științelor agronomice în școală înseamnă transmiterea unui
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
un anumit gen de operații cu scopul de a observa, a studia, a dovedi, a verifica, a măsura rezultatele. E o provocare intenționată, în condiții determinate, de observare a desfășurării unui fenomen, al cercetării raporturilor de cauzalitate, de descoperire a legităților care-l guvernează și a verificării unor ipoteze. Învățarea experimentală nu presupune doar mânuirea unor instrumente sau punerea în funcțiune a unei aparaturi speciale, ci presupune o intervenție activă din partea elevilor pentru a modifica condițiile de manifestare a obiectelor și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
care le putem trage din studiul cunoașterii la nivelul simțului comun? În primul rând că experiența directă a oamenilor este limitată spațial și temporal. Din acest motiv, cunoașterea comună a realității sociale face imposibilă cunoașterea evoluției istorice a societății și legitatea schimbărilor sociale. În evoluția societății, cunoașterea științifică a depășit nivelul cunoașterii comune. Este ceea ce afirmă Emile Durkheim: sociologia trebuie să ne facă să vedem lucrurile altfel de cum apar omului de rând. În al doilea rând, cunoașterea comună are un caracter
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
asemenea sistem economic, chiar dacă uneori am luat în discuție și nivelul mondoeconomic și microeconomic de dezbatere. În ansamblul său, economia este entitatea care se suprapune peste un corp social omogen prin caracteristicile sale ( națiune și organizarea umană națională). De aceea legitățile economice au caracteristici proprii de manifestare, date de trăsăturile umane, de cultură și de civilizație. Pe tot parcursul dezbaterii vom considera și că "banii nu sunt neutri"29. Concepția despre neutralitatea banilor este o utopie,asemenea multor utopii care circulă
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ca set de reguli ale colectivității 175. Cheia dezvoltării și perfecționării dimensiunii sociale a caracterului uman, pe baza moralei elaborate și utilizate în timp, o reprezintă istoria și așezarea civilizației umane în tiparele ei naturale. Milităm pentru recunoașterea unei asemenea legități și recunoaștem în același timp rolul omului ca ființă creatoare, care poate modifica lumea materială exterioară prin efortul minții și brațelor sale176. Hegel atinge în mod magistral problematica raportării omului la ceilalți oameni și la sine însuși. Consideră conștiința de
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
planetară. Statele mici au datoria precauției și a echilibrelor proprii bine calculate. Spuneam că economia planetară, lumea politică și economică civilizată, a ales între folosința expansivă și cea restrictivă a monedei. Că toți suntem de acord cu expansiunea este o legitate, ca și expansiunea universului natural. Chiar bunăstarea nivelului tehnologic și de viață de azi le datorăm modului expansiv, în care moneda s-a adaptat rapid și permanent la nevoile economiei reale. Mises pune în evidență această alegere: "O doctrină foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pună sub semnul întrebării ordinea existentă. Milton Friedman a sesizat în mod corect că oamenii preferă inflația deflației, deoarece acesta este tipul de relație acceptat în mersul economiei și societății. Aici nu este vorba despre o alegere conștientă, ci despre legități naturale, obiective. Milton Friedman arată: "Eu nu am descoperit niciodată, până în prezent, un tip de relație mai satisfăcătoare și mai precisă decât creșterea regulată a cantității de monedă 802. Folosirea monedei ca motor al expansiunii economice este ca un medicament
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Este bine ca statul să intervină, dar nu este bine ca statul să înlocuiască piața și decizia liberă a omului de afaceri liber. Capitalismul nu este nicio societate bună și nici una rea. Este tot ceea ce am putut "inventa", tot ceea ce legitățile economiei și societății în acțiune ne-au putut oferi. A considera că intervenția statului este bună și că de-reglementarea este rea, este o capcană în care au căzut mulți economiști și politicieni. Criza nu este o ocazie pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care "a stabilit o relație între sfera monetară" (moneda) și "sfera reală" (economia productivă), prin intermediul unei variabile - rata dobânzii 973. Această demarcație nu are doar un caracter didactic. Ea prilejuiește analize ale celor două sfere plecând chiar de la existența unor legități specifice. J.M. Keynes definește inflația astfel: "... atunci când o nouă creștere a volumului cererii efective nu mai determină o nouă creștere a volumului producției și se manifestă exclusiv printr-o creștere a unității de cost, strict proporțională cu creșterea cererii efective
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și de datul socio-politic existent într-un anumit context istoric. Limitele libertății umane nu pot ieși din dimensiunea istorică a realului, a actualului, căci am asista astfel la o încălcare a planurilor. Libertatea umană este redusă la sfera actualului, a legităților terestre, neputând intra în conjuncție cu libertatea lui Dumnezeu. Parafrazând titlul unei lucrări memorialistice a lui Victor Ioan Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, putem afirma că libertatea este un alter divin, consubstanțial ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
e vorba de un proces de reflectare a legilor religioase și morale în acțiunile naționaliste, de invocarea a unei "voințe divine", a unor principii biblice sau a unor dogme creștine, în procesele de guvernare sau de legitimare a unei comunități. Legitatea religioasă funcționează aici doar ca un model al cosmosului ordonat, al sensibilului supus unei idei. Așa cum credem că lumea se raportează la o ordine invizibilă, morală și religioasă, trebuie să credem că și acțiunile unei națiuni reflectă o ordine spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
preponderent trecutul psihologiei românești, este necesar să stăruim puțin și asupra prezentului ei. După opinia mea, în momentul de față, există trei psihologii. Una dintre ele este psihologia academică, interesată de fundamentarea științifică a psihologiei, altfel spus de obiectivitate și legitate, de descoperirea și utilizarea unor metodologii avansate atât de cercetare, cât și de prelucrare a datelor recoltate. Este psihologia pe care aș fi tentat s-o numesc hard, care a condus, în genere, la progresul științei psihologice. Din păcate, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
descoperire, Swartz și Jordan (1976) consideră că, fără a-l putea califica drept un comportament moral sui generis - care ar presupune existența unei ierarhii de valori în virtutea căreia el se realizează (lucru neconstatat la primatele nonumane) -, întrucât inhibiția incestuală sfidează legitățile celorlalte manifestări etologice animale, l-am putea numi protomoral (p. 235). Ar fi justificat deci să presupunem existența unei continuități între lumea animală și cea umană și cu privire la activități psihocomportamentale mai complexe. Dar legătura axiologicului cu biologicul trebuie văzută și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
densitatea populației. Situația pare că e valabilă nu doar pentru SUA, ci avem de-a face cu un fenomen planetar: cu cât persoanele care locuiesc într-o comunitate sunt mai numeroase, cu atât se ajută mai puțin între ele. Respectiva legitate suferă însă, în funcție de condițiile locale, serioase amendamente. Alți factori sunt foarte importanți, cum ar fi distanța dintre gospodării, structura demografică a populației, cultura de orientare colectivistă sau individualistă. Dacă individul pus în situația de a ajuta este sau nu sub
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]