2,103 matches
-
la aplicarea unor decizii ale instanței de contencios constituțional, întrucât nu aceste decizii intră sub incidența textului criticat, ci legea penală mai favorabilă, care capătă acest caracter fie ab initio, prin aceea că așa a fost adoptată de către autoritatea legiuitoare primară sau delegată, fie ulterior, prin intervenirea unei decizii de admitere a Curții Constituționale. Caracterul mai favorabil nu este dat de decizia Curții Constituționale, ci de însuși conținutul normei legale din cauză în forma astfel cenzurată de Curte, deoarece pot
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
26 aprilie 2018. Astfel, față de împrejurarea că forma incompletă în care s-au regăsit dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, subsecvent Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, nu este rezultatul procesului deliberativ al organului legiuitor, nu reprezintă o opțiune a acestuia raportat la circumstanțele sociale și necesitățile legate de asigurarea apărării valorilor sociale care prezintă importanță la un moment dat într-o societate democratică, dispozițiile menționate nu întrunesc condițiile pentru a fi lege penală mai
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
publice având ca obiect juridic relațiile sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice. Acestea sunt puse în pericol prin faptul că o persoană conduce pe drumurile publice un vehicul, deși se află în anumite situații speciale prezumate absolut de legiuitor ca fiind periculoase circulației pe drumurile publice. Este o infracțiune de pericol, starea de pericol fiind generată ex re chiar la momentul săvârșirii acțiunii sau inacțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective, fără a mai fi necesară producerea unei
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
unității administrativ-teritoriale în domeniul public al statului, singura situație în care transferul ar fi putut fi făcut prin lege, potrivit jurisprudenței anterior menționate. ... 6. Se apreciază, de asemenea, că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, echivalează cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
unitară potrivit căreia legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale și că în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, situație în care Parlamentul își exercită competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ. Se aduce astfel atingere atât art. 1 alin. (4) din Constituție, cât și art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 34. Președinții celor două Camere
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 10 iunie 2022, paragraful 36). ... 63. Curtea reține că legea supusă controlului este neconstituțională în ansamblul său deoarece acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, echivalează cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
fonduri publice, prin Legea-cadru nr. 153/2017, apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune în timp o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. ... 62. Legea-cadru nr. 153/2017 a fost adoptată tocmai pentru a corecta inegalitățile semnalate în sistemul bugetar, chiar dacă acest lucru înseamnă că finalitatea sa este atinsă după mai mulți ani, etapizat. ... 63. În continuare, cu referire la excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 125 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 17 iulie 2019, Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate prin care, criticându-se lipsa unei dispoziții legale cu conținutul dorit de autorii excepțiilor, se urmărește modificarea legii. Curtea a motivat în aceste cazuri că, prin natura sa, nu este legiuitor pozitiv și că numai organul legiuitor are competența de a adopta, modifica sau completa legile, invocând în acest sens prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. ... 11. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
complet. Nu există o regulă într-un sens sau altul, ambele modalități dând expresie ideii de instanță constituită potrivit legii. Niciun text constituțional sau convențional nu impune ca aceste completuri specializate să fie stabilite în mod nemijlocit și direct de legiuitor, din contră, rațiuni ce țin de flexibilitatea și suplețea reglementării pot determina legiuitorul să nu stabilească o obligație, ci o posibilitate de constituire a completurilor, caz în care evaluarea criteriilor care impun constituirea acestora trebuie realizată de organul de conducere
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
diverse moduri de judecătorii deosebitelor localități, s-a simțit nevoie de a se limita numai la două numărul instanțelor judecătorești (instanțele fondului, s.n.), dar totodată de a pune mai presus de dânsele o Curte unică și supremă, care, asociată, puterii legiuitoare, să fie păzitoarea înaltă a legii, să mențină unitatea legislațiunei în toate părțile teritoriului național, prin uniformitatea jurisprudenței, și să nu permită magistraților a interpreta în diferite moduri legile țării, ci să-i oblige a conforma deciziunile lor regulilor pozitive
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. ... 42. În plus, Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu instanțelor judecătorești. ... 43. Referitor la invocarea
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
jurisprudența Curții Constituționale în materie, excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. ... 48. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul caracterului constituțional al dispozițiilor criticate, întrucât reprezintă o opțiune de politică financiară a puterii legiuitoare și prevăd drepturi salariale suplimentare, și nu fundamentale, legiuitorul având posibilitatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor, aspect ce rezultă din motivarea deciziilor Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
22 septembrie 2020, paragraful 23, și Decizia nr. 501 din 13 iulie 2021, paragraful 25, precitate). ... 22. De asemenea, Curtea a reținut că reglementarea condițiilor amânării aplicării pedepsei și, respectiv, ale suspendării executării pedepsei sub supraveghere intră în atribuțiile organului legiuitor, Parlamentul, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Așa fiind, prin reglementarea condiției manifestării de către infractor a acordului de a presta
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
25, precitate). ... 22. De asemenea, Curtea a reținut că reglementarea condițiilor amânării aplicării pedepsei și, respectiv, ale suspendării executării pedepsei sub supraveghere intră în atribuțiile organului legiuitor, Parlamentul, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Așa fiind, prin reglementarea condiției manifestării de către infractor a acordului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, prevăzută de dispozițiile art. 83 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
inexistent în dreptul național, convențional, comunitar, acela al ultraactivității legii vechi și al retroactivității legii noi (operare simultană) deși nu suntem pe tărâmul penalului sau contravenționalului când se aplică legea mai favorabilă“. Totodată, completul de recurs, care nu este „organ legiuitor“, a reinterpretat probele, ajungând la o concluzie contrară acestora. Prin soluția pronunțată, instanța de recurs a încălcat dreptul la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil, deoarece, deși a casat în totalitate decizia, a stabilit că două motive de
DECIZIA nr. 280 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258796]
-
Guvernului, ca putere executivă, contravin prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție. Practic, în ceea ce privește reglementarea funcțiilor publice specifice, puterea executivă și-a arogat atribuții conferite de Constituție puterii legislative, iar în ceea ce privește salarizarea polițiștilor, puterea legiuitoare a permis puterii executive să completeze prevederile legii salarizării polițiștilor. ... 11. Autorii excepției mai susțin că legea nu poate fi completată sau modificată prin norme metodologice, iar „hotărârile Guvernului (secrete) nr. 070/2004, nr. 0292/2011 și nr. 0610/2017 nu au un
DECIZIA nr. 337 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258759]
-
respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială. ... 32. În sfârșit, cât privește salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a reținut că este dreptul autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. Totodată, legiuitorul național se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
de control nu intră în competența Curții Constituționale, aceasta din urmă nefiind abilitată să se pronunțe asupra corelării diverselor acte normative ce fac parte din dreptul intern. Coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate de autoare, este de competența autorității legiuitoare. ... 16. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
8. Lanțul de norme contestate din ordonanțele de urgență încalcă și principiul separației puterilor în stat față de împrejurarea că Guvernul a utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor-cadru de salarizare date de Parlament, ca autoritate legiuitoare. Toate legile-cadru de salarizare din perioada 2010 până în prezent au stabilit, ca principiu general, principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii. O normă care trimite generic la niște cuantumuri
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate 19. Cu privire la principiul bicameralismului, Curtea Constituțională a reținut că, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
mai 2009, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 53). Legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
care au stat la baza intenției legiuitorului primar, în raport cu normele adoptate inițial de Guvern în ordonanța menționată. Rațiunile de reglementare ale legiuitorului sunt intrinsec legate de oportunitatea legislativă, iar cunoașterea și aprecierea acestora rămân la latitudinea membrilor Camerelor legiuitoare prin cele două comisii sesizate în fond și a deputaților/senatorilor prezenți la dezbateri. Răspunderea pentru efectele juridice și sociale ale normei juridice adoptate de Parlament îi revine acestuia, în timp ce Guvernul este responsabil pentru modul de executare a voinței
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]