27,810 matches
-
fond și de formă prevăzute în conținutul Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003. ... 41. Departamentul de Drept privat al Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara a transmis opinia potrivit căreia: „Prin actele normative adoptate ulterior anului 2000, voința legiuitorului național s-a manifestat constant și exclusiv asupra normalizării condițiilor de lucru ale salariaților în sensul înlăturării, pe cât posibil, a condițiilor dăunătoare pentru sănătatea și securitatea acestora. Cum la data de 30 iunie 2005 s-a finalizat procesul de
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
în condiții speciale de muncă, întrucât, chiar dacă Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 vizează condițiile de muncă pentru cadrele militare în activitate, acest act normativ se aplică și personalului serviciilor voluntare de urgență, față de faptul că aceasta a fost opțiunea legiuitorului, astfel cum rezultă din conținutul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, iar activitățile pe care le desfășoară personalul serviciilor voluntare de urgență coincid cu cele din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, fiind prevăzute ca locuri de muncă în condiții
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
Legea nr. 307/2006 și determinarea conținutului acestei norme trebuie făcute nu numai literal, ci și sistematic, în raport cu ansamblul reglementării căreia se subsumează, din care rezultă că similaritatea despre care face vorbire norma analizată se reflectă în aceea că legiuitorul, după enunțarea cu caracter general a similarității condițiilor de muncă, stabilește în mod expres drepturile cuvenite personalului serviciilor de urgență voluntare, angajat de consiliile locale, pe timpul intervențiilor sau în cazul operațiunilor de lungă durată (indemnizații pentru timpul efectiv de
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
adecvat naturii mediului de lucru, hrană, asigurare pentru caz de boală profesională, accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin pe timpul intervențiilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice). ... 75. Această opțiune a legiuitorului decurge și din faptul că serviciile de urgență voluntare publice/private sunt, așa cum sa arătat anterior, complementare serviciilor de urgență profesioniste, fiecare dintre acestea beneficiind de reglementări proprii, specifice, care nu se suprapun. ... 76. În conformitate cu art. 6 alin.
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
muncă. ... 78. A considera că prevederile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 au semnificația unei încadrări ope legis în condiții speciale de muncă a activității personalului angajat în cadrul serviciilor de urgență ar fi contrar nu numai voinței legiuitorului, care nu a reglementat în mod expres un astfel de drept, dar și cadrului legal general și principiilor care definesc condițiile speciale de muncă și criteriile legale pentru încadrarea activității în condiții speciale, așa cum au fost acestea decelate prin
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
și clasificare a acestor locuri de muncă neputând fi suplinită pe cale jurisdicțională, de un litigiu promovat în contradictoriu cu angajatorul și calificat ca un conflict de muncă, iar la paragraful 75 se arată expres că „Este neechivocă astfel opțiunea legiuitorului ca, după data de 1 aprilie 2001, locurile de muncă în condiții speciale să fie stabilite numai prin lege“. ... 81. De asemenea, Decizia nr. 14 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
temporală redusă, fiind circumscrise perioadei 2003-2005, ulterior actele normative reglementând doar proceduri de reînnoire a avizelor obținute în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 sau de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale, însă acest fapt se datorează exclusiv voinței legiuitorului, care a înțeles să califice locurile de muncă în condiții speciale exclusiv pentru unitățile care au obținut avizele prevăzute de lege și au fost înscrise în lista anexă a acestui act normativ. Ulterior, Legea nr. 263/2010 a preluat, în anexa
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
cu atât mai puțin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 ar putea fi aplicabilă personalului civil angajat în cadrul consiliilor locale (servicii de urgență voluntare) sau operatoriilor economici (servicii de urgență private), cu atribuții în domeniul apărării și prevenirii incendiilor. Atunci când legiuitorul a dorit ca prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001 să se aplice și altor categorii de personal a prevăzut în mod expres acest lucru, sens în care pot fi menționate, exemplificativ, dispozițiile art. 11 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 16. De altfel, Curtea a statuat în jurisprudența sa că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 754 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255517]
-
nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de
DECIZIA nr. 754 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255517]
-
sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiții, Curtea reține că dreptul de proprietate privată nu este un drept absolut, ci poate fi supus
DECIZIA nr. 754 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255517]
-
proprietate privată în legătură cu bunurile obținute cu încălcarea legii (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016). Dimpotrivă, Constituția obligă pe legiuitor să reglementeze căi/modalități de recuperare a sumelor astfel dobândite (cum ar fi acțiunea oblică/pauliană, confiscarea, acțiunea în anulare etc.). ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 754 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255517]
-
fie acordate fără discriminare în funcție de originea produselor sau a serviciilor acordate cu titlu de ajutor. Or, prin instituirea regulii conform căreia elevii și studenții beneficiază de dreptul de a călători gratuit numai pe calea ferată și cu metroul, legiuitorul a stabilit tocmai un criteriu discriminatoriu pentru acordarea acestor ajutoare (facilități/gratuități de transport), în sensul că drepturile devin efective numai cu condiția ca serviciile de transport să fie prestate de operatori de transport feroviar și cu metroul, cu excluderea serviciilor
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
acordarea de facilități (reduceri) și gratuități de transport în favoarea elevilor și studenților cu condiția ca aceștia să utilizeze exclusiv serviciile de transport feroviar sau cu metroul“. Gratuitățile se acordă inclusiv pentru „transportul intern auto“, însă în condițiile prevăzute de legiuitor. ... 22. A admite excepția de neconstituționalitate în această situație și a constata neconstituționalitatea textelor criticate ar avea ca efect eliminarea facilităților de care se bucură studenții aflați în ipoteza normei la transport intern feroviar și a finanțării unor cheltuieli aferente
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
2) lit. a) din Constituție și prevederile art. 107 alin. (2) lit. a) raportat la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. ... 24. Astfel conturată, excepția supune Curții Constituționale o problemă de legiferare ce intră în competența legiuitorului primar sau delegat, iar nu a Curții Constituționale, al cărei rol este acela de a verifica dispozițiile din legi și ordonanțe în raport cu prevederile constituționale și de a le „elimina“ pe acelea care nu concordă cu prevederile Constituției. A
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
cu prevederile Constituției. A admite excepția de neconstituționalitate în sensul complinirii, eventual pe calea unei decizii interpretative, a textelor criticate, în sensul extinderii modalității de finanțare pe care acestea le prevăd la o altă categorie de beneficiari, ar însemna substituirea legiuitorului de către Curtea Constituțională, care s-ar comporta ca un veritabil legiuitor pozitiv, încălcând ea însăși principiile constituționale pe care este chemată să le protejeze. ... 25. Se observă în acest sens că instanța constituțională română a reținut relevanța constituțională a
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
competenței Curții Constituționale. Tot astfel, excedează competenței Curții Constituționale verificarea concordanței măsurilor legislative criticate cu dispozițiile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene. Înlăturarea eventualelor neconcordanțe dintre Legea educației naționale nr. 1/2011 și dispozițiile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene intră în competența legiuitorului, iar, cât privește aplicarea acestor norme, eventuala contradicție se rezolvă potrivit regulii prevăzute de art. 148 alin. (2) din Constituție, cu acordarea priorității normelor europene în caz de contradicție cu cele interne, decizia revenind instanțelor competente să soluționeze litigiile respective
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020. ... 6. Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă apreciază că argumentele invocate de autorul excepției privesc interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, aspecte ce reprezintă apanajul exclusiv al instanțelor de judecată. Mai arată că legiuitorul a instituit obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, fără a distinge după caracterul închis sau deschis al acestora. Or, în virtutea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, reiese că obligativitatea purtării măștii de protecție este
DECIZIA nr. 11 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255587]
-
distinguit, nec nos distinguere debemus, Curtea apreciază că înțelesul dispozițiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 este lipsit de echivoc în ceea ce privește spațiile în care este impusă obligativitatea purtării măștii de protecție. Astfel, din faptul că legiuitorul a ales să se refere la „spațiile publice“, fără nicio altă precizare, reiese în mod evident că a avut în vedere toate spațiile publice, atât cele închise, cât și cele deschise. ... 15. În ceea ce privește critica referitoare la lipsa
DECIZIA nr. 11 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255587]
-
Curții Constituționale a României nr. 423 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015, prin care s-a reținut că „instituția contestației privind durata procesului penal a fost reglementată de legiuitor în îndeplinirea obligațiilor ce decurg în sarcina statului din prevederile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv de a crea un sistem judiciar eficient, capabil să soluționeze cauzele penale într-un
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
Prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 423 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015, s-a reținut că „instituția contestației privind durata procesului penal a fost reglementată de legiuitor în îndeplinirea obligațiilor ce decurg în sarcina statului din prevederile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv de a crea un sistem judiciar eficient, capabil să soluționeze cauzele penale într-un
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
6. Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă opinează că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât stabilesc în mod clar taxele ce trebuie achitate în materia cererilor patrimoniale. Accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul putând impune taxe judiciare de timbru fixe sau la valoare în funcție de obiectul litigiului. De asemenea, taxa judiciară de timbru nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiție. Distinct de acestea se mai
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
taxe judiciare de timbru fixe sau la valoare în funcție de obiectul litigiului. De asemenea, taxa judiciară de timbru nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiție. Distinct de acestea se mai învederează că legiuitorul a instituit prin prevederile art. 42 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru posibilitatea instanței de judecată de a acorda persoanelor juridice, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, activitatea autorității judecătorești corespunzând asigurării unui serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
și al căror cuantum va fi stabilit și aplicat de către instanța judecătorească în funcție de particularitatea fiecărei spețe, de destinatarii normei prevăzuți de lege, de etapa procesuală incidentă, în acord cu scopul legii în ansamblu. ... 16. Curtea constată că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, întrucât stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului acestora este o
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]