632 matches
-
niciodată de asta. Am secerat desculț și porumbul nostru, pe pământulețul nostru, am cules desculț strugurii tămâioși din viișoara noastră, nici ea prea întinsă. N-am argățit la nimeni pentru că este o rușine să argățești. La noi numai bețivanii și leneșii care-și vindeau pământul argățeau. Pământul, atât cât l-am avut, ne-a hrănit prin dărnicia și cumințenia sa, la fel prin osteneala mâinilor noastre“. Puțin mai târziu, el trăiește inconștient drama unei sfâșieri lăuntrice între ceea ce simțea și ce
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
țară cu nenumărate hibe: sistemul medical e la pământ, educația este ultima activitate pe lista de priorități a tinerilor (consumul excesiv de alcool și droguri fiind prima), lipsa de fonduri ale guvernului care întreține drogați și mame de 15 ani (ori leneși care nu au chef să găsească un loc de muncă) se înrăutățește în fiecare an., s.a.m.d. Dar știți ce spun ei despre țara lor? “Marea Britanie este singura țară din lume care are cuvântul GREAT (evident, de la Great Britain
Scrisoarea unei studente românce din Anglia „Am urât România până am văzut Anglia. VREAU ACASĂ!” () [Corola-blog/BlogPost/340032_a_341361]
-
pat, intră în camera de baie să se bărbierească și să facă duș pentru a-și alunga toropeala. Ce plăcut era în așternuturi. Dacă nu era întâlnirea, ar mai fi lenevit ceva timp sub cearceafuri. Acasă nu era așa de leneș știind câte treburi are de rezolvat la complex. Avea impresia că este în weekend nu într-o delegație de afaceri. Fixase întâlnirea pentru joi la prânz, ca să se întoarcă acasă a doua zi dimineața, să evite aglomerația de pe șosea. Acum
ROMAN 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342153_a_343482]
-
târg. Într-o zi bărtânețea își spuse cuvântul și baba Ana închise ochii pentru întotdeauna. Panait se întoarse acasă și după ce dădu toate lucrurile de pomană, vându casa, dar de motan nu putu să scape. Nimeni nu-l vroia pe leneșul Ispas-Motan Gras. Până la urmă, din respect pentru mumă-sa, luă și motanul cu el pe corabie. Ajuns acolo, pentru „leneșul cel negru”, cum îl numise Panait, se termină cu binele. Adio ficat prăjit, ouțe fierte în lapte și smântână proaspătă
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
după ce dădu toate lucrurile de pomană, vându casa, dar de motan nu putu să scape. Nimeni nu-l vroia pe leneșul Ispas-Motan Gras. Până la urmă, din respect pentru mumă-sa, luă și motanul cu el pe corabie. Ajuns acolo, pentru „leneșul cel negru”, cum îl numise Panait, se termină cu binele. Adio ficat prăjit, ouțe fierte în lapte și smântână proaspătă! Mâncarea marinarilor era peștele, care la început, lui Ispas-Motan Gras, nu-i plăcu de fel, odată că avea un miros
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
dădeau chiar teme...de mate sau vreo compunere...liberă sau cu cuvinte date), ba la atelierele de reparații (acolo mă distram copios...că era un nene care-l imita pe tata și mai zicea câteodată, ca să-i sperie pe cei leneși: „măi, tu vrei să-ți lași copiii flămânzi luna asta, nenorocitule? Iar stai? Când termini cositoarea?” ...și ăla se făcea că lucrează, bătând la întâmplare cu cleștele în tablă. „Nu așa sună metalul cositoarei, șmecheru lu pește! Pe cine fraierești
PAŞTELE, PAŞTELE DOMNULUI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342549_a_343878]
-
care ne greșesc, pe politicienii care care fac lucruri doar pentru ei, încât trecem cu vederea peste toate progresele pe care le-am făcut și peste oamenii frumoși de care suntem înconjurați. Nu spun că nu sunt oameni răi sau leneși în jur, dar cred că sunt mult mai puțini decât ne imaginăm și cred că o mare parte din ei ar lucra cu drag pentru ceva în care cred și într-un mediu unde se simt respectați și prețuiți. „Liderilor
Marea greșeală a șefilor de la privat care se plâng că au angajați „care abia așteaptă să vină ora 5 să fugă acasă” () [Corola-blog/BlogPost/338133_a_339462]
-
matematică înainte să tacă soneria, și alea care te pun să te învârți în jurul propriei axe, degeaba. Îi invidiez cu furie pe oamenii din jurul meu care se trezesc senin la 6 dimineața. Eu nu pot. Idealul meu în viață e leneșul din pădurea amazoniană, pe care care l-am deranjat cu restul hoardei de turiști în timp ce îmbrățișa un copac. Să îmbrățișezi toată viața un copac, iată visul. Credeam, deci, că am o problemă cu timpul, dar am aflat că am mai
Eu procrastinez. Tu...? () [Corola-blog/BlogPost/337731_a_339060]
-
aripi, nu mai stau cocoțați pe antene. Traficul e aproape inexistent, doar din case curg șuvoaie umflate de arome de prăjituri, ambuteiaje de mirosuri. Oamenii rămași în urbe au din ce trăi, soba le aruncă bulgări de căldură, se uită leneși, ca orice ființă superioară, socială, deținătoare de limbaj articulat, la balet pe gheață, cel mai probabil la Spărgatorul de Nuci, hiperdifuzat în decembrie. La mine, însă, dă să ningă. O să toarne cu noapte în miez de zi, cu fulgi imenși
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” () [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
abundenței. In jungla noastră is de toate, Produse eco și curate. Dar prea departe-i panaceul, Că trist și pricăjit e leul! Cultură cu plată. Are studiile complete. Si vreo câteva brevete Cumpărate încet,încet Pe fond de...analfabet! Coșmarul leneșului . Obosit de atâta stat, A sărit ca “ars” din pat, Ca primise în vis poruncă, Să se apuce de muncă! Evoluțe în oștire . Trecut prin sabie și foc Credea, că a avut noroc... Astàzi oștean bătrân acasă, Pierdut-a pâinea
UMORISTICE DUPĂ REALITATE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343044_a_344373]
-
Și cu ochii după fuste, Ajunse dar’ la liman, Savurează mai nou... huște. 2. Unui chefliu Când sorbi țuica tacticos Ai de grijă, măi frățâne, Să o bei, dar’ cu folos, Tu pe ea, nu ea pe tine. 1. Unui leneș Se zvonise, nu degeabă, Că-n loc de-a smulge ciulini Ce-i năpădiră ogradă, Ar tăia frunză... la câini. 2. Unui leneș Ca să se afle în treabă, Nefiindu-i alt’ pe plac, Pare-se dă muște-afară Din Cișmigiu... cam
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
măi frățâne, Să o bei, dar’ cu folos, Tu pe ea, nu ea pe tine. 1. Unui leneș Se zvonise, nu degeabă, Că-n loc de-a smulge ciulini Ce-i năpădiră ogradă, Ar tăia frunză... la câini. 2. Unui leneș Ca să se afle în treabă, Nefiindu-i alt’ pe plac, Pare-se dă muște-afară Din Cișmigiu... cam de-un veac. 1. Unui cartofor Jucându-și soarta la zar, Vându pământ și căruță, Fluieră vântu-n hambar Și-un răpciugos la... teleguță
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
care vi-l recomand să-l vizitați dacă aveți ocazia, că merită văzut) cu zecile și mari și de peste un metru lungime. Când lansam peștișorul metalic cu ancoriță la coadă și acesta strălucea în cădere, având mișcări unduitoare, peștii ieșeau leneși de sub mal, se învârteau pe lângă momeala noastră metalică, dar nu se mai repezeau flămânzi la ea, ci o ignorau. Nu a fost chip să ademenim măcar unul dintre zecile care dormitau acolo. Abia după amiază am reușit eu să prind
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
în instalații și la deversat terosenul urii peste focul deja mult prea încins, ca să nu topească, în loc să călească. Am decăzut și ne mulțumim cu plăceri stridente și ieftine. Reconstruim cu elan maxim ce n-am construit vreodată. E mai important leneșul decât cel care vrea să muncească. Munca este peiorativă. Populațiunea populativă numită popor își face de cap. Nu râde la trivialități, ci doar la Țociu și Palade. Candidații ne oferă propria sminteală drept curaj. Limitele bunului simț, oricât de largi
MESAJ DE LA UN ROMÂN CARE-ŞI IUBEŞTE ŢARA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371520_a_372849]
-
moment o văzură pe buburuza Roza, dând cu disperare din aripioarele ei lucioase. - Băieți! Băieți! Trebuie să vă întoarceți repede! Melcii au scos toate gâzele din casele lor și au dărâmat adăposturile fără cochilii. Era greu de crezut că niște leneși ca melcii din livada de pruni puteau să distrugă întreaga muncă a lui Hărnicel într-un timp atât de scurt. Se târau cu ochii lor bulbucați ieșiți mult înainte, zdrobind sub tălpile mucilaginoase pereții străvezii ai căsuțelor de fluturi, acoperișurile
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
l-a ajutat cineva cu o scară . Să sari de la înălțimea asta nu e la îndemâna oricui. Iar jos e pavaj. -Cand l-ați scăpat din ochi era ziua sau seară? întreba Mâțan. -Era ziua, răspunse omul. -Oamenii tăi sunt niște leneși cârciumarule! îl apostrofa Maydan. -S-a întors repede după ce a disparut? -Destul de repede. Poate că a stat jumătate de ceas. Nu prea mult. -Asta înseamnă că nu s-a aventurat prea departe, conchise Mâțan. Locul pe unde s-a dus
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
continuă el. ,,Daˮ și ,,nu” sunt două noțiuni care nu încap într-un singur răspuns. -Depinde totuși din ce unghi privim lucrurile mărite procurator! îi răspunse acesta. Filozofii nu fac nimic, e adevărat. Sunt de obicei considerați a fi niște leneși, și cam plini de ifose, care nu produc nimic fiindcă nu știu să facă aproape nimic. Capetele lor în schimb gândesc uneori într-un ceas cât gândesc unii într-o viață. ,,Abyssus abyssus invocat” ( Adânc pe adânc cheamă) ! Nu? -Mda
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
într-un ceas cât gândesc unii într-o viață. ,,Abyssus abyssus invocat” ( Adânc pe adânc cheamă) ! Nu? -Mda! Poate că ai ceva dreptate Iocentus...Și totuși...ce lume ciudată au mai făcut și zeii! spuse Ponțiu Pilat cu deferență. Niște leneși să ne învețe despre lume și viață... -Și totuși ce concluzii ar mai fi magistre Simbinacus pe marginea acestor idei în legătură cu acel haruspex? întrebă Iocentus. Ochii celor prezenți se întoarseră din nou spre magistratul Simbinacus. -Oh, da! spuse acesta. Concluzia
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
adică prin legi, licitații, justiție etc), iar prostimea este doar o masă amorfă de sclavi cu cont pe FB care-i ceartă între două postări cu idioții de Gutză și Salam. Majoritatea nației aste de români sunt puturoși, inculți, lași, leneși, trădători, hoți, curve, fripturiști, pupincuriști, slabi, aplecați, mizerabili, meschini, nemernici, papagali, bârfitori, jegoși, împuțiți, nesimțiți, needucați, perverși, pedofili, homosexuali, porci, securiști, informatori, spioni, corupți, delăsători, distrugători, răi. În toate instituțiile statului, în firme, în biserici, în orice domeniu, s-au
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
mâine mă duc la coasă, vecine. Pas!” Și se trezi dintr-o dată din somn, căscă ochii, își dădu seama că e în patul din chichineața lui și bolborosi amenințător către un interlocutor închipuit, dincolo, pe fereastra deschisă: “Mama voastră de leneși, la muncă nu l-a întins ... “jartiera” trândăviei și tuturor schimonoselilor de pe lumea asta!” și-apoi, ca pe-un fel de autoreproș și blestemăție căzută așa din cer : “Șeful iadului a-nceput să mă încerce!, îsi zise scărpinându-și barba
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
biciul. Dar sub o nouă formă aceea a convingerii. Noțiunea de proprietate asupra sclavului vine de la forța de muncă pe care sclavul, ca orice om de fapt, o deține. Prin forță de muncă înțeleg capacitatea unui om muncitor, așadar nu leneșul care dormitează toată ziua, de a produce mai mult decât îi este necesar traiului. În mod normal tot ce produce omul peste necesarul nemijlocit necesar hrănirii, îmbrăcării și procreării inclusiv aducerea la maturitate a odraslelor, merge direct la colectivul în
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
biciul. Dar sub o nouă formă aceea a convingerii.Noțiunea de proprietate asupra sclavului vine de la forța de muncă pe care sclavul, ca orice om de fapt, o deține. Prin forță de muncă înțeleg capacitatea unui om muncitor, așadar nu leneșul care dormitează toată ziua, de a produce mai mult decât îi este necesar traiului. În mod normal tot ce produce omul peste necesarul nemijlocit necesar hrănirii, îmbrăcării și procreării inclusiv aducerea la maturitate a odraslelor, merge direct la colectivul în
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
CĂPITANUL SASU: Și al urmașilor săi! CĂPITANUL ARNĂUTU: Și noi suntem din neamul său! Oare de ce ne războim cu el? Treptat roata de foc a astrului ceresc este gata să se ascundă după crestele munților. Câțiva nori care se perindă leneși pe deasupra parcă se aprind în flăcări. Căpitanul Arnăutu ridică brațul drept și strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: În acest loc vom înnopta! CĂPITANUL SASU: (se apropie) Unde o fi ascuns acel palat misterios? Căpitanul Arnăutu se întoarce către oșteni, ridică brațul
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
ca și cum poporul e gata, iar Dumnezeu nu-și face partea. Însă Daniel, care „are Duhul Dumnezeului celui viu” vede corect; el e îngrijorat căci un popor nepocăit poate zădărnici împlinirea făgăduințelor lui Dumnezeu. Cu durere, Daniel mărturisește că ei „sunt leneși în a conlucra cu Dumnezeu la transformarea caracterelor lor, că fug de cruce și de sacrificiu, că plăcerea păcatului este mai mare decât iubirea adevărului. Păcatele cultivate duc la conștiințe tocite, la minți modelate în rău, la obiceiuri greșite imprimate
RUGACIUNEA DE MIJLOCIRE de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348993_a_350322]
-
nepoate! -Vezi? Acolo unde este salcâmul acela este pământul nostru! Și sărăntocii ăștia de comuniști vor să ni-l ia!“ -Bunule! Cine sunt ăștia!? Cum să-l ia!? Dacă nu-i al lor! -Ăștia n-au pe Dumnezeu! Sunt niște leneși și niște criminali! Ajunseră la pământul lor.Bunul a luat un bulgăre din brazdă, îl frământă între degete, îl băgă în gură și-l mâncă. -E gras! E bun!I-a și tu bucățica asta! Carol o băgă în gură
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]